Referat Poluarea 9.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Poluarea 9.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Poluarea 9.rtf

Citeste fragmente din Referat Poluarea 9.rtf

Vreme de decenii, radiaþiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator, cunoscutã numai câtorva iniþiaþi. Descoperirea radioactivitãþii artificiale ºi apoi aceea a fisiunii uraniuli, în deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetãrilor de fizicã nuclearã. Pentru marele public, energia nuclearã a ieºit însã din anonimat abia dupã aruncarea celor douã bombe atomice în 1945 asupra Japoniei. Constuirea reactorilor nucleari ºi posibilitatea de a utiliza aceste instalaþii pentru a produce energie electricã în cantitate mare, au transferat apoi problema cercetãrii radiaþiilor, ºi odatã cu aceasta ºi problema protecþie contra radiaþiilor, în plin domeniu industria ºi economic. Creºterea necontenitã a numãrului de reactori nucleari ºi a puterii acestora necesitã aplicarea unor mãsuri de securitate pentru a evita eventualele accidente ºi consecinþele lor ca de exemplu cel de la Windscale, Anglia în octombrie 1957 când au fost eliminate în mod accidental în atmosferã importante substanþe radioactive care au produs contaminarea solului, a producþiei agricole ºi a apei potabile din întreaga regiune. Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se înþelege prezenþa nedoritã sau accidentalã, a materialelor radioactive, în interiorul sau la suprafaþa unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau în organisme vii situaþie în care se depãºeºte conþinutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv. Una din principalele surse de poluare radioactivã a globului pãmântesc îºi avea provenienþa în exploziile nucleare din atmosferã. Dacã la 16 iulie 1945 în deºertul Alamogordo, statul New Mexico a avut loc prima explozie experimentalã a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici ºi la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima în Japonia explodeazã prima bombã aruncatã asupra populaþiei, ca mãsurã militarã de distrugere, pentru ca în 9 august 1945 sã explodeze cea de-a doua bombã atomicã la Nagasaki. În urma acestor douã explozii bilanþul a fost: HiroshimaNagasakiMorþi78.15023.753Dispãruþi13.9832.924Rãniþi37.4252 3.345Atinºi de arsuri235.65089.025 În 1956 existau în evidenþa spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima ºi 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupã iradiere, care necesitau diferite tratamente, la momentul actual în lume existând aproximativ 300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare. La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului “Fukuriumarii no.5” au sesizat un fenomen neobiºnuit, globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul Bikini. Drept urmare toþi membrii echipajului ºi peºtele prins au fost afectaþi de cenuºa radioactivã atât la suprafaþã cât ºi în interiorul organismului. Altã urmare a acestei explozii a fost cãderea ploilor radiactive în luna mai a aceluiaºi an, radioactivitatea menþinându-se la un nivel mãsurabil pânã în septembrie1954. Imediat dupã 1954 L. Pauling a demonstrat cã izotopul C14 apare în mod artificial cu o frecvenþã crescândã, depunându-se pe sol. Tot el a atras atenþia asupra prezenþei izotopului Sr90 în depunerile atmosferice de pe teritoriul S.U.A. Poluarea radioactivã a atras atenþia pentru prima oarã în mod deosebit în anul 1965 la Salt Lake City în Statele Unite ale Americii, când nouã adolescenþi au fost internaþi în spital datoritã unor noduli anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea cã aceºti copii, cu 15 ani în urmã (1950), au suferit consecinþele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri conþinând izotopul I-131. Studii recente au arãtat cã datoritã tuturor cauzelor de poluare radioactivã, doza de radiaþii pe cap de locuitor a crescut în ultimii 20 de ani de 5 pânã la 10 ori. Iradierea îndelungatã, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la malformaþii congenitale, pe când iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, cãderea pãrului, sterilitatea completã iar în cazurile extreme produce moartea. Printre principalele surse de poluare radioactivã se numãrã: a) Utilizarea practicã în industrie, medicinã, cercetare a diferitelor surse de radiaþii nucleare, care, ca materiale radioactive, se pot rãspândi necontrolate în mediu b) Exploatãri miniere radioactive, la extragere, prelucrare primarã, transport ºi depozitare, pot contamina aerul, prin gaze ºi aerosoli, precum ºi apa prin procesul de spãlare c) Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive ºi fabricarea combustibilului nuclear, care prin prelucrãri mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde în cadrul procesului tehnologic ºi produºi reziduali gazoºi, lichizi sau soliziª stocarea, transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului d) Instalaþiile de rafinare ºi de retratare a combustibilului nuclear e) Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, în care se pot produce industrial noi materiale radioactive f) Centralele nuclearoelectrice care polueazã mai puþin în cursul exploatãrii lor corecte, dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear g) Exploziile nucleare experimentale, efectuate îndeosebi în aer sau în apã ºi subteran, pot contamina vecinãtatea poligonului cât ºi întregul glob, prin depunerea prafului ºi aerosolilor radioactivi, generaþi de cãtre ciuperca exploziei h) Accidentele în transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactivã sunt clasificate ºi dupã gradul de radioactivitate dupã cum urmeazã: a) Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr, 226Ra, 210Po, 239Pu b) Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca, 89Sr, 140Ba, 131I, U natural c) Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na, 32P, 60Co, 82Br, 204 Tl, 22Na, 42K, 55Fe d) Grupa de radiotoxicitate micã: 3H, 14C, 51Cr, 201Tl Clasificarea efectelor biologice PrecoceEritem, leucopenie, epilaþieÎntârziatãCancer de piele, osteosarcom PrecoceTulburãri neuro-vegetativeÎntârziatãLeucemie, cancer tiroidian Prima generaþieMalformaþii ereditare ºi congenitale; reducerea natalitãþiiGeneraþiile urmãtoareMalformaþii recesive, diminuarea capacitãþii imunobiologice Dublarea necesitãþilor de energie electricã, la fiecare 12-13 ani, a fãcut sã creascã brusc interesul pentru reactorii nucleari, impunând dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice, creºtere competitivitãþii energiei electrice de origine nuclearã ºi ridicarea continuã a performanþelor atinse de reactorii acestor centrale, ca temperatura ºi presiunea agentului transportor de cãldurã, a puterii instalate pe unitatea de masã a zonei active a reactorului. Însã fãrã mãsuri de radioprotecþie corespunzãtoare, reactorii nucleari pot produce ºi a) contaminarea parþialã a mediului ambiant ºi anume · a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca 131I, 133Xe · a apei folositã ca agent de rãcire · a solului din vecinãtatea care se contamineazã cu produse de fisiune b)o mare cantitate de deºeuri radioactive, a cãror evacuare pune probleme grele pentru a evita contaminarea mediului în care se face evacuarea. Aceastã sursã de energie - energia nuclearã – a fost adusã la cunoºtinþã omenirii prin forþa distructivã ºi va fi multã vreme privitã cu teamã ºi suspiciune, întâmpinând destule obstacole în drumul dezvoltãrii ei în scopuri paºnice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi cu probleme nucleare, întrucât aplicaþiile paºnice ale energiei nucleare se dovedesc esenþiale pentru progresele ºi evoluþia societãþii umane.