Referat Alchene, Alcani Si Alchine

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Alchene, Alcani Si Alchine si de asemenea puteti face Download Referat Alchene, alcani si alchine

Citeste fragmente din Referat Alchene, Alcani Si Alchine

ALCHENE,ALCANI SI ALCHINE Reactia de alchilare Procesul chimic prin care se inlocuiesc unul sau mai multi atomi de hidrogen, in molecula unui compus organic, cu radicali alchil, R , se numeste reactie de alchilare. In principal, acest proces se realizeaza pe urmatoarele cai: a) Substituirea unui atom de hidrogen de la un atom de carbon aromatic, cu hibridizare sp2; de exemplu, alchilare arenelor cu halogenuri de alchil sau cu alchene in prezenta unui acid Lewis (clorura de aluminiu anhidra), numita reactia F r i e d e l-C r a f t s, a carei formulare globala este: Al Cl3 C6H6+R—Cl C6H5—R+HCl AlCl3 C6H6+R—CH=CH2 C6H5—CH – R CH3 b) Substituirea unui atom de hidrogen de la un atom de carbon alifatic tertiar, cu hibridizare sp3, de exemplu , alchilarea izobutanului cu izobutena in cataliza acida (acid sulfuric concentrat)pentru obtinerea izooctanului: CH3 CH3 CH3 CH3 H2SO4 H3C—C–H +H2C= C—CH3 H3C—C—CH2—C –CH3 CH3 CH3 H c) Sustituirea unui atom de hidrogen legat de un alt atom decat cel de carbon cum este cazul alchilarii aminelor sau a fenolilor.In primul caz se obtin amestecuri de amine(secundare si tertiare). De exemplu, la alchilarea anilinei cu clorura de metil rezulta mrtilanilina si respectiv dimetilanilina: C6H5—NH2 +CH3—Cl C6H5—NH—CH3 +HCl C6H5—NH –CH3+CH3—Cl C6H5—N—CH3 +HCl CH3 ambii compusi fiind intermediari importanti in sinteza unor coloranti. şti ca , de exemplu,metil-fenil-eterul sau anisolul, folosit ca solvent: C6H5—Ona +CH3I C6H5—O –CH3 +Na I 1.MECANISMUL REACTIILOR DE ALCHILARE Dintre variantele enumerate mai sus, un interes major il prezinta alchilarea hidrocarburilor aromatice. Cunoscuta sub numele de reactie Friedel-Crafts, ea consta inin tratarea unei arene cu o halogenura de alchil, in cataliza acida, in prezenta unui acid Lewis (de exemplu, halogenura de alchil, de fier etc.). Produsul de reactie il constituie un omolog cu catena laterala al arenei folosite. Reactia de alchilare a arenelor decurge prin mecanismul obisnuit al substitutiei electrofile la nucleul aromatic, reactantul fiind carbocationul alchil rezultat din interactia halogenurii de alchil cu catalizatorul. De exemplul, in cazul alchilarii benzenului cu clorura de etil, in prezenta de clorura de aluminiu anhidra, are loc urmatoarea succesiune de reactii: acidul Lewis (clorura de aluminiu) formeaza cu clorura de etil o sare: H3C— CH2 –Cl + AlCl3 H3C—CH2 –AlCl4 care se scindeaza heterolitic, cu usurinta, conform reactiei: + H3C—CH2—AlCl4 CH3—CH2 + [AlCl4]- Ca agent de alchilare, in afara de halogenuri de alchil, pot fi folosite si alchenele in prezenta acizilor tari(acid sulfuric). Reactantul electrofil este, in acest caz, carbocationul alchenei, rezultat din transferul unui proton de la acid la dubletul electronic  al dublei legaturi; de exemplu, in cazul alchilarii benzenului cu propena, in prezenta acidului sulfuric, au loc reactiile; + CH3—CH = CH2 + H+ CH3—CH—CH3 carbocationul alchenei H C6H6 + CH3—CH –CH3 C6H5 CH—CH3 CH3-complex  + H C6H5 C6H5—CH –CH3 + H+ CH—CH3 CH3 Produsul final de reactie este izopropilbenzenul si nu propilbenzenul deoarece la fixarea protonului alchena formeaza un carbocation secundar, care este mai stabil decat cel primar. Daca la alchilarea benzenului cu alchene, clorura de aluminiu nu este perfect anhidra, reactia de alchilare nu mai decurge printr-un carbocation format prin transfer de proton. Cu urmele de apa (existente in mod normal in orice sistem chimic obsnuit) clorura de aluminiu hidrolizeaza cu formare de mici cantitati de acid clorhidric: AlCl3 = 3 HOH Al(OH)3 + 3 HCl Aceasta se aditioneaza la alchena, conform regulii lui Markovinikov, formand o clorura de izoalchil (clorura de izopropil): CH3—CH = CH2 + HCl CH3—CH –CH3 Cl care apoi participa la reactia de alchilare in modul descris mai inainte. 2. APLICATII ALE REACTIEI DE ALCHILARE Alchilari cu oxid de etenă. Oxidul de etena se caracterizeaza printr-o mare reactivitate chimica. Folosit ca agent de alchilare al unor substanţe care conţin un atom de hidrogen activ, de exemplu: alcooli, fenoli, acizi, amine, el permite formarea unor noi legaturi O —C SAU N—C. Intrucat in aceste reactii se introduce gruparea etoxi, C—CH2 –CH2 –O— , intr-o alta molecula, ele se mai numesc si reactii de etoxilare sau etoxilari, iar in cazul introducerii mai multor grupari, polietoxilari. Prin etoxilarea fenolului se obtine un hidroxi-eter sau un hidroxi-polieter: C6H5OH + H2C—CH2 C6H5—O –CH2 –CH2OH O Prin etoxilarea acizilor se formeaza un hidroxi-ester sau un hidroxi-ester polietoxilat: R—COOH + H2C—CH2 R—COOCH2—CH2—OH O R—COOH + nH2C—CH2 R—COO (CH2—CH2O)nH O Din grupa produselor polietoxilate fac parte agentii activi de suprafata neionici. Acestia sunt substante care modifica proprietatile superficiale ale lichidelor in care sunt dizolvati. In functie de proprietatile si intrebuintarile pe care le au, agentii activi de suprafata se impart in: detergenti sau agenti de spalare, de dispersie, de spumare etc. Alcanii Alcanii sunt hidrocarburile saturate care au formula CnH2n +2 n= 1 CH4 -METAN n= 2 C2H 6 H3C-CH3 -etan n= 3 C3H8 H3 – CH2 – CH3 - propan n= 4 C4H10 H3C- (CH2)2 – CH3- butan n= 5 C5H 12 H3C- (CH2)3 – CH3 - pentan n= 6 C6H14 H3C- (CH2)4 – CH3 -hexan n= 7 C7H16 H3C- (CH2)5 – CH3 -heptan n= 8 C8H18 H3C- (CH2)6 – CH3 -octan n= 9 C9H20 H3C- (CH2)7 – CH3 - nenon n= 10 C10H 22 H3C- (CH2)8 – CH3 -decan n= 11 C11H 24 H3C- (CH2)9 – CH3 -undecan ……………………………………………………………… …………………… n= 20 C20H42 H3C- (CH2)18 – CH3 – eicosan Denumirea alcanilor se realizeaza astfel: la numeralul exprimat in greaca care indica numarul atomilor de carbon se adauga terminatia “-an” pirmii patru termeni avand denumiri specifice. Incepand cu al IV-lea atom de carbon apare fenomenul de izomerie. n= 4 H3C – CH2 - CH2 – CH3 n butan (normal butan) H3C – CH - CH3 CH3 izobutan (2 metil propan) La alcanii cu catena liniara se folosesc termenul normal. La cei cu catena ramificata se foloseste temenul “-izo” Denumirea izoalcanilor. Radicali H H H2C metilen CH metin C H H3C – metan Radicalii sunt specii chimice obtinute teoretic prin indepartarea unuia sau mai multoara atomi de hidrogen din molecula. Denumirea radicalilor se face inlocuind terminatia “-an” de la alcanul corespunzator cu “-il” pentru radicalii monovalenti cu “-ilen” cu cei divalenti si cu “-in” pentru cei trivalenti. H3C-CH2- etil -H2C-CH2- etilen H3C-CH2-CH2- n propil H3C-CH-CH3- izopropil 2 propil H3C-CH2-CH2-CH2- n butil H3C-CH2-CH-CH3 2 butil CH3 CH3-C-CH3 tert butil CH3-CH-C-CH2-CH2-CH3 CH3 CH2 3 etil 2,3 dimetil CH3 hexan CH3 H3C-CH2-CH2-C-CH2-CH2-CH3 CH – CH3 CH3 4- izopropil 4-metil heptan Denumirea izoalcanilor: se numeroteaza categoria cea mai lunga astfel incat suma indicilor de pozitie pentru radicali sa fie numarul minim. Se denumeste intai radicalii in ordinea alfabetica, precizandu-se pozitia la care se adauga numele alcanului cu catena cea mai lunga. CH3 H3C-CH-CH-CH3 CH3-C-CH2-CH3 CH3 CH3 2,3 dimetil butan CH3 2,2 Dimetil butan Izomeria la alcani H3C-CH2-CH2-CH3 n butan H3C-CH-CH3 CH3 2 metil propan (izobutan) Deoarece izomeria la alcani se datoreaza ramificarii catenei se numeste izomerie de catena. Seria omoloaga (omologa) este seria de compusi cu proprietati si structura asemanatoare in care termenii se deosebesc printr-o grupare de metilen. H3C-CH2-CH3 propan H3C-CH2CH2-CH3 butan Cicloalcani Cicloalcanii sunt alcanii cu structura ciclica H2C-CH2 CH2 H2C-CH2 ciclobutan C4H8 CH2 CH2 ciclopropan CH2 CH metiliciclopentan C6H12 H2C CH CH2 H2C Forma generala a cilcoalcanilor este CnH2m Observatie: catena ciclica s-au o legatura dubla micsoreaza numarul de atomi de H2 dintr-un alcan cu 2. Surse naturale de alcani gaz metan petrol- gaze de petrol (gaze de sonda) carbuni de pamant Proprietati fizice ale alcanilor In conditii normale, alcanii se gasesc in toate starile de agregare. C1……C4 C5……C15 C16…… gaze lcihizi solizi Alcanii sunt insolubili in apa, dar solubili in solventi organici, au densitatea mai mica decat a apei. Punctele de fierbere si de topire ale alcanilor cresc cu masa moleculara, dar scad cu ramificarea Proprietati chimice ale alcanilor Sunt parafine (au afinitate mica) Alcanii au reactivitate scazuta reactionand numai in conditii energice. Reactii de substitutie (se distrug legaturile C – H ) Reactii de ionizare (se distrug legaturile C – C ) Reactii de oxidare (se distrug legaurile C – H ; C – C ) Reactii de descompunere termica ( se distrug legaturile de C – H ; C – C ) Reactiile de substitutie sunt reactii in care unul sau mai multi atomi de hidrogen se inlocuiesc cu atomi sau grupe de atomi din reactant. Halogenarea alcanilor- alcanii reactioneaza direct cu clorul sau bromul la lumina sau la 500 0C Fluorul si iodul se introduc indirect (fluorul fiind foarte reactiv, iar iodul putin reactiv) CH4 + Cl2 hν CH3Cl + HCl CH3Cl + HCl hν CH2Cl2 + HCl monoclorometan diclorometan (clorura de metil) (clorura de metilen) CH2Cl2 + Cl2 hν CHCl3 + HCl HHCl3 + Cl hν CCl4 + HCl triclorometan tetraclorometan (clorura de metan- cloroform) Reactia de ionizare este reactia in care normal alcanii se transforma in izoalcani. AlCl3- anhidruu H3C – CH2 – CH2 – CH3 H3C – CH – CH3 100 0C CH3 izobutan Izoalcanii ard bine in motoarele cu explozie Reactii de oxidare: partiala => compusi oxigenati totala (ardere) 400 0C CH4 + ½O2 60 atm CH3OH metamol (alcool metilic) oxizi de N O CH4 + O2 400 – 600 OC H – C – H (CH2O) formaldehida solutie 40% formaldehida= formol CH4 + ½O2 CO + 2H2 gaz de sinteza Arderea alcanilor au loc cu degajare foarte mare de caldura, si conduce la CO2 si H20 CH4 + 2 O2 CO2 + 2 H2O + Q C2H6 + 7/2 O2 CO2 + H2O + Q Descompunerea termica a alcanilor Cracare t < 650 0C Friofiza t > 650 0C CH4+CH2=CH – CH3 CH3-CH8-CH2-CH3 600C metan propena Reactii de cracare H3C – CH3 + H2C = CH2 Etan etena H2C=CH-CH2 - CH3+H2 1 butena Reactii de H3C-CH2=CH – CH3 + H2 dehidrogenare 2 butena Amonooxidarea metanului CH4 + 3/2O2 + NH3 100 C H – C=N + 3 H2O acid cianhidric Utilizarea alcanilor: CH3Cl – agent frigorific CH2Cl2, CCl4- solventi CHCl3 – se utilizeaza in medicina ca anestezic HCN, CH2O, CH3OH sunt intermediary de sinteza importanti Tipuri de probleme Reprezentati si denumiti alcanii cu 5 atomi de carbon. CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 n pentan H3C-CH-CH2-CH3 2 metil butan CH3 CH3 H3C-C-CH3 2,2 dimetil propan CH3 *Nota: Pentanul are doar trei izomeri Reprezentati si denumiti alcanii cu 6 atomi de carbon CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 n-hexan CH3-CH-CH2-CH2-CH3 2 metil pentan CH3 CH3-CH2-CH-CH2-CH3 3 metil pentan CH3 H3C-CH-CH-C CH3 CH3 2,3 metil butan CH3 H3C-CH-CH2-CH3 CH3 2,2 dimetil butan Scrie formulele structural ale urmatorilor alcani: 2 metil pentan 3 metil pentan 2,2 dimetil pentan izobutan CH3 H3-CH-CH2-CH2-CH3 H3C-C-CH3 CH3 2 metil pentan CH3 2,2 dimetil propan H3C-CH2-CH-CH2-CH2 H3C-CH-CH3 CH3 3 metil pentan CH3 izobutan Reactia de Oxidare (Coroziunea) Reactiile de oxidare sunt transformarile suferite de alcani sub actiunea oxigenului. Acestea pot fi : oxidari incomplete sau oxidari si oxidari totale sau arderi. Oxidarile sunt transformarile care conduc la produsi ce apartin altor clase de substante, ca alcoli, aldehide, acizi etc, in functie de conditile de lucru. Importanta practica prezinta oxidarile metanului : Arderi. Oxidarea totala a alcanilor, numita si ardere conduce la formarea dioxidului de carbon si a apei. Astfel, arderea metanului, butanului etc se poate exprima prin urmatoarele ecuatii chimice: CH4+2O2 CO2+2H2O+Q C4H10+13/2O2 4CO2+5H2O+Q Aceste reactii sunt insotite de degajarea unei cantitati corespunzatoare de caldra (Q) si stau la baza folosiri alcanilor drept combustibil. Alcani cu nr mare de atomi de carbon ard progresiv si cu viteze considerabile; termenii inferiori, gazosi sau lichizi in stare de vapori, formeaza cu oxigenul sau cu aerul amestecuri detonante, capabile sa produca explozi sub influenta unei scantei. Un exemplu il constituie detonatia metanului care se poate produce intre concentratiile limita ale acestuia in aer (5- 15%). Se impune de aceea sa se ia masuri de precautie deosebite ca sa nu existe pe conducte scapari de gaza naturale ce pot provoca accidente. rtiei lor chimice a alcanii prezinta o mare stabilitate termica, care poate fi incalzita pina la 300-400ْC fara a suferi vreo transformare. La temperaturi mai ridicate au loc ruperi ale legaturilor covalente C-C si C-H in urma carora din moleculele mai mari, ale unor alcani superiori, rezulta molecule mai mici de hidrocarburi saturate si nesaturate. Dupa temperatura la care are loc descompunerea termica aceasta poate fi :cracare, cind t< 650ْC si piroliza, cand t>650ْC. Oxidarea in chimia organica, intocmai ca si in cea anorganica, este o reactie foarte complexa, a carei principala caracteristica o constituie ireversibilitatea sa. Reactia de oxidare reprezinta procesul prin care : - se introduce oxigen intr-o molecula, -se mareste continutul de oxigen al unei molecule’ -se schimba natura unei functiuni, in sensul cresteri valentei, -sau se micsoreaza continutul de hidrogen In general, reactiile de oxidare decurg fie cu conservarea catenei de atomi de carbon, ca in cazulrile exemplificate mai sus, fie, adeseori, cu ruperea catenei: La reactia de oxidare pot participa substante apartinind unui mare nr de clase de compusi organici : alchene, alchine,diene,cicloalcani,cicloalchene,arene,alchilarene, alcoli, compusi carbonilici. Ca proces chimic reactia de oxidare poate decurge pe mai multe cai : Oxidarea completa sau arderea substantelor organice ; se obtin oxizii elementelor componente (CO2,H2O,SO2,NO etc). Oxidarea incompleta care conduce la compusi cu functiuni oxigenate (alcoli,aldehide,cetone,acizi etc). Oxidarea degradativa cand, prin ruperea unor legaturi chimice,se obtin amestecuri de compusi cu nr mai mic de atomi de carbon. Autooxidarea in care uni compusi intermediari ai oxidari sunt catalizatori ai procesului (autooxidarea aldehidelor, rancezirea grasimilor). Fiecare dintre aceste procese are o important specifica, dar, pt sinteza organica, sunt importante oxidarile incomplete si cele degradative. In asemenea cazuri se folosesc anumiti agenti oxidanti si diferite conditi ede lucru determinate, mai ales, de natura produsilor de oxidare, ce urmeaza a fi obtinuti. Oxidarea substantelor organice se poate realiza, in general, in urmatoarele conditii: Cu oxigenul din aer, in conditi catalitice in prezenta unor oxizi (de vanadiu, de crom, de cupru, de mangan, de cobalt etc),sau a unor metale (platina, paladiu, cupru,argint etc). Se lucreaza la temperaturi si presiuni ridicate si se are in vedere specificitatea catalizatorilor. Cu oxigenul furnizat de diferiti compusi anorganici (acizi oxigenati si saruri ale metalelor in stari e oxidare superioare, ca de exemplu: 2KMnO4+3H2SO4 K2SO4+2MnSO4+3H2O+5O K2Cr2O7+4H2SO4 K2SO4+Cr2(SO4)3+4H2O+3O Sistemele din aceasta categorie sunt folosit, mai ales, la oxidarea hidrocarburilor mai reactive (alchene, alchil-arene, arene polinucleare) sau a unor compusi cu un continut oarecare de oxigen (alcolii,aldehide etc.) si ele actioneaza in cele mai multe cazuri la presiune si temperatura normala. Ca urmare acestor variate conditi de lucru, a diferentelor, uneori foarte mari dintre natura reactantilor, a deosebirilor de reactivitate chimica a compusilor ce se supun oxidari, un astfel de proces chimic, cum este oxidarea, nu se poate desfasura printrun mecanizm unic, acesta fiind in dependenta simultana de toti acesti factori. Alchine Def: Se numesc alchine hidrocarburi aciclice nesaturate care contin in molecula lor o tripla leg. Intre 2 at. de C si in care raportul si in care raportul intre nr. de at. de C si H este dat de formula CnH2n-2 in care n=nr. de at. de C din molecula. Caracteristici: Alchinele sunt : -hidrocarburi -aciclice -nesaturate (NE=2, datorita prez. a 2 π in componenta leg. triple) Nomenclatura. Serie Omoloaga. Dand lui n. Val. Intregi obtinem termenii seriei omoloage in care ca in orice serie omoloaga , 2 termeniu consecutivi se diferentieaza intre ei printr-o gr. Mtilen. (-CH2-) Denumirea alchinelor se formeaza prin inlocuirea suf. –an de la alcanul corespunzator , cu suf. –ina . Seria omoloaga incepe de la n=2 n CnH2n-2 Alcan CnH2n-2 Alchina 1 CH4 Metan - - 2 C2H6 Etan C2H2 Etina (acetilena) 3 C3H8 Propan C3H4 Propina 4 C4H10 butan C4H6 butina Radicalii alchinici: ≡ C -etinil CH3-C≡C - propinil CH2-C≡CH - propagil Izomeria la alchine. Alchinele sunt izomerii de functiuni cu: -alcanii diciclici (Spirali) -cicloalchine -diene Alchinele , de la n=4 prez. fen. de iz. de pozitie dat posibilitatii pe care are tripla leg. de a ocupa poz. diferite in catena Butina prez. urmatorii 2 izomeri de pozitie C4H8: CH≡C-CH2-CH3 1 butina CH3-C≡C-CH3 2 butina Structura alchinelor In catena alchinelor se intalnesc 2 tipuri de at. de C . ▪ 2 at. de C hibridizati sp - cei doi at. de C implicati in form. tiplei leg. ▪ at. de C hibridizati sp3 – implicati in formarea leg. simple Acetilena -primul termen al seriei omoloage prezinta o structura (simetrie diagonala) dat hidrocarburii de simetrie digenala sp a celor 2 at. de C . Datorita hibridizarii sp unghiul si distanta dintre cei 2 at. de C triplu legati=1,21Å fata de: -1,54 Å in leg, C-C C≡C 1,21Å -1,33 Å in leg, C=C <180˚ Tot datorita hibridizarii scade si distanta C-H de la 1,1 in cazul Csp3-H la 0,6 in Csp-H H-C≡C-H 0,6 Å Consecinta discreta a hibridizarii sp a at. de C este si polarizarea leg. C-H mai accentuata decat la celelalte leg. Leg Csp – H= leg polara cu S- pe Csp si S+ pe H. Csp-H . Aceasta polarizare a leg. confera acetilenei , respectiv alchinelor cu tripla o le. marginala un caracter slab acid!! Obtinerea alchinelor I metode industriale 1. Din metan: -Prin cracare in arc electric -Prin ardere incompleta 2. Din carbura de Ca (carbit) CaC2 II metode de laborator 1 Dubla eliminare de hidracid din derivati dihalogenati geminali sau vicinali 2 Det. alchinelor sup. prin alchilarea acetilenelor metalice I 1. Obtinerea din metan La temperaturi ridicate 1500˚C => transferul metanului in acetilena ˚ 2CH4—>C2H2+3H2 Industrial transformarea se face prin doua procedee diferite intre ele prin sursa de energie necesara reactiei Se identifica : procedeul de cracare a CH4 in arc electric procedeul arderii incomlete a) In cazul acestui procedeu energia necesara reactiei esste furnizata de descompunerea elementelor si se produc intre cei 2 electrozi metalici alimentati la o sursa de curent continu. Alaturi de reactia principal;a au loc si o serie de reactii secundare si de ceea ptr stoparea lor are loc stropirea brusca a mediului de reactie cu un jet de apa rece. Nu poate fi totusi evitata reactia de formare a C liber 1500˚C CH4 — —> C+2H2 Procedeul se aplica la Borzesti b)In cazul acestui procedeu metanul introdus in reactor este utilizt pe de o parte ptr obtinerea acetilenei , iar pe de alta parte ptr furnizarea energiei termice prin combustie. Si in acest caz au loc reactii secundare dintre care cea mai importanta este reactia de obtinere a gazului de sinteza CH4+1/2O2—>CO+2H2 2.Obtinerea acetilenei din carbon de Ca Carbura de Ca=compus ionic Ca 2+ si C2 2- Ionul C2 este format din 2 at. de Chidrocarborizati sp uniti printr-o tripla leg. si la care gasim cate o sarcina negativa HC≡CH In CaC2cele 2 sarcini pozitive de la ionul carbura au fost neutralizati de Ca 2+ Industrial CaC2 (carbid) se obtine prin reducerea la 2500˚ C cu cox metalurgic a oxidului de Ca obtinut prin descompunerea termica a calcarului 800-1000˚ C CaCO3 -------------------> CaO + CO2 (calcar) 2500˚ C CaO + 3C ----------------> CaC2 + CO (carbid) CaC2 fiind o carbura ionica (acetilura) a unui metal s hidrolizeaza in conditii obisnuite cu degajarea acetilenei. Reactia se aplica atat la scara mica in gen. De acetilena in cazul sudurii oxiacetilenice cat si la scara industriala. Reactia are loc violent si rapid CaC2 +2H2O--------------> Ca(OH)2 +C2H2 (acetilena) generatorul de acetilena Metale de laborator Eliminarea de hidracid din derivatii dihalogenati vicinali: Transformarea se produce in prezenta de KOH/alc la temperatura de 100-150˚ C. In prima etapa ( I ) are loc eliminarea hidracidului obtinut deriv. halog. , care in a doaua ( II ) etapa la temperatura mai mare de 150˚ C elimina hidracidul cu transformare in alchina corespunzatoare. KOH alc KOH alc -HC-CH- ----------------> -C=CH- -----------> -C≡C- X X 100-150˚ C X t > 150˚ C - HX -HX 1,2-diclor-etan KOH alc KOH alc CH2- CH2 ------------> CH=CH2 ------------------> HC≡CH Cl Cl 100-150˚ C Cl t > 150˚ C - HCl -HCl !!! Alchenele nu se deshidrogeneaza la alchine. Transformarea unei alchene in alchina se realizeaza printr-o succesiune de reactii respectiv: KOHalc >C=C<+Br2 -----—> >C -C< -----—>-C=C< ----—> -C≡C- ----—> CH2=CH2 ------—> CH≡CH Br Br 100+50˚ -HBr CH2=CH2 +2Br--—>CH2-CH2------> CH=CH2 -----------> CH≡CH Br Br -HBr Br t>150˚C KOH alc KOH alc CH3-CH=CH+Br2----------->CH3-CH-CH2-------------->CH3-CH=CH2------------ ----->CH3-C≡CH Br Br 100-150˚ -HBr Br t>150˚-HBr CH2=CH2 C≡CH -----------> Stiren Fenil acetilena Br Br CH=CH2+Br2 CH-CH2 C≡CH KOH alc -----------> -----------> -2HBr b)Dubla dehidrogenare a unui derivat dehalogenat geminal Reactia are loc in prezenta de KOH solutie alcolica cu obtinerea in etapa I monohalogenurei ele vinil corespund , iar in etapa aII-a cu alchinei x -Hx -HX ------------> -C=CH- -----------> -C≡C- x KOH alc x KOH alc Derivatii dihalogenati vacinali se obtin in urma reactiei unei grupari crbonil in pentahalogenura de P x ! C=O=PX5----------> C -pox3 x carbonilici gr. Carbonil Astfel din alchida acetica se poate obtine acetilena Cl Cl KOH alc CH3-CH=O+PCl5---------->CH3-CH3 ---------->CH3-CH---------->CH2=CH---------->CH≡CH -POCl3 Cl Cl -HCl oxiclorura de fosfor CH3 CH3 Cl C=O+PCl5---------> C ------------->CH=CH--------->CH3-C≡CH Ó Ô Ú ȁ O Q R ^ ` Ú Þ ê ï ý ȁ ȁ ☁ 萏ː葞ː摧㻁Òဈ਀&䘋 摧㻁Òဈ਀&䘋 kdK hæ h;} hæ ␃愁Ĥ摧㻁Ò᠀H3 -POCl3 CH 3 Cl -HCl CH3 Cl CH3-CH2 C=O--------->CH3-C≡C-CH3 CH3 CH3-CH2 CH3-CH2 Cl -C≡C-CH3 CH3 CH3 Cl Cl -HCl Obtinerea alchinelor superioare prin alchilarea cu conp halogenati (vezi pe larg alc. acetilenei , ionice la subcapitolul reactii de substitutie la Csp) Alchinele cu tripla legatura marginala reactiicu Na metalice la 150˚C printr-o reactie de substitutie a H de Csp marginal cu obtinerea unei acetiluri monoacide. Aceasta acetilura poate reactiona cu un derivat halogenat avand loc subst. Na si formarea unei alchine superioare 150˚ C + + +H-R -C≡CH+Na--------->-C≡C ־‌Na --------->-C≡C ־‌Na --------->-C≡C-R 1/2H2 -Nax Astfel din accetilena se poate obt. prin monoalchinarea orice alchina cu tripla marginala marginala , iar prin dialchinare o alchina cu tripla nemarginala 100˚ C _ + +X-R CH≡CH+Na --------->CH≡C Na --------->-CH≡C-R -1/2H2 +Na -NaX Imp ptr ca se lungeste catena , introdus C (200 ˚ C)-1/2H2 + _ _ + NaC≡CNa +2R’-X --------> R’-C≡C-R’ -2Nax Imp ptr ca se obtine tripla la mijloc CH4-------->CH≡C-CH3 1500˚ C +Na +CH3-Cl 2CH4--------->CH≡CH------------------->CH≡CNa--------->CH≡C-CH3 -3H2 -150˚ C-1/2H2 -NaCl CH4--------->CH3-C≡C-CH3 1500˚ C Na +Na +2CH3-Cl 2CH4--------->CH≡CH---------> CH≡CNa---------> NaC≡CNa----------> CH3-C≡C-CH -3H2 1500˚ C-1/2H2 200˚ C-H2-H2 -2NaCl CH4--------->CH3-CH-C≡ C-CH-CH3 Acetilena 1500˚ C +Na +Na 2CH4--------->CH≡CH--------->CH≡CNa--------->NaCl≡CNa--------->CH3 -CH-Cl+NaC≡CNa+Cl-CH-CH3 -3H2 150˚ C -NaCl CH3 CH3 --------->CH3-CH-C≡C-CH-CH3 -NaCl CH3 CH3 Proprietati fizice Acetilena este un gaz incolor, cu miros eterat placut. Acetilena provine din carbid prezentand un miros usor usturoiat datorita impuritatii carbidului. Este solubila in apa in raportul volumetric 1 :1 ( este una din putinele hidrocarburi solubile in H2O) . Proprietatea se datoreaza polaritatii legaturii C-H din acetilena. Este solubila si in solventi organici ( acetilena ) . _H „@ „Ð^„@ t sau kisellgen care a fost impregnata cu acetona. La 12 atm 1l acetilena dizolva 300 l acetilena . CH3-C = C-CH3--------->CH3-C≡CH CH3 CH3 [o] CH3 CH3 -POCl CH 3 CH3 KOH alc -HCl CH3-C=C-CH3 ---------> C=O+O=C ---------> C --------->CH2=C-CH3--------->CH≡C-CH3 KHnO4+H2SO4 CH3 CH3 +PCl5 CH3 CH3 -HCl Cl -HCl CH2=CH-CH2-CH3+HCl---> CH3-CH-CH-CH2-CH3 ------>CH3-CH+CH-CH3+Br2--------->CH3-CH-CH-CH3- KOH alc Br Br KOH alc -HBr --------->CH3-CH3=C-CH3--------->CH3-C≡C-CH3 t.150˚ C –HBr KOH alc CH4--------->CH3-CH-C≡C-CH-CH3 CH3 CH3 T=1500˚ C +Na _ + +Na + _ _ + +2Cl-CH-CH3 CH4--------->CH≡CH--------->CH≡ C Na---------> Na C ≡ C Na---------------->CH3-CH-C≡C-CH-CH3 -3H2 -1/2H2 200˚ C -1/2H2 200˚ C -2NaCl CH3 CH3 2,5-dimetil-5-exena Proprietati chimice Legatura tripla din alchine avand in componenta doua legaturi п , alchinele vor avea un character nesaturat mai accentuat decat au alchenele. Principalele reactii : H2O ; CH3COOH ; CH=CH-CN ; HCN II reactia de dimerizare III reactia de trimerizare ciclica IV reactia de oxidare V substitutia la C sp I Reactia de hidrogenare Se poate defini in doua etape , produsul de aditie avand grad diferit de saturare , functie de et. de aditie : a)TOTALA - cu H2 molecular in prezenta de metale fin divizate ( Ni , Pt , Pd ) => divizand legatura tripla in legatura simpla . Astfel : Ni Pt Pd ≡C-+2H2---------------->-CH2-CH2- alchina alcan Ni Pt Pd CH≡CH+2H2---------------->CH3-CH3 Acetilena etan Ni Pt Pd CH3-C≡CH+2H2---------------->CH3-CH2-CH3 propan CH≡C-CH2-CH3 Ni Pt Pd ---------------->CH3-CH2-CH2-CH3 CH3-C-CH3 butan 2-butena b)PARTIALA – se realizeaza in cataliza omogena rezultand alchena corespunzatoare. Reactia este STEREO SPECIFICA , catalizatorul determina mersul reactiei. Astfel la utilizarea catalizatorului Pd otravit in saruri de Pb 2+ , hidrogen =>obt. Izomerului cis PAGE PAGE 14 쥁@