Referat Tipuri De Acreditive Documentare
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Tipuri De Acreditive Documentare si de asemenea puteti face
Download Referat tipuri de acreditive documentareCiteste fragmente din Referat Tipuri De Acreditive Documentare
Tipuri de acreditive documentare
Unul din avantajele utilizãrii acreditivului documentar poate fi
considerat faptul cã , acesta , îmbracã mai multe forme , şi deci
existã posibilitatea adaptãrii lui la interesele pãrţilor , în
funcţie de rezultatul negocierii .
Existã mai multe criterii de clasificare a acreditivelor documentare
.Pentru a realiza o arie de cuprindere cât mai largã , o posibilã
clasificare este cea de mai jos:
a ) - dupã posibilitatea bãncii emitente de a anula sau modifica
acreditivele :
a1 ) - acreditiv documentar revocabil ;
a2 ) - acreditiv documentar irevocabil ;
b ) - dupã existenţa angajamentului de platã din partea bãncii
avizatoare :
b1 ) - acreditiv documentar confirmat ;
b2 ) - acreditiv documentar neconfirmat ;
c ) - dupã domiciliu acreditivului :
c1 ) - acreditiv documentar domiciliat în ţara exportatorului ;
c2 ) - acreditiv documentar domiciliat în ţara importatorului ;
c3 ) - acreditiv documentar domiciliat într-o ţarã terţã ;
d ) - dupã momentul stingerii obligaţiilor :
d1 ) - acreditiv documentar cu plata la vedere ;
d2 ) - acreditiv documentar cu plata la termen ;
d3 ) - acreditiv documentar de negociere ;
d4 ) - acreditiv documentar de acceptare ;
e ) - dupã clauzele ce le conţin :
e1 ) - acreditiv documentar transferabil ;
e2 ) - acreditiv documentar netransferabil ;
e3 ) - acreditiv documentar cu clauzã roşie ( engl . red clause )
;
e4 ) - acreditiv documentar revolving ;
e5 ) - acreditiv documentar reciproc ;
e6 ) - acreditiv documentar cesionat ;
e7 ) - acreditiv documentar spate în spate ( engl .back-to-back )
;
e8 ) - acreditiv documentar stand-by ;
Fãrã a considera aceastã clasificare completã sau imperfectibilã ,
se poate totuşi afirma cã are în conţinutul sãu cele mai utilizate
, acreditive , în practicã.Fiecare dintre acreditivele mai sus
prezentate conţine caracteristici distincte , comparativ cu celelalte
.Pentru înţelegerea şi evidenţierea acestor caracteristici este
necesarã prezentarea succintã a fiecãrui tip de acreditiv documentar
.
Acreditivul documentar revocabil dã posibilitatea bãncii emitente sã
anuleze sau sã modifice acreditivul , din momentul deschiderii acestuia
pânã în momentul prezentãrii documentelor de export la banca
plãtitoare , fãrã acordul prealabil al beneficiarului acreditivului .
acreditiv nu poate fi anulat sau modificat decât cu acordul tuturor
pãrţilor implicate : al exportatorului , al bãncii avizatoare,al
importatorului, al bãncii emitente .
Acreditivul documentar confirmat este acel tip de acreditiv la care , pe
lângã angajamentul bãncii emitente ( plãtitoare ) cã va plãti
documentele înscrise în acreditiv, existã şi angajamentul unei alte
bãnci ( confirmatoare ) pentru aceaşi sumã şi în aceleaşi
condiţii .
Solicitarea confirmãrii este de regulã fãcutã de exportator şi
foarte rar de banca avizatoare .
ÃŽn ceea ce priveÅŸte acreditivele documentare neconfirmate , acestea nu
conţin clauza de confirmare şi deci nu implicã angajamentul bãncii
exportatorului ( avizatoare ) .
Acreditivul domiciliat în ţara exportatorului , avantajos pentru
exportator datoritã faptului cã plata documentelor se efectueazã
imediat , dupã depunerea şi verificarea documentelor , de cãtre banca
avizatoare ( notificatoare ) .
Dacã acreditivul are domiciliul în ţara importatoare , locul în care
se efectueazã plata este o bancã ( emitentã ) din ţara
importatorului .ÃŽn acest caz plata documentelor presupune un interval
de timp mai mare datoritã circuitului şi verificãrii documentelor(
depunere documente la banaca avizatoare , verificare documente de cãtre
banaca avizatoare , transmitere documente cãtre banca ordonatoare (
plãtitoare ) , verificare documente de cãtre banca plãtitoare , plata
documentelor ) .
Acreditivul documentar domiciliat într-o ţarã terţã implicã ca
plata contravalorii documentelor sã se efectueze de cãtre o bancã (
emitentã ) cu domiciliul într-o altã ţarã decât cea a
importatorului ÅŸi a exportatorului .
Utilizarea acestui tip de acreditiv are loc ( în principiu ) atunci
când climatul socio - politic - economic sau legislativ din cele douã
ţãri ( exportatoare şi importatoare ) sau din una din cele
douã ţãri prezintã un grad ridicat de risc .
Acreditivul documentar cu plata la vedere asigurã plata sumei dupã ce
documentele au fost depuse de cãtre exportator la banca plãtitoare
.Pentru operaţiunile de verificare a documentelor şi transfer a
valutei , banca are nevoie de câteve zile ( de regulã 4 - 5 zile de la
depunerea documentelor1 ) .
Specific acreditivului cu plata la termen este faptul cã plata
documentelor are loc la un anumit termen de la data depunerii acestora
.Acest termen ( scadenţã ) este o datã fixã fãrã legãturã cu
data expirãrii valabilitãţii acreditivului .Utilizarea acestui tip de
acreditiv este avantajoasã pentri importator datoritã perioadei ( de
graţie ) de care beneficiazã pânã la platã .
Acreditivul documentar de negociere atrage dupã sine utilizarea
efectelor de comerţ, cu precãdere a cambiilor .La depunerea
documentelor ce atestã expedierea mãrfurilor , exportatorul va proceda
ÅŸi la depunerea , la banca sa , cambiilor ( cu plata la vedere sau la
termen ) trase asupra importatorului ori a bãncii emitente sau asupra
altei persoane indicate în acreditiv .
Acreditivele de acceptare sunt utilizate în situaţia în care exportul
se face pe credit .
/
]
^
N
P
Å“
zul acreditivelor de negociere ÅŸi acreditivele de acceptare presupun
utilizarea cambiilor.Dacã exportatorul (creditorul) are nevoie de
lichiditãţi , poate instrumenta banca sa sã sconteze cambiile
acceptate de banca emitentã (a acreditivului )1
Acreditivul transferabil este acel acreditiv care în conţinutul sãu
cuprinde o clauzã de transfer ( total sau parţial ) cãtre una sau
mai multe persoane .
Transferul se face o singurã datã iar cheltuielile de transfer sunt
suportate de benefiiciarul iniţial2 .
În situaţia în care exportatorul nu include aceastã clauzã de
transferabilitate acreditivul este netransferabil , caz în care unicul
beneficiar este exportatorul .
Acreditivul cu clauzã roşie ( engl .red clause ) , poartã aceastã
denumire datoritã faptului cã în conţinutul sãu cuprinde o clauzã
, de regulã scrisã cu cernealã roşie , şi al cãrei conţinut
autorizeazã banca plãtitoare sau avizatoare sã efectueze , cãtre
exportator , o platã în avans ( fie o cotã procentualã din acreditiv
fie întreaga valoare a acestuia ) .Prin utilizarea acreditivelor cu
clauzã roşie se realizeazã finanţarea exporturilor , permiţând
exportatorului sã-şi procure materii prime , materiale sau sã
efectueze alte plãţi în legãturã cu viitorul export .
Acreditivul revolving întâlnit în cazul livrãrilor în tranşe , are
particularitatea cã este încãrcat numai pentru a acoperi
contravaloarea unei livrãri ( tranşe ) urmând sã fie
reâncãrcat pânã la acoperirea întregii valori a acreditivului
.Acest tip de acreditiv este mai puţin costisitor , se deschide o
singurã datã , nu implicã imobilizarea unor mari sume de bani .
Acreditivele reciproce sunt utile în cazul tranzacţiilor de
contrapartidã , în cadrul cãrora importatorul are şi calitatea de
exportator pe aceaşi relaţie comercialã în ambele situaţii .În
funcţie de clauzele pe care le cuprind aceste acreditive pot fi :
- acreditive documentare reciproce simple (ambele acreditive intrã în
vigoare la aceaşi datã) ;
- acreditive documentare reciproce de valoare ( unul din acreditive
acoperã valoarea celuilalt ) ;
- acreditive documentare reciproce garantate ( banca emitentã
garanteazã plata acreditivului ) .
Acreditivul documentar cesionat se aseamãnã cu acreditivul
transferabil. Astfel , beneficiarul acreditivului ( cedentul ) poate
transfera , total sau parţial , dreptul de creanţã , unei terţe
persoane .
Diferenţa dintre cele douã acreditive constã în faptul cã
cesionarul nu va primi suma ce îi revine în situaţia în care
beneficiarul iniţial al acreditivului nu doreşte sau nu poate sã
utilizeze acreditivul .
Acreditivul back-to-back ( spate în spate ) se utilizeazã în
cadrul operaţiunilor de reexport şi presupune ca o parte contractantã
( de exemplu exportatorul ) , beneficiar al unui acreditiv , sã
deschidã un alt acreditiv ( de import ) pe baza celui dinainte
menţionat .Cele douã acreditive sunt independente unul de celãlalt
şi pentru derularea în condiţii optime este necesarã o atentã
corelare atât a termenelor de livrare şi platã cât şi a celor de
valabilitate .
Acreditivele stand-by reprezintã o alternativã pentru garanţiile
bancare , utilizate pentru asigurarea plãţilor în cazul
neîndeplinirii condiţiilor contractuale.Trebuie fãcutã menţiunea
cã acest tip de acreditiv este utilizat numai în SUA având în vedere
faptul cã , garanţiile bancare practicate în Europa nu sunt permise
de legislaţia americanã .
Acest tip de acreditiv este emis de bancã , la solicitarea
ordonatorului , şi oferã beneficiarului garanţia cã în cazul în
care nu îşi va îndeplini obligaţiile contractuale , banca îl va
despãgubi bãneşte .
Diferenţa dintre un acreditiv documentar obişnuit şi un acreditiv
stand - by , constã în faptul cã , în cazul acreditivului stand - by
, beneficiarul apeleazã la acesta ( acreditiv) numai în situaţia în
care ordonatorul ( importatorul ) nu îşi îndeplineşte obligaţiile
asumate contractual .
Utilizarea acreditivelor stand - by prezintã avantaje şi dezavantaje ;
dintre avantaje pot fi amintite :
- utilizarea atât în cadrul plãţilor generate de importuri şi
exporturi prin compensare cât şi în cadrul altor obligaţii de platã
ce decurg din alte tipuri de contracte privind import - exportul ;
- sunt uşor de utilizat dat fiind faptul cã folosirea lor este
guvernatã de Publicaţia nr .500 a Camerei Internaţionale de Comerţ
de la Paris ( cunoscutã ) .
Dezavantajele constau în costul ridicat al operaţiunilor şi în
faptul cã bãncile manifestã rigurozitate ridicatã în selectarea
ordonatorilor ( importatorilor ) .1
1 C.Floricel - Relaţii şi Tehnici Financiar - Monetare
Internaţionale , Editura Didacticã şi Pedagigicã , Bucureşti , 1994
, p.63.
1 I .Popa - Tranzacþii Comerciale Internaţionale , Editura Economicã
, BucureÅŸti , 1997 , p.236.
2 Al.Puiu - Management în Afacerile Economice Internaţionale ,
Independenţa Economicã , 1996 ,p.278.
ì¥Â`