Referat Determinarea Puritatii CaCO3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Determinarea Puritatii CaCO3 si de asemenea puteti face Download Referat Determinarea puritatii CaCO3

Citeste fragmente din Referat Determinarea Puritatii CaCO3

Determinarea purităţii CaCO3: Consideraţii teoretice: Calciul având numărul atomic 20 este după aluminiu cel mai răspândit metal din scoarţa terestră, reprezentând 3,4% din întraga masă a acesteia. Cea mai mare parte a calciului din scoarţa terestră se găseşte sub forma de carbonat de calciu care este componentul principal al rocilor sedimentare. Carbonatul de calciu, CaCO3 apare în două modificări cristaline: calcitul şi aragonatul. Calcitul este modificaţia cea mai stabilă şi cea mai răspândită. Piatra de var (calcarul), este varietatea cea mai răspândită de CaCO3 , alcătuind deseori masive muntoase. De obicei este impurificată cu argilă. Piatra de var are multiple întrebuinţări: la obţinerea varului, la fabricarea sodei şi în industria metalurgică. De obicei este albă, dar apar şi varietăţi colorate în roz, verde, roşu, cenuşiu, negru, etc. Creta este o varietate amorfă de CaCO3 de origine animală, provenită aproape în întregimedin resturi de foramnifere şi alte microorganisme marine. Partea experimentală: Scopul lucrării: Determinarea puritati unui esantion de calcar CaCO3 impur. Determinarea purităţii CaCO3 prin metoda gaz-volumetrică. Metoda se bazează pe măsurarea volumului de CO2, care se degajă în urma reacţiei chimice dintre CaCO3 şi un acid mineral: HCl Reacţia generală care are loc în sistem este: Instalaţia în care se realizează determinarea experimentală este prezentată în fig. 1 şi este alcătuită din următoarele componente Vasul de reacţie 1, constând dintr-un balon de sticlă cu fundul rotund, având capacitatea de 250 cm3 Dop special cu slif 2, prevăzut cu 2 tuburi laterale. Biureta gradată de 100 cm3 3, pentru HCl Un pahar berzelius de 800 cm3 5 Biureta gradată de 100 cm3 6, pentru măsurarea volumului de CO2, prevăzut cu un tub de cauciuc şi un robinet Un tub de sticlă îndoit 8 Modu de lucru: r F a sub forma mărunţite. Se introduc granulele în vasul de reacţie (1), eventualele urme din marmură sub formă de pulbere fină, rămase pe sticla de ceas, se aduc cantitativ în vasul de reacţie (2), si se face legătura cu biureta (3), folosind un tub flexibil dintr-un cauciuc sau alt material plastic rezistent la HCl. Toate legăturile trebuie să fie etanşe. Se umple cu atenţie biureta (3), cu HCl. Se umple paharul Berzelius (5) cu apă. Diferenţa dintre nivelul iniţial al apei şi cel realizat după terminarea reacţiei, reprezintă volumul de CO2 rezultat din proba de marmură luată în lucru. Se aduce acest volum de gaz la condiţii normale de presiune şi temperatură cu ajutorul relaţiei: În care: V0 = vol de gaz adus la condiţii normale; V = vol. De gaz citit la biureta (6) în cm3; P = presiunea atmosferică citită la un barometru; P = presiunea vaporilor de apă la temperatura experimentului (în mm col. Hg); t = temperatura de lucru (în oC); Se află masa întregului volum de gaz rezultat din proba de analizat. Se calculează apoi conţinutul CaCO3 din marmura analizată care se raportează la 100 g substanţă. în care: CaCO3 % = conţinutul de CaCO3 din 100 g marmură analizată; V0 = volumul de CO2 în condiţii normale; 0,001978 = masa unui cm3 de CO2 în grame; 44 = masa moleculară a CO2; a = masa probei de analizat în grame. a = 0,1 g. V = 17 cm3. P = 755 mm Hg. p = 17,54 mm Hg. t = 20 oC. 8 2 3 4 5 6 7 1 Fig. 1 쥁`