Referat Aditivii Alimentari

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Aditivii Alimentari si de asemenea puteti face Download Referat Aditivii alimentari

Citeste fragmente din Referat Aditivii Alimentari

Aditivii alimentari Ce sunt „E“-urile? Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care in mod normal nu este consumata ca aliment în sine şi care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, având sau nu o valoare nutritiva, prin a cărei adăugare intenţionată la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare.. E-urile sunt acei aditivi adăugaţi în alimente cu rol de îndulcitori, coloranţi, emulgatori, conservanţi. Mulţi dintre aceştia erau folosiţi si înainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari. Numeroase organisme internaţionale de sănătate au tras însa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarându-le toxice. Folosirea lor îndelungată sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afecţiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea in rândul populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri si medicamente si după accidentele de circulaţie. In România numărul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua creştere şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp „boala mileniului III“ împotriva căreia nu exista încă premisele că se va descoperi un antidot. „E“-urile ameninţă sănătatea In România nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente. Societatea este intr-o continua evoluţie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obţinute astăzi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproducţia si oferta foarte variată îi obligă pe producători să facă tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aibă succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservanţii, aromele, coloranţii - intr-un cuvânt aditivii - sunt indicaţi pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un număr format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumpărătorilor nu cunosc semnificaţia acestui cod. Unele dintre aceste substanţe sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de ştiinţă afirma că, in cantităţi mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totuşi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din LINK Word.Document.8 "C:\Documents and Settings\Valentina\My Documents\Fisierul meu\Referate\Referate chimie\chimie9-12\Aditivii alimentari.doc" OLE_LINK1 a Error! Not a valid link. „E“-uri. In România, laboratoarele nu pot detecta toţi aditivii ce sunt introduşi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piaţă doar prin datele furnizate de producător. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale. Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase. Dintre acestea sunt: >>unele mase plastice cu care se ambalează alimentele >>pesticidele - substanţe care se folosesc pentru combaterea dăunătorilor in agricultura >> îngrăşămintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinaţie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prăjite sau sunt consumate împreună cu bauturi carbo-gazoase >>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete >>substanţele care se formează in urma afumării sau prăjirii alimentelor si, in general, in alimentele încălzite peste 3500C. Astfel, consumarea cărnii si a peştelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv >> grăsimile sau produsele din carne consumate in cantităţi mari cresc riscul de apariţie a cancerului Alimentele-otrava  Consumul îndelungat de alimente, care au in compoziţie aditivi obţinuţi pe cale sintetica, supune organismul la un adevărat bombardament chimic care afectează organele interne. Pentru a se apăra, acesta ajunge sa producă anticorpi peste măsură, care in cele din urma participa si ei la vătămarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si apariţia unor tumori maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt câteva produse a căror folosire îndelungata favorizează crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor întâmplătoare, pentru o perioada limitata de timp nu are efect dăunător. Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului Este un produs apărut in al doilea război mondial, atunci când untul începuse să devină inaccesibil. Cercetătorii americani au descoperit accidental, ca daca se încălzeşte la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obţine un produs alb, asemănător untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat „margarină“, după numele soţiei (Margot) unuia dintre savanţi. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substanţelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atrăgător. Mirosul de lapte al margarinei e obţinut pe cale chimica. Grăsimile care se afla in compoziţia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitării, utilizează o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creează o mai mare sensibilitate la infecţii, la intoxicaţii si la îmbolnăvirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grăsimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizând hepatita. Aspartamul - un îndulcitor care poate ucide in 70 de feluri Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezează organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sânge, prin intestinul subţire, provoacă hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa producă in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creându-se stări de oboseala si de agitaţie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plămâni, infecţii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este însoţit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populaţia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decât in urma cu 200 de ani, înainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizează dezvoltarea bacteriilor pe dinţi, ci perturbarea unui lanţ de procese metabolice ale calciului. O alta problema este obezitatea, care se instalează frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, deşi zaharul nu este atât de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la creşterea apetitului si la dezvoltarea in exces a ţesutului adipos. Conştienţi de toate aceste probleme, producătorii au inventat substituenţi ai zaharului. Paradoxal insă, mulţi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un îndulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. Supele concentrate si boala Alzheimer  Conţin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialişti unul dintre cele mai cancerigene substanţe. Supele se obţin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantităţi industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substanţe chimice (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi si glutamat de sodiu), după care se ambalează in vid, sau sub forma de cubuleţe. Glutamatul de sodiu se vinde producătorilor sub forma de cristale albe, fără gust şi se combină întotdeauna cu alţi aditivi chimici, aromatizanţi. Se foloseşte si pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizaţii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substanţe. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injecţiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, câinilor si maimuţelor. Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului următoarelor afecţiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951). Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea băuturilor răcoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lămâie precum si înlocuitorii de zahar ca aspartanul. Coloranţii folosiţi (E 110 si E 102) sunt si ei declaraţi toxici. Băuturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. „Este posibil ca producătorul să folosească altă substanţă“  In Occident, populaţia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se încearcă renunţarea la produsele de fast-food si înlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu îngrăşăminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decât cele obţinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu conţin aditivi. Cercetătorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obţinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse tradiţional.  Cercetătorii se pot înşela  Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sănătate Publica. Anca Telniceanu, cercetător ştiinţific in cadrul ISP Bucureşti precizează: „Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toţi, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai mulţi aditivi sunt acceptaţi in alimentaţia din Comunitatea Europeana“. Avizul pentru „E“-uri este dat de specialiştii europeni. Aceştia stabilesc o concentraţie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foarte nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentaţia publica. „Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzionează ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fără să se îmbolnăvească. Studiul nu este întotdeauna sigur. Cercetările se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras“, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lămâie folosită de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de părere ca E 330 nu este dăunator organismului: „Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg răspândit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantităţi mari pentru ca produsul ar deveni foarte acru“. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sănătate Publica daca sunt însoţite de buletinul de analiza si după verificarea listei cu aditivii admişi în alimentaţie. Cei mai periculoşi aditivi Organizaţiile mondiale de sănătate au făcut deja o lista cu cei mai periculoşi aditivi prezenţi in produsele alimentare. Majoritatea ţărilor care ii folosesc sunt conştiente de nocivitatea lor si fac, sau au făcut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piaţă. E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si în fostele state sovietice. Se găseşte in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite si creme de brânza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeaşi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorându-le intr-un galben atrăgător, apetisant, cunoscut si sub numele de „apus de soare“. E 330 - produce afecţiuni ale cavităţii bucale si are acţiune cancerigena puternica. Se găseşte in cele mai multe sucuri care se afla in comerţ. E 102 - este un alt colorant care se găseşte in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea acţiune cancerigena.  Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport întocmit de Oficiul Consumatorilor din Piaţa Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi. vita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci când mergeţi la cumparaturi sa cititi cu atenţie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelămuriri, sa va adresaţi comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului. Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu condiţia ca ei sa fie extracte naturale - nu produşi de sinteza industriala: E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a) - caroten, substanţa ce se gaseste, de exemplu, în morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare E160(d) - licopen, gasit în tomate si în grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162 - pigmentul rosu din sfecla E170 - carbonat de calciu E181 - acid tanic, gasit de obicei în ceai si în coaja de nuca E260 - acid acetic, otetul E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii. E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E542 - fosfati extrasi din oase E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea găsită in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 - maltol, găsit - de exemplu -, in maltul prajit CE TREBUIE SĂ ŞTIE ORICINE ? Pe etichetele produselor alimentare româneşti se pot întâlni următoarele inscripţionări : emulgatori, gelatină, stabilizatori, grăsimi, spumanţi, coloranţi, antioxidanţi, gelifianţi, emulsifianţi. Atunci când lecitina este extrasă din soia, lucrul acesta este specificat : lecitină(soia) Aceste formulări sunt imprecise şi în cele mai multe cazuri în spatele lor se ascund componenţi şi aditivi alimentari cu origine necurată. Din câte se cunoaşte până acum, în magazinele evreeşti şi musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurată, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se ştie dacă acelaşi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din România. În ţările musulmane şi în Israel, se foloseşte gelatina bovină. În restul lumii se foloseşte gelatina porcină. CÂTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE, CU ETICHETĂ, CE POT CONŢINE ADITIVI NECURAŢI Notă : Toate produsele alimentare ambalate conţin aditivi care pot fi de origine biologică (animală sau vegetală), pot fi substanţe chimice obţinute prin sinteză chimică, sau pot fi agenţi fizici (de exemplu radiaţii ionizate). Regulă generală : controlaţi eticheta fiecărui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a şti ce fel de aditiv conţine produsul feriţi-va de aditivii din tabel ! Câteva exemple de produse alimentare pâine ambalată (specialităţi) fulgi de cereale cornuri cu ciocolată bomboane, ciocolată, napolitane, gumă de mestecat lapte praf, margarină, brânză topită, îngheţată, iaurturi, frişcă animală şi vegetală toate produsele instant (cacao, etc.) băuturi răcoritoare. ALIMENTE NEAMBALATE, FĂRĂ ETICHETĂ, CE POT CONŢINE ADITIVI NECURAŢI pâine albă care rămâne pufoasă mai mult de 2 zile specialităţi de panificaţie (cornuri, chifle, etc.) pâine neagră sau integrală cu seminţe (de consistenţă elastică) toate produsele de patiserie toate produsele de cofetărie produse de tip „fast food” : pâine, maioneză, brânză topită toată îngheţata din comerţ toată frişca din comerţ Lista rămâne deschisă... Mananca sanatos, dar ce?! - 1 - Stim ca hrana are o influenta directa asupra sanatatii, dar stim ce mancam? Diversitatea ofertei de produse alimentare, proliferarea fenomenului contrafacerii, "epidemiile" de toxiinfectii alimentare ne-au bulversat. La toate acestea se adauga si informatiile incomplete sau chiar lipsa de informatie despre alimentele pe care le consumam. Mai mult decat o eticheta Tranzitia spre economia de piata ne-a gasit nepregatiti pentru a face fata avalansei de preparate alimentare sintetice sau cu adaosuri masive de aditivi. Un prim element care ne induce in eroare cand cumparam un produs alimentar e eticheta. De multe ori, aceasta poate masca adevarata natura a produsului. De aceea, e bine sa stim ca etichetarea moderna presupune o informare corecta si completa a consumatorului, o atentie deosebita acordandu-se informatiilor de ordin nutritional. Astfel, eticheta pentru produse alimentare trebuie sa includa: • Denumirea produsului • Lista ingredientelor (materii prime si auxiliare, inclusiv aditivii incorporati) • Continutul/greutatea neta • Elementele de identificare a lotului si data fabricatiei • Declararea valorii nutritive – mai intai, valoarea energetica (exprimata in kcal sau kj) si cantitatea de protide, glucide si lipide (exprimata in g la 100 g de produs) si apoi valoarea biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral • Termenul-limita de consum • Numele si adresa producatorului • Tara de origine. Câte e-uri consumam zilnic? O problema importanta o reprezinta substantele incorporate sau aditivii alimentari, care fac parte din compozitia alimentelor prelucrate industrial. Aditivii alimentari sunt substante chimice care se adauga in timpul prelucrarii alimentelor, pentru a prelungi durata de pastrare a acestora sau pentru a le imbunatati gustul, culoarea, mirosul, consistenta. In societatea moderna, producerea de alimente fara aditivi este imposibila pentru ca, in conditii de transport si depozitare indelungata, nici un aliment nu ar putea rezista. Din nefericire, consumatorii nu sunt suficient de bine informati cu privire la efectele pe care acesti aditivi le genereaza in timp. Aditivii alimentari (cunoscuti si sub denumirea generica de e-urii) au intrat in sfera de interes a opiniei publice din cauza toxicitatii lor si a efectelor nefaste pe care le au pe termen lung asupra sanatatii. Cercetarile din ultimii ani arata ca E-urile sunt nocive, ele fiind responsabile de numeroase afectiuni: tulburari neuro-psihice, cefalee, spasme cerebrale, spasme musculare, depresie, greturi, oboseala, iritabilitate, tulburari de vedere, scaderea auzului, tulburari de memorie, dureri articulare, obezitate, cancer, diabet, boala Alzheimer, limfoame, malformatii. Efectele negative ale aditivilor sunt puse pe seama faptului ca organismul uman nu le recunoaste si nu le accepta. Mecanismele fiziologice sunt "antrenate" sa recunoasca si sa metabolizeze numai ce este aliment natural. De aceea, organismul "se revolta" la impactul cu acesti aditivi. E-urile sunt prezente in mai toate produsele alimentare: preparate din carne, branzeturi, lactate, conserve de carne, conserve de legume, dulceturi, dulciuri, bauturi racoritoare etc. Prezentam in tabelul din pagina alaturata cateva dintre cele mai nocive e-uri si efectele lor asupra organismului In tarile dezvoltate, se fac demersuri pentru diminuarea concentratiei de aditivi din produsele alimentare sau chiar pentru eliminarea acestora. In Romania, controalele efectuate de Autoritatea pentru Protectia Consumatorului (fostul OPC) au semnalat ca aditivii nu numai ca sunt folositi incorect, in concentratii mai mari decat cele standardizate, dar, cateodata, folosirea lor mascheaza unele deficiente ale produsului alimentar. Mai mult, unii producatori nu inscriu pe etichetele de prezentare a produselor alimentare aditivii utilizati sau inscriu alti aditivi in locul celor incorporati in mod real ori folosesc aditivi cu termen de valabilitate depasit. Toti acesti factori accentueaza efectul negativ al E-urilor. Daca toate produsele contin aditivi, atunci ce mai mancam? Cum putem evita consumul de alimente care contin aditivi? In primul rand, e bine sa evitam, pe cat posibil, din alimentatia noastra zilnica si, mai ales, din alimentatia copiilor, produsele care contin E-uri. Trebuie precizat ca numai consumul periodic de produse care contin aditivi genereaza efecte negative asupra sanatatii. Folosirea intamplatoare a acestor produse nu afecteaza organismul. Se stie ca cei mai expusi la boli sunt copiii. De aceea, in afara produselor mentionate pana acum, cei mici mai trebuie sa consume cu moderatie alimentele mentionate in tabelul alaturat. Specialistii in nutritie ne recomanda sa realizam in consumul zilnic un echilibru intre principalele grupe de alimente. Acest echilibru e prezentat sub forma "piramidei alimentelor". Alimentele modificate genetic O alta problema sunt organismele modificate genetic (OMG). Este vorba de: porumb, cartofi rezistenti la insecte, soia, fasole toleranta la glifosfat, tomate cu coacerea intarziata adevar, mult mai atragator decat cele autohtone, dar gustul este fad. B* B* B* B* & B* asi specii. La produsele modificate genetic se amesteca gene vegetale cu cele animale. In natura, astfel de incrucisari nu sunt posibile. De exemplu, capsunele modificate genetic sunt obtinute folosind o gena de peste de apa rece, de aceea pot fi produse tot timpul anului in Marea Britanie. In ceea ce priveste tomatele, cercetatorii au reusit sa anihileze gena care le face sa putrezeasca. Soia si porumbul sunt modificate genetic, astfel incat sa devina rezistente la unele pesticide, la boli si seceta. Aceste alimente modificate genetic ar putea prezenta un risc pentru sistemul imunitar uman, dupa cum afirma cercetatorii in domeniu. In aceste conditii, este obligatorie etichetarea alimentelor modificate genetic. Avem dreptul sa stim ce contine un aliment si sa alegem ceea ce mancam! Consuma cu moderatie urmatoarele alimente: Aproximativ 40% din compozitie o reprezinta produsii obtinuti artificial. 2. Supe concentrate Se obtin prin deshidratarea supelor si a ciorbelor preparate normal, pana cand rezulta un praf. Acesta e amestecat cu conservanti, aromatizanti, coloranti si se ambaleaza in vid sau sub forma de cubulete. 3.Mustar Este fabricat din boabe de mustar si ulei de mustar. Acesta din urma e foarte nociv pentru sanatate. Nu e de neglijat nici tartrazina, colorantul galben, deosebit de periculos, care se adauga in mustar. Consumati mustar colorat cu sofran sau curcuma (e ceva mai scump, dar merita). 4.Zahar Ataca organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Astfel, el trece imediat in sange, provocand hiperglicemie. Consumul excesiv de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. HYPERLINK "http://www.avantaje.ro/gastronomie/aditivi-alimentari3.html" Mananca sanatos, dar ce?! -2- Denumire aditiv Functie tehnologica Utilizare Efecte negative E 330 Acid citric Reglator de aciditate, antioxidant Acid obtinut din fructele de citrice; este folosit la biscuiti, peste conservat, branzeturi, amestecuri pentru supe, bauturi nealcoolice, semipreparate din carne. Afectiuni bucale E 129 Interzis in Danemarca, Belgia, Suedia, Austria, Franta, Germania, Elvetia, Norvegia Allura red AC Colorant Colorant rosu-portocaliu, folosit la dulciuri, bauturi si condimente Cancerigen E 951 Aspartam Indulcitor, corector de gust Indulcitor artificial, obtinut din doi aminoacizi (acid aspartic si fenilalanina) si alcool metilic. Este una dintre substantele cele mai toxice care se adauga in alimente, posedand peste 75% dintre efectele adverse ale aditivilor alimentari. Ameteala, greata, halucinatii, tahicardie, anxietate, pierdere a memoriei, insomnie, urticarie E 954 Zaharina Indulcitor Indulcitor artificial, obtinut din toluen. Toluenul este recunoscut ca fiind cancerigen. Cancerigen E 122 Azoburina Colorant Colorant rosu, obtinut din gudron. Se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Reactii adverse la persoanele astmatice E 211 Interzis in Japonia, SUA, Suedia, Austria, Norvegia Benzoat de sodiu Conservant Este utilizat ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate indoielnica. Se adauga in lapte si produse din carne, arome si condimente, produse de brutarie si dulciuri. In cantitate foarte mare este adaugat in bauturile racoritoare cu aroma de citrice. Urticarie, agraveaza astmul. E 321 Interzis in Japonia, SUA Butil hidroxitoluen (BHT) Antioxidant Previne rancezirea alimentelor grase. BHT este considerat posibil cancerigen. Cancerigen E 127 Interzis in Norvegia Eritrozina Colorant Este un colorant rosu, folosit la prepararea compotului de cirese, a fructelor conservate, amestecului pentru budinca, dulciurilor, produselor de panificatie, aperitivelor. Fotosensibilitate, hipertiroidie E 220 Dioxid de sulf Conservant, antioxidant Se adauga in bere, bauturi nealcoolice, sucuri de citrice, vinuri, otet, produse din cartofi. Distruge vitamina B1 din organism. Crize de astm, afectiuni intestinale E 555 Silicat de aluminiu si potasiu Antiagregant Este folosit in laptele praf si faina. Aluminiul genereaza anumite afectiuni ale placentei in timpul sarcinii. Asociat cu boala Alzheimer E 252 Nitrat de potasiu Conservant, fixator de culoare Utilizat la preparatele din carne Hiperactivitate; potential cancerigen E 251 Nitrit de potasiu Conservant, fixator de culoare Este folosit la preparatele din carne conservate prin uscare, in care se transforma, lent, in nitrit. Cancerigen E 249 Nitrit de sodiu Conservant, fixator de culoare Utilizat la preparatele din carne. Nitritii afecteaza capacitatea organismului de a transporta oxigenul. Este interzisa folosirea acestuia in hrana pentru sugari si copiii mici. Ameteala, dureri de cap; potential cancerigen E 250 Nitrit de potasiu Conservant, fixator de culoare Are rolul de a stabiliza culoarea rosiatica a carnii, conferindu-i o aroma specifica. Fara nitrit de sodiu, bacon-ul ar avea culoarea gri. Se foloseste cu precadere la produsele grase si sarate. Are, de asemenea, actiune inhibitoare asupra bacteriei botulinice. Potential cancerigen E 102 Interzis in Norvegia, Austria, Canada Tartrazina Colorant Este un colorant galben, folosit la colorarea bauturilor, dulciurilor, gemurilor, cerealelor, pestelui conservat, mustarului, supelor concentrate. Crize de astm, tumori tiroidiene, urticarie (la copii), rinita E 621 Glutamat monosodic Conservant, aromatizant Glutamatul se prezinta sub forma unor cristale albe, fara gust, si se combina cu aromatizanti. Este folosit la prepararea supelor concentrate, la conservarea branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Boala Alzheimer, astm, modificari ale ritmului cardiac, migrene, stare de slabiciune  E-uri periculoase Lista aditivilor din produsele comercializate in Romania Lista E-urilor folosite în industria alimentară, potrivit Ordinului 975/1999 al Ministerului Sănătătii. Aceste E-uri sunt de multe ori mentionate pe etichete fie sub denumirea de E urmat de o cifră din 3 sau 4 cifre, fie sub denumirea de substantă chimică. Tipul Denumirea Efecte nocive Alimente Identificare E 101 riboflavina alergii margarină, fosfat de sodiu, brânzeturi culoarea galbena E 102 tartrazină alergii răcoritoare, dulciuri, conserve culoarea galbena E 110 sunset yellow alergii răcoritoare, dulciuri, conserve culoarea galbena E 120 acidul carminic eruptii cutanate răcoritoare, dulciuri culoarea rosie E 121 citrus red 2 cancer colorant pentru coajă de citrice culoarea portocalie E 122 azorubina alergii răcoritoare, dulciuri culoarea rosie E 123 amaranth cancer răcoritoare, dulciuri culoarea rosie E 124 pancean 4R tumori glanda tiroidă dulciuri culoarea roz E 127 eritrozină dereglări hormonale produse de panificatie culoarea rosie E 131 albastru patent cancer dulciuri culoarea bleu E 132 indigotina alergii înghetată, dulciuri, produse de patiserie culoarea albastra E 155 brun HT alergii ciocolată, prăjituri culoarea bruna E 200 acid sorbic tulburări hepatice conserve, preparate din carne teste de laborator E 210 acid benzoic cancer conserve, preparate din carne teste de laborator E 211 benzoat de sodiu cancer conserve, preparate din carne teste de laborator E 213 benzoat de calciu cancer conserve, preparate din carne teste de laborator E 214 etil p hidroxibenzoat cancer conserve, preparate din carne teste de laborator E 215 etil p hidroxibenzoat de sodiu cancer conserve, preparate din carne teste de laborator E 220 dioxid de sulf boli intestinale conserve, conservant de suprafată pentru citrice teste de laborator E 221 sulfit de sodiu boli intestinale conserve si preparate din carne teste de laborator E 222 sulfit acid de sodiu boli intestinale si ale ficatului conserve, băuturi alcoolice teste de laborator E 223 metabisulfit de sodiu boli intestinale si ale ficatului conserve, băuturi alcoolice teste de laborator E 224 metabisulfit de potasiu boli intestinale si ale ficatului băuturi alcoolice teste de laborator E 226 sulfit de calciu boli intestinale si ale ficatului băuturi alcoolice teste de laborator E 227 sulfit acid de calciu boli intestinale si ale ficatului băuturi alcoolice teste de laborator E 228 bisulfit de potasiu boli intestinale si ale ficatului băuturi alcoolice teste de laborator E 231 ortofenil boli ale ficatului, alergii conservant al citricelor teste de laborator E 232 ortofenil fenolat de sodiu boli ale ficatului, alergii conservant al citricelor teste de laborator E 233 tiabendazol boli ale ficatului, alergii conservant al bananelor teste de laborator E 234 nizină boli ale ficatului, alergii brânză topită teste de laborator E 239 hexametilen tetramină cancer preparate conservate teste de laborator E 250 nitrit de sodiu alergii, tulburări hepato-biliare mezeluri teste de laborator E 251 nitrit de sodiu alergii, tulburări hepato-biliare mezeluri teste de laborator E 252 nitrat de potasiu alergii, tulburări hepato-biliare mezeluri teste de laborator E 281 propionati tulburări hepatotoxice brânzeturi topite, pâine teste de laborator E 283 propionati tulburări hepatotoxice produse de panificatie teste de laborator E 311 grupa galat tulburări nervoase produse din peste teste de laborator E 318 grupa galat cresc colesterolul supe concentrate din cereale teste de laborator E 320 butilhidroxianisol (BHA) tulburări ale ficatului, alergii margarină teste de laborator E 321 butilhidroxitoluen (BHT) tulburări ale ficatului, alergii margarină teste de laborator E 338 acid fosforic tulburări ale ficatului brânză topită teste de laborator E 339 fosfati tulburări ale ficatului dulciuri, conserve teste de laborator E 341 fosfati tulburări ale tubului digestiv produse de panificatie teste de laborator E 450 difosfati tulburări ale tubului digestiv dulciuri, conserve si produse de panificatie teste de laborator E 461 metilceluloză tulburări hepatotoxice dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, supe, înghetate teste de laborator E 463 hidroxipropil tulburări hepatotoxice dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, supe, înghetate teste de laborator E 466 carboximetil tulburări hepatotoxice uleiuri, grăsimi, dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, condimente, salate, supe, înghetate teste de laborator E 951 aspartam cancerigen tulburări hepatice, alergii răcoritoare, dulciuri, înghetate gust dulce artificial E 1201 polivinilpirolidona - cancerigen tulburări hepatice, alergii răcoritoare, dulciuri, înghetate gust dulce artificial E 1202 polivinilpolipirolidona cancerigen tulburări hepatice, alergii răcoritoare, dulciuri, înghetate gust dulce artificial  E-uri nocive E-urile din bãuturile alcoolice Daca votca are peste 37 de grade, este incolora si limpede atunci cu siguranta produsul este lipsit de E-uri. Exista, insa, un E-u, care se poate gasi in votca. Acesta este E 422, iar consumul frecvent provoacã dureri de cap, sete, greatã. Vinurile si coniacurile adevarate nu au nevoie de aditivi. Daca pe eticheta se mentioneaza, totusi, acest lucru, inseamna ca este un produs contrafacut. Daca ati avut dureri de cap, diaree, palpitatii, varsaturi, insomnii dupa ce ati consumat lichior, inseamna ca aceasta bautura contine CAFEINA. Cafeina este un aditiv foarte des intalnit in lichioruri, care sunt considerate cele mai puternic chimizate. E-urile care pot fi gasite în lichioruri si afectiunile pe care le pot declansa: E 129 -afecteazã ficatul si pancreasul E150 caramel E 150 a caramel I E 150 b caramel II E 150 c caramel III E 150 d caramel IV E 102 - astm, tumori tirodiene. E-urile care pot fi gasite în vin si bere si afectiunile pe care le pot declansa: E 220 - afectiuni intestinale E 210 - astm. E-urile din lapte si produsele lactate Untul, laptele si iaurtul nu contin E-uri, dar exista si exceptii. Laptele poate fi contaminat din cauza modului in care a fost hranit animalul. Iar in anumite situatii, in sezonul cald, comerciantii pun in lapte soda caustica pentru a preveni branzirea. Brânza topitã e un produs alimentar care contine multe E-uri numite „sãruri de topire“. Aceste sãruri pun în pericol sãnãtatea. In brânza topitã si în friscã, aditivii sunt in exces, uneori. Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel care contine E 160. Frisca contine multi aditivi din categoria „stabilizatori“, „substante de îngrosare“ si „emulgatori“. Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si bacterii în stare vie, benefici omului. Nutritionistii spun ca este mai bun decat laptele, avand o toleranta mai mare. Iaurtul care are termen de valabilitate de peste 30 de zile a fost sterilizat si nu mai este considerat natural. E-uri in paine si in paste fainoase Unele tipuri de paine intergrala sunt facute din faina colorata cu E-uri din familia caramelurilor. Iar in cazul unor paste fainoase, oul a fost înlocuit cu un E – 102. E-urile care pot fi gasite în compozitia pâinii albe si integrale: E 150 a caramel I E 150 b caramel II E 150 c caramel III E 150 d caramel IV Apar sub forma de puncte albe in felia de paine, iar consumul prelungit afecteaza ficatul, pancreasul si stomacul. E 281, E 282 si E 283 afecteazã, de asemenea, ficatul, pancreasul si stomacul. E-urile care pot fi gasite în compozitia pastelor fãinoase sunt E 101si E 102, care provoaca tumori tiroidiene. E-uri care modificã valoarea nutritivã: pentru a colora coca, unii producãtori apeleazã la E-urile din familia caramelurilor - E 150 a, E 150 b, 150 c si E 150 d. Acesti aditivi au efecte nocive asupra pancreasului, ficatului si stomacului. Aditivii din bauturile racoritoare In general, pe eticheta unei bauturi racoritoare sunt trecuti aditivii. Daca citim eticheta unui asemenea produs, aflam ca intr-o sticla de doi litri exista echivalentul a doua lingurite de concentrat. In rest, se gasesc E-uri din categoria „conservanti“, „coloranti“, „antioxidanti“, „îndulcitori artificiali“. Unii sunt înscrisi pe etichetã, altii nu. E 211 –este cel mai intalnit aditiv din bauturile carbagazoase. Concluzii Daca nu puteti sa aveti in alimentatie produse naturale, si sunteti nevoiti sa consumati zi de zi aproximativ 7g de E-uri din alimente avand valoare nutritiva mica, dar aport mare de calorii si grasimi,se pune la dispozitie cele mai performante produse din plante comprimate pentru: A curata periodic organismul de toxinele care se aduna zi de zi din cauza poluarii (alimentare,apa,aer) si datorate stresului. A curata periodic vasele de sange de colesterol. A elimina grăsimile din alimentele zilnice. A suplimenta hrana organismului cu toate elementele nutritive, pe care nu le poate obtine din alimentatia moderna, evitand anemierea si mentinerea unei sanatati optime pe termen lung. A controla greutatea cu usurinta fara a renunta total la alimentele preferate. Bibliografie Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. Springen – Verlag, Berlin, 1992 Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. Behr’s – Verlag, Hamburg, 1998 Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann – Verlag, Bonn, 1985 Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V. 1135/1998 Luck. E, P. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Behr’s – Verlag, Hamburg, 1998 Smith E.G. : Animal ingredients A to Z – E.G.Smith Press, Ohio, 1995 M. Zobel : Lebenmittel-Lexikon, Behr’s – Verlag, Hamburg, 1993 Cotrău M, Popa L, Stan T, Preda N, Kincses-Ajaty M. (1991).Toxicologie. Ed. Didactică şi Pedagogică. Cuprins Ce sunt „E“-urile? „E“-urile ameninţă sănătatea Alimentele-otrava  „Este posibil ca producătorul să folosească altă substanţă“  Cercetătorii se pot înşela  Cei mai periculoşi aditivi Ce trebuie să ştie oricine ? Câteva exemple de produse alimentare ambalate, cu etichetă, ce pot conţine aditivi necuraţi Alimente neambalate, fără etichetă, ce pot conţine aditivi necuraţi Mananca sanatos, dar ce?! -1- Mai mult decat o eticheta Câte e-uri consumam zilnic? Alimentele modificate genetic Mananca sanatos, dar ce?! -2- E-uri periculoase E-uri nocive E-urile din băuturile alcoolice E-urile din lapte si produsele lactate E-uri in pâine si in paste făinoase Aditivii din băuturile răcoritoare Concluzii Bibliografie 1 1 3 5 6 6 8 9 9 9 10 10 12 13 18 22 22 23 23 24 25 26 PAGE PAGE 24 쥁`