Referat Exprimarea Orei

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Exprimarea Orei si de asemenea puteti face Download Referat Exprimarea orei

Citeste fragmente din Referat Exprimarea Orei

Exprimarea orei }n limba englez[ ora se poate exprima ]n dou[ feluri: ]n vorbirea curent[, dup[ unele reguli =i ]n limbajul oficial dup[ alte reguli. Exprimarea orei ]n vorbirea curent[ Reguli: - se consider[ cadranul ceasului ]mp[rit ]n dou[ astfel: prima jum[tate, cea din dreapta axei care une=te pe 12 cu 6 =i cealalt[ jum[tate, din st`nga aceleia=i axe. - minutele se exprim[ ]naintea orei - orele se exprim[ cu numeralele de la 1 la 12 - pentru a diferenia orele din I jum[tate a zilei de cele din a II-a jum[tate (dup[ miezul zilei) se folosesc: ·prescurtarea a.m. pus[ la sf`r=it ]n cazul orelor dimineii. ·prescurtarea p.m. pentru orele de dup[ pr`nz. diferenierea ]ntre orele dimineii =i cele ale amiezei se face prin expresii care dau indicaii despre momentul zilei. Astfel de expresii sunt: in the morning, in the evening, at night, at noon. - pentru orele din I jum[tate a cadranului ]ntre minute =i or[ se introduce cuv`ntul „past”. - pentru orele din a II-a jum[tate a cadranului, ]ntre minute =i ore se folose=te cuv`ntul „to”, iar ora este cea c[tre care se merge. - opional dup[ numeralul care exprim[ minutele se poate introduce cuv`ntul „minutes”. - opional se poate folosi, ]n cazul orelor fixe expresia: „o’clock” sau „sharp”. ex: It is five o’clock. It is five sharp. -]n vorbirea curent[ se respect[ urm[toarea ordine a cuvintelor ]n exprimarea orei: ·it is, it’s ·numeralul care arat[ minutele ·(minutes) ·past, to ·numeralul care exprim[ ora ·opional, una din expresiile care s[ precizeze ]n ce parte a zilei ne afl[m ex: 6:10 a.m. ► it’s ten minutes past six 8:24 ► it is twenty-four past eight 22:02 ► it is two minutes past ten p.m. OBSERVA|IE: A=a cum se vede ]n exemplele de mai sus, c`nd minutarul se afl[ ]n jum[tatea dreapt[, numeralul corespunz[tor orei exprim[ ora de care s-a trecut C`nd ]ns[ minutarul este ]n st`nga cadranului, numeralul corespunz[tor orei exprim[ ora c[tre care se merge. ► it is five minutes to seven 8:39 p.m. ► it is twenty-one minutes to nine OBSERVA|IE: C`nd minutarul se afl[ ]n st`nga cadranului, numeralul corespunz[tor minutelor trebuie s[ arate c`te minute mai sunt p`n[ la ora fix[ c[tre care se merge. 10. - c`nd numeralul care arat[ minutele este cincisprezece, se poate folosi substantivul „quarter” care ]nseamn[ sfert. ex: 6:15► it is a quarter past six 6:45► it is a quarter to seven 11. - c`nd minutarul indic[ cifra 6, se poate folosi ]n locul numeralului „thirty” substantivul „half”, care nu poate fi urmat dec`t de „past”! Deci, se exprim[ ]ntotdeauna ora fix[ de care s-a trecut. ex: 6:30► it is half past six 12. - pentru a exprima cu aproximaie o or[, se folose=te substantivul „-ish” ad[ugat numeralului care exprim[ ora. ex: Shall we meet at fivish? = Ne ]nt`lnim pe la cinci? What was the time? I think it was elevenish. Exprimarea orei ]n limbajul oficial Reguli: - diferenierea ]ntre orele dimineii =i cele de dup[ miezul zilei se face prin numeralul corespunz[tor orei, care pentru orele din a doua jum[tate a zilei este cuprins ]ntre 13 =i 23. - la r`ndul s[u, numeralul corespunz[tor minutarului poate fi oricare din intervalul 1-59. - ordinea cuvintelor este urm[toarea: it is; numeralul core- spunz[tor orei; numeralul corespunz[tor minutului. ex: 18:23► it is eighteen twenty-three - opional la orele fixe se poate ad[uga la sf`r=it substantivul „hours”. ex: 18:00► it is eighteen hours OBSERVA|IE: Exist[ mai multe expresii folosite ]n leg[tur[ cu exprimarea orei. Expresii folosite ]n leg[tur[ cu exprimarea orei: by my watch = dup[ ceasul meu this watch is right = ceasul acesta merge bine this watch is wrong = ceasul acesta merge prost to be slow = a fi ]n urm[ to be fast = a fi ]nainte Prezentul continuu Spre deosebire de limba rom`n[, verbul mai cunoa=te o categorie gramatical[: cea a aspectului. Ea se adaug[ celorlalte categorii morfologice ale verbului pe care le cunoa=te =i limba rom`n[, =i anume: modul, timpul, persoana, num[rul, diateza. Aspectul este categoria morfologic[ a verbului care arat[ dac[ aciunea verbului se afl[ ]n desf[=urare ]ntr-un anumit moment sau nu. Prezentul continuu exprim[ aciuni care se petrec chiar ]n momentul vorbirii(]n prezent). El se construie=te astfel: subiect verbul auxiliar „to be” la indicativ prezent verbul noional la participiu prezent („ing”) restul cuvintelor ex: Mike is reading a book now. I am eating a cookie. Are you having fun? Reguli de ortografie legate de ad[ugarea terminaiei „-ing” 1. Dac[ verbul se termin[ la infinitiv ]n litera „e”, c`nd se adaug[ terminaia „-ing”, litera „e” dispare. ex: to come - coming to take - taking to make - making OBSERVA|IE: Litera „e” nu dispare ]n urm[toarele situaii: la verbul „to be”►to be - being c`nd verbul se termin[ la infinitiv ]n doi de „e” to see - seeing 2. Dac[ verbul se termin[ la infinitiv ]n litera „y”, indiferent dac[ este precedat[ de o vocal[ sau de o consoan[, c`nd se adaug[ terminaia „-ing”, litera „y” r[m`ne neschimbat[. ex: to play - playing to buy - buying to stay - staying to fly - flying to study - studying 3. Dac[ verbul se termin[ la infinitiv ]n grupul de litere „ie”, c`nd se adaug[ terminaia „-ing”, grupul „ie” se transform[ ]n „y”. ex: to lie - lying to tie - tying to die - dying 4. Dac[ verbul se termin[ la infinitiv ]ntr-o consoan[ precedat[ de o vocal[ scurt[, iar ultima silab[ este accentuat[, c`nd se adaug[ terminaia „-ing”, consoana final[ a infinitivului se dubleaz[. ex: to begin - beginning to admit - admitting OBSERVA|IE: Verbele monosilabice sunt ]ntotdeauna accentuate. ex: to run - running to stop - stopping to sit - sitting to beg - begging CIORTEA CLAUDIU - 9 J- PAGE PAGE 6 쥁