Referat Modalitati De Crestere A Eficientei Economice

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Modalitati De Crestere A Eficientei Economice si de asemenea puteti face Download Referat modalitati de crestere a eficientei economice

Citeste fragmente din Referat Modalitati De Crestere A Eficientei Economice

ACADEMIA INFORMATIZATA PENTRU STIINTE TEHNICE, ECONOMICE, DREPT SI ADMINISTRATIE FACULTATEA DE MANAGEMENT LUCRARE DE DIPLOMA MODALITATI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE PRIN MODERNIZARE SI RESTRUCTURARE PE EXEMPLUL S.C.”EMAILUL” S.A. MEDIAS Coordonator: Student: BUCURESTI 2002 CUPRINS CAP.I. – Importanta restructurarii industriei prin modernizare, retehnologizare Locul industriei in economie Restructurarea industriala Politici de restructurare eficienta CAP.II. – Agentul economic Scurt istoric al S.C. “EMAILUL” S.A. Medias Prezentarea generala a societatii Sectorul si subsectorul Descrierea lucrarii Obiectul lucrarii CAP.III. – Analiza activitatii pe sectoare Managementul si resursele umane Compartimentul aprovizionare Compartimentul tehnico – productiv Controlul tehnic de calitate Marketing si vanzari CAP.IV. – Piata si comercializarea Situatia actuala a pietii BLC in Romania Aspecte ale patrunderii pe piata a bunurilor de larg consum din import si impactul acestora asupra consumatorilor Piata agentului economic CAP.V. – Analiza economico – financiara a situatiei actuale Analiza economica Analiza financiara CAP.VI. – Fundamentarea deciziei de restructurare prin modernizare si retehnologizare Necesitatea si oportunitatea realizarii lucrarilor de modernizare a cuptoarelor de ars vase emailate Necesitatea actiunii de retehnologizare Fundamentarea deciziei de restructurare CAP.VII. – Eficienta economica a investitiei Eficienta economica a modernizarii si retehnologizarii Previziuni financiare, venituri si cheltuieli Principalii indicatori dinamici ai eficientei economice a investitiilor CONCLUZII CAP.VIII. – Bibliografie IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ CAPITOLUL I IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN RETEHNOLOGIZARE, MODERNIZARE Locul industriei in economie Restructurarea industriei Restructurarea in conditii economice de tranzitie Restructurarea tehnologica, conditia de baza a relansarii productiei industriale 3. Politici de restructurare eficienta LOCUL INDUSTRIEI IN ECONOMIE Dezvoltarea industriei in tara noastra a prezentat inainte de 1989 similaritati cu alte state europene foste socialiste. La inceputul acestui deceniu cresterea economica a tarilor central – est europene a afost diferentiata. Caracteristica economica a acestor state este rolul important al industriei in complexul national. Locul semnificativ al industriei in sistemul economic este reflectat de indicatori ca: ponderea industriei in valoare totala adaugata; ponderea populatiei ocupate in industrie; procentul obtinut din exportul de produse prelucrate in ansamblul de marfuri; cresterea productiei industriale, etc. Statisticile evidentiaza rolul mai important al industriei, in cazul tarii noastre comparativ cu alte tari central europene. Pentru relevarea caracterului dezvoltarii economice este semnificativ si procentul detinut de produsele prelucrate in ansamblul exporturilor. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Ponderea este relativ ridicata in toate tarile foste comuniste, dar patru tari: Romania, Cehia, Polonia, Slovenia depind pentru exporturile lor de performantele industriei prelucratoare. Locul productiei industriale in economie (%) luna precedenta = 100% 2001 2002 Cresterea productiei industriale in primele trei luni ale anului 2002 este inferioara celei din aceeasi perioada a anului trecut. Din datele prezentate in graficul 1 reiese contributia semnificativa la relansarea economica a unor tari in tranzitie, fapt sustinut de evolutia pozitiva a indicelui productiei industriale. In timp ce industria are un rol important ceea ce le diferentiaza semnificativ este structura activitatilor industriale. Diferentele esentiale dintre industriile tarilor est-centrale: rolul important al industriei extractive in cazul Poloniei si Romaniei; BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ ponderea semnificativa a industriei prelucratoare in toate statele membre; dezvoltarea inegala a utilitatilor publice. Caracteristica pentru aceste state este faptul ca dezvoltarea economica este bazata pe cresterea industriala si mentinerea rolului semnificativ al productiei industriale in complexul national. Caracterul predominant industrial – agrar al economiei romanesti accentueaza rolul industriei in cazul tarii noastre. Alt aspect relevant se refera la nivelul de dezvoltare din celelalte tari care a permis ocuparea populatiei intr-o proportie mai mare in ramurile infrastructurii economice (in Ungaria 11,2% din totalul populatiei, iar in Romania doar 7,2%) si in domeniul serviciilor. In schimb in tara noastra un procent insemnat din populatia ocupata este absorbita in sectorul primar al economiei: agricultura si industria extractiva. In concluzie putem spune ca in toate aceste tari (puternice concurente ale Romaniei pe diferite piete europene) industria isi mentine rolul sau important, reflectat prin prisma unor indicatori importanti, datele statistice evidentiind caracterul predominant industrial – agrar al economiei romanesti comparativ cu alte tari europene in tranzitie. Sfarsitul anilor 1990 aduce schimbari in politicile concurentilor de pe piata europeana. Din punctul de vedere al Romaniei acest fapt trebuie privit prin prisma reorientarii si restructurarii activitatii astfel incat sa poata fi depasita actuala situatie unde in majoritatea sectoarelor de competitivitate internationala este scazuta. Acest lucru devine evidentiat daca observam ca in absenta unor strategii industriale pe termen mediu si lung, sustinute de politici comerciale adecvate, schimburile economice externe oscileaza conjunctural cu un raport de schimb in continua scadere. Este o cifra record, daca ne gandim ca in anul 2000 exporturile ajunsesera la 10 miliarde de dolari, cea mai inalta cota atinsa dupa 1989. Este evident ca anul 2001 se va incheia cu un nou record, adica exporturile romanesti vor depasi 11 miliarde de dolari. Vestea rea in acest domeniu, este ca importurile realmente au explodat. Ele au crescut cu aproximativ 20% in comparatie cu anul 2000. Adica au ajuns la valoarea totala de 14 miliarde de dolari. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ De aici rezulta un impresionant deficit al balantei comerciale, cifrat la 3,5 miliarde de dolari. De unde provine acest deficit? Statistica arata clar ca in principalele marfuri si dispozitivele mecanice, precum si echipamentele electrice. Ponderea acestor produse in totalul marfurilor importate este de 22% . Concluzia este simpla. Facilitatile fiscale oferite intreprinderilor mici si mijlocii au marit substantial importul de masini si utilaje. Este foarte posibil ca firmele mari sa fii apelat si ele la diverse subterfugii pentru a obtine scutirile de taxe vamale si de taxa pe valoarea adaugata. Acordul cu Fondul Monetar International prevede insa suspendarea facilitatilor. Problema este rezolvata, asadar, cel putin pe jumatate. Pentru ca, evident, intreprinzatorii vor importa, in continuare, produse industriale. Cu atat mai mult cu cat acum cele venite din Uniunea Europeana intra in Romania fara taxe vamale. Cresterea importurilor, in special de masini si utilaje, este si un semnal pozitiv. Ceva in economia romaneasca incepe sa se miste. Respectiv, intreprinderile fac investitii in mijloace de productie. Cu toate acestea, deficitul balantei comerciale da si motive de ingrijorare, o data pentru ca acordul cu FMI prevede incadrarea intr-un anumit nivel al deficitului de cont curent. Pe de alta parte, pentru ca un deficit substantial preseaza asupra devalorizarii monedei nationale. Ideal ar fi ca exporturile romanesti sa creasca si in felul acesta sa micsoreze deficitul. Problema este ca exporturile par a se fi apropiat de cota lor maxima. Scaderea volumului exportului si implicit a productiei industriale confirma greutatea procesului de adaptabilitate din industriile prelucratoare atat la noile cerinte ale pietii cat si la viteza de modificare a cererii. In viteza si capacitatea de adaptare rapida rezida forta de competitie a fiecarei intreprindere din industrie. Succesul pe planul competitivitatii consta in mare parte in abilitatea de a alege cea mai buna metodologie de prelucrare, cea mai adecvata tehnologie in functie de noile dimensiuni ale cererii si ofertei. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Un exemplu elocvent este Japonia, unde conducerea productiei s-a dezvoltat alternativ cu “planificarea concomitenta” si “controlul total al calitatii”, utilizand in acest sens tehnologiile bazate pe microprocesoare (robotica, sisteme flexibile de fabricatie integrala cu ajutorul calculatoarelor, etc.). Aceasta situatie reprezinta o tendinta generala manifestata cu prioritate in tarile industrializate dezvoltate dupa anii ’80. Pentru a putea raspunde modificarilor si exigentelor de pe piata, actiunile de adaptare trebuie sa urmareasca in primul rand flexibilitatea aparatului productiv. De altfel nerealizarea flexibilitatii aparatului productiv, reprezinta una din marile carente ale intreprinderilor industriale din Romania. RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI In perioada 1990 – 2001 in tara noastra s-a produs o restructurare fortata de o serie de factori perturbatori interni si externi, subiectivi si obiectivi, care au condus la interferente si influente legate atat de structura ineficienta a industriei pana in 1989 , cat si de erori de politica industriala in perioada de tranzitie. Restructurarea industriei a insemnat: reducerea dramatica a volumului productiei si a ocupatiilor din industrie; mentinerea unui profit structural similar cu cel dinainte de anul 1989. Cauzele determinante au fost: profilarea structurii industriale in functie de resursele naturale, materilae umane si financiare existente; incapacitatea industriei romanesti de a se transforma rapid si de a se adapta la cerinte de competitivitate externa si inovare stiintifica. Scaderile mari ale productiilor ramurilor industriale in perioada 1990 – 2001 releva urmatoarele particularitati: declinul mare din primii ani de tranzitie nu a putut fi recuperat doar in mica masura in anii 1993 – 1996, instalandu-se din nou tendinta descendenta; variatii anuale insemnate ceea ce semnifica instabilitate in evolutia complexului industrial al tarii; BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ _______________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ ___________________________ scaderea in unii ani a volumului productiei din anumite ramuri industriale cu peste 9% a insemnat un soc nu numai pentru ramura respectiva, dar si pentru sectoarele din amonte si din aval,ceea ce mai degraba a contribuit la dezindustrilizare decat la restructurare monitorizata dupa criterii de piata. Multi specialisti afirma in legatura cu cresterea productiei industriale ca este o crestere nesanatoasa, intrucat s-a bazat pe cresterea stocurilor fara desfacere pe piata. Apare deci necesitatea adoptarii unor strategii si politici de restructurare a industriei in functie de obiectivele macroeconomice: ale cresterii P.I.B. per capital intr-o structura eficienta; reducerii inflatiei si somajului; stimularii exportului si diminuarii starii de deficit a balantei comerciale si de plati externe; O alta problema se refera la necesitatea atingerii si depasirii nivelului de varf al perioadei antetranzitiei. Luarea ca reper a anului de varf al productiei industriale inainte de 1990 nu are decat o semnificatie general simbolica prin care se subliniaza necesitatea ca: sa se recupereze costurile economice – sociale cauzate de criza industriei; restructurarea industriei sa se faca in sensul unei dezvoltari mai puternice, pe baze eficiente fata de perioada totalitara; sa se imbunatateasca pozitia industriilor romanesti in ierarhiile si clasificarile internationale stiut fiind ca in prezent aceste pozitii au inregistrat caderi ingrijoratoare. Atingerea si depasirea nivelului maxim al productiei industriale in perioada anterioara anului 1990 nu trebuie inteleasa la modul eronat si tendentios al revenirii la sisteme productive totalire, energo si material intensive, hipercentralizate etc. Acestea trebuie interpretate in sensul atingerii si depasirii performantelor si pozitiilor competitive anterioare pe plan international ale fiecareia din ramurile si subramurile industriei, indeosebi la cele cu un grad inalt de prelucrare cu sciento si tehnico intensivitate ridicate. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Restructurarea in conditiile de tranzitie a economiei Avand in vedere caderea dramatica a productiei fata de anul 1989 la un mare numar de ramuri industriale, cum ar fi: prelucrarea maselor plastice (-73,9%), prelucrarea lemnului (-68,5%), industria textila (-68,5%), chimie (-67,5%), etc. Se poate afirma pastrand proportiile, ca de fapt in industria romaneasca a avut loc o restructurare “sui generis” prin implozia fortata a industriei fara ca aceasta sa fie insotita de expansiunea unor noi produse si servicii industriale. Dinamica productiei industriale In conditiile unui declin general al industriei, extractia petrolului si metalurgia au inregistrat caderi relativ mai mici decat media pe industrie in pofida faptului ca sunt considerate printre cele mai energo si material intensive ramuri. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Evolutia in speta se poate explica prin faptul ca: se acorda credite si subventii pentru aceste ramuri; exista cerere pe termen scurt, mediu si lung. Statistica arata ca in tarile dezvoltate productia fizica a industriei metalurgice a scazut in ultimele decenii cu 10 – 20% in medie, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare s-a inregistrat o crestere tocmai ca urmare a nevoilor de dezvoltare generala si industriala a economiilor respective, acordandu-se prioritate si recurgerii la substitutia importului de produse metalurgice cu productia autohtona. Restructurarea industriei in conditiile actuale ale tarii noastre implica necesitatea abordarii acestui proces, tinand seama de posibilele sale avantaje comparative si competitive, pe termen mediu sau lung si implicit de restrictia valutara impusa de cronicizarea deficitului balantei comerciale. Judecand dezvoltarea ramurilor industriale prin prisma celor mai relevante performante pe plan mondial, putem ajunge la concluzia pripita, dar oarecum justificata ca in Romania nu este eficient sa se realizeze nici un produs sau serviciu industrial. Sigur ca putem procura aproape tot din import, probabil mai ieftin decat producem in tara, lucru care pe termen scurt poate fi foarte tentant, pe termen mediu sau lung o asemenea solutie este complet nefavorabila, pentru ca vom avea din ce in ce mai putine resurse valutare pentru a plati importul. In consecinta restructurarea industriei trebuie privita ca interfata dintre export si import, direct si indirect, ceea ce presupune asigurarea tendintei de echilibru a balantei comerciale si de plati externe. Pe de alta parte restructurarea industriei este legata de necesitatea clasificarii ramurilor si produselor industriale din punctul de vedere al viabilitatii si competitivitatii interne si externe, al performantelor economico – financiare conjugate cu interesele economice nationale ale Romaniei, obiectiv evaluate si consecvent promovate. In functie de aceste clasificari se pot elabora strategii si prioritati in industrie vizand variante de restructurare in mare parte cuprind: strategii de dezvoltare; strategii de mentinere la aceleasi niveluri; strategii de reducere a volumului productiei si lichidare. In acest context indiferent de reteta aplicata: graduala sau de soc, restructurarea industriei are preponderent o latura constructiva si la proportii relativ reduse, una distructiva. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ In tarile cu o economie matura de piata, lichidarile, falimentarile si dizolvarile de firme au un caracter periferic si nu au afectat niciodata intregul complex economic national. In general, in aceste tari restructurarile au un caracter permanent si la baza lor stau in principal schimbarile tehnologice si ale cererii pietei interne si externe. 2.2. Restructurarea tehnologica – conditie de baza a relansarii productiei industriale Restructurarea industriei prelucratoare in anii 1990 – 2001 a avut mai degraba un caracter spontan, determinat de parerea ca economia de piata in Romania va rezolva de la sine, in mod eficient, disfunctiile si dezechilibrele mostenite, precum si noile aspecte pe care le ridica tranzitia. In fapt a avut loc o restructurare in sensul reducerii volumului productiei si a gradului de ocupare, fara ca aceasta sa fie totdeauna determinata de diminuarea cererii interne. Dimpotriva, s-a constatat o intensificare a importurilor concurentiale, facilitata de liberalizarea comertului exterior si dezarmarea vamala, produsele interne fiind practic marginalizate pe piata. In prima faza a restructurarii, agentii economici din industrie au fost coplesiti de capacitatea comerciala concurentiala a produselor si serviciilor din import, ccea ce a si condus la caderi dramatice ale productiei. Intr-o noua faza a restructurarii pe criterii de eficienta economica si sociala bazata pe prerogativele proprietatii private este posibil sa asistam la o relansare a productiei manufacturiere romanesti care, in diferite grade, incearca sa substituie o serie de produse din import. Au avut loc, asadar, anumite modificari structurale ale industriei in general si al celei prelucratoare in special si anume: scaderea ponderii industriei prelucratoare care releva manifestarea unui proces de degradare a industriei romanesti, coroborat cu dimensiunea ponderii industriei P.I.B. se poate constata inceputul unui proces de “dezindustrializare” care trebuie stopat; BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ___________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ ponderi mari in industria prelucratoare sunt detinute de ramuri energofage cum ar fi: prelucrarea titeiului, metalurgie, chimie, etc., ceea ce necesita o restructurare tehnologica de fond pentru eficientizarea proceselor si reducerea costurilor de fabricatie a produselor noi mai performante; industria constructiilor de masini, electrotehnica si electronica, detin ponderi relativ mici; ramurile prelucratoare cu pondere in cresterea industriala prelucratoare au fost tot cele energofage si anume: produsele din minerale nemetalice, metalurgie, prelucrarea titeiului, in timp ce industriile cu un inalt grad de prelucrare (masini si echipamente electrotehnice, aparate de masura si control, etc.) si-au diminuat ponderile ceea ce semnifica in general, scaderea potentialului de crestere a valorii adaugate; industria alimentara si usoara, desi a avut o pondere in scadere detine inca un rol important din volumul total al industriei romanesti; aceste ramuri au conditii favorabile de dezvoltare in tara noastra, dar prezinta dezavantajul unei capacitati limitate de a mari valoarea adaugata a unor competitori foarte puternici pe piata internatioanala ca si a influentei puternice a unor factori conjuncturali si sezonieri; ramura energie electrica si termica, gaze si apa si-a marit cel mai mult ponderea, ceea ce semnifica o crestere a energo-intensivitatii in conditiile scaderii volumului absolut al productiei industriale. Pornind de la aceste realitati se poate aprecia ca una din prioritatile restructurarii industriei romanesti consta in relansarea productiei ramurilor cu un grad ridicat de prelucrare, competitive pe piata interna si externa. Aceasta relansare presupune in primul rand restructurarea tehnologica si implicit investitii in masini, utilaje cu mult mai performante, acest lucru implica un comportament investitional activ al agentilor economici, pro-piata si pro-transfer tehnologic, sprijinit prin politici si facilitati adecvate. Multi experti straini analizand situatia din industria Romaniei au ajuns la concluzia ca in tara noastra nu este necesar sa se construiasca noi capacitati de productie, ci doar sa se procedeze la o restructurare reala a celor existente. Indicatorii macroeconomici nu pot sa ascunda lipsa de performanta a economiei nationale, ramasa in mare parte nerestructurata. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ___________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Indicatorii statistici pentru primul trimestru al acestui an confirma tendinta de incetinire a ritmului de dezvoltare economica, comparativ cu saltul facut de produsul intern brut anul trecut. Rezultatul de anul trecut, +5,3%, obtinut pe seama incurajarii consumului si a unor tarife relativ reduse la energie, nu mai poate fi copiat si in acest an. De altfel, chiar Guvernul isi revizuise in cursul lunii martie prognoza pentru acesta an, anticipand o crestere pana la sfarsitul anului de 4,5%, fata de cifra anterioara de 5%. Datele privind productia industriala in primele trei luni ale anului in curs sunt imbucuratoare, insa efectele majorarilor tarifelor la energie termica si electrica nu s-au facut inca simtite decat partial. Deja in luna martie, productia industriala a fost cu 5,6% mai mare decat in luna februarie, insa raportat la numarul de zile lucratoare, a scazut cu 1,1%. In primul trimestru al anului 2002, productia industriala realizata s-a majorat, comparativ cu perioada similara din anul 2001, atat in volum absolut (+3%), cat si in conditii comparabile din punctul de vedere al numarului de zile lucratoare (+4,2%). Cresterea s-a datorat evolutiei pozitive a industriei prelucratoare +4,2%, industria extractiva si industria producatoare de energie electrica si termica, gaze si apa inregistrand scaderi de 1,2%, respectiv 3,4%. Cresterea productiei industriale nu poate avea loc pe fondul incetinirii ritmului de dezvoltare din Uniunea Europeana, principala piata de export a Romaniei, care absoarbe circa 70% din comertul exterior. Evolutia din primul trimestru al acesui an difera radical fata de cresterea productiei industriale in cursul anului 2001, care, la nivelul intregului an, s-a majorat cu 8,2%. Iar in primele luni din 2001, cresterea productiei industriale era de peste 10%, pentru ca in a doua parte a anului ritmul sa incetineasca semnificativ. Acest lucru este de asteptat sa se intample si in lunile urmatoare, mai ales ca in 2002 nu se mai poate miza pe consumul intern. In plus, anul 2001 a consemnat cresterea productiei pe stoc si majorarea arieratelor din economie (platile restante intre societati si facturi neplatite pentru consumul de energie), politica adoptata tocmai pentru incurajarea productiei si, implicit, reducerea somajului. Rata somajului a cunoscut o crestere importanta fata de luna decembrie 2001, atingand la sfarsitul lunii martie valoarea de 13%, in raport cu populatia activa. Cresterea se datoreaza si aparitiei Legii privind venitul minim garantat, ceea ce a facut ca somajul mascat sa dispara din statistici. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ___________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Obiectivul privind rata inflatiei este realizabil, pana la sfarsitul anului cresterea nedepasind 25%. Factorii care influenteaza evolutia preturilor de consum sunt: tariful la energie electrica si termica si majorarea accizelor la unele produse petroliere. Si in acest an un rol important in lupta antiinflationista il va juca cursul de schimb leu-dolar, o relaxare a importurilor fiind previzibila pana la sfarsitul anului. Evolutia economica a Romaniei in acest an se incadreaza in tendinta generala a economiilor est-europene, care va depasi media din UE. Pentru perioada 2002 – 2003, tarile aflate in tranzitie sunt creditate de catre analistii occidentali cu o crestere economica cuprinsa intre 3,5 si 4%, insuficienta insa pentru aproprierea de nivelul PIB/locuitor din UE, in viitorul apropiat. Pe termen mediu si lung, Slovenia se va apropia cel mai rapid de standardul UE, urmand ca in anul 2015, PIB pe cap de locuitor in aceasta tara sa fie doar cu 10% mai mic decat media UE. Pentru urmatoarele doua state candidate, Ungaria si Cehia, diferentele vor fi de 35%, respectiv 25%. In 2015, Bulgaria si Romania vor ramane cele mai sarace state din regiune, cu un PIB raportat la numarul de locuitori care se va situa la o treime din media tarilor UE. Anul 2002 a inceput sub semnul austeritatii, impus de incheierea acordului cu Fondul Monetar International, ceea ce a impus Executivului restrangerea drastica a cheltuielilor publice. Unele dintre conditiile acordului s-au dorit a fi renegociate, metoda ce nu a fost agreata de conducerea FMI, acordarea celei de a doua transe din imprumutul convenit fiind amanata pentru luna septembrie. In prezent, nu se doreste adoptarea unor masuri de asanare a economiei, masuri cu impact negativ asupra imaginii actualului guvern. Lichidarea societatilor cu mari datorii la bugetele de stat si locale s-ar solda cu o crestere abrupta a somajului, mai ales pe termen lung, dupa cum arata experienta statelor care au trecut de faza restructurarii economice. Deficitul de cont curent va creste la peste 6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul lui 2001, iar deficitul bugetului de stat va fi peste 3% si in acest an, depasindu-se limitele convenite cu FMI la sfarsitul anului trecut. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ___________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Productia industriala -total (%) luna precedenta = 100% 2002 Cresterea productiei industriale in primele trei luni ale anului 2002 este inferioara celei din aceeasi perioada a anului trecut. Indicii consumului cifrei de afceri din industrie (%) luna precedenta = 100% 2001 2002 Volumul cifrei de afaceri din industrie a scazut, desi in volum absolut se constata cresteri moderate. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi FOB/FOB – (%) 2002 Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a imbunatatit fara de 2001, insa in lunile octombrie – decembrie se deconteaza importurile de combustibil. Restructurarea industriei prelucratoare are menirea sa inlocuiasca, pe de o parte forme organizatorice si manageriale greoaie, birocratice, bazate pe principiile conducerii administrative in cvasi-exclusivitate si pe de alta parte sa mentina si sa consolideze activitati economice cu traditie si avantaje competitive, care raspund sau pot sa raspunda criteriilor si cerintelor de optim economic si tehnologic, statuate in general de teorie si aplicate in mod specific de catre un management performant. POLITICI DE RESTRUCTURARE EFICIENTA Analiza modificarilor structurale ale productiei industriale in perioada de tranzitie conduce la cateva constatari si aspecte utile pentru instrumentarea unor politici de restructurare eficienta. Indiferent de natura sa, restructurarea nu trebuie sa duca la diminuarea valorii productiei, deoarece aceasta inseamna o exacerbare a ramurii distructive in detrimentul celei creative, ceea ce in final duce la realizarea unor venituri mai mici, subocupate si scaderea nivelului PIB. Restructurarea vizeaza in primul rand tehnologiile si produsele intr-un proces continuu de perfectionare si innoire care presupune investitii si alte cheltuieli si doar masura complementara adecvarii manageriale si BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ organizatorice, stiut fiind ca oricat de performanti ar fi managerii ei nu se pot substitui unor fonduri de investitii minim necesare pentru realizarea restructurarii de facto. Restructurarea poate lua si forme mai dure cum ar fi cele a lichidarilor si falimentelor, acestea nu pot avea insa o extensiune “de masa” dincolo de anumite limite suportabile din punct de vedere economic si acceptate din punct de vedere al utilizarii eficiente a activelor statelor, tinand seama de potentialul valorificarii eficiente productive ale acestora. In acest sens pledeaza cel putin doua argumente: caracterul de piata emergenta din Romania face ca functionarea mecanismului preturilor sa fie imperfecta datorita existentei unor monopoluri de stat si private, ceea ce ingreuneaza incadrarea cu discernamant obiectiv a unei unitati in categoria celor performante sau neperformante; orientarea unor decidenti catre recurgerea cu usurinta la solutia lichidarii reprezinta un comportament contraproductiv pentru o restructurare reala, care urmeaza calea reconversiilor industriale, practica uzuala in strategiile si prognozele de dezvoltare a industriei. Avand in vedere locul important pe care-l detine industria in economia Romaniei, restructurarea acesteia in mod obligatoriu, trebuie efectuata tinand seama de interdependentele si efectele propagate pe care le produce, nu numai in interiorul ramurii, ci si asupra altor sectoare, creatoare de valoare adaugata, astfel incat sa se evite procese ca “dezindustrializarea” sau “pseudotertializarea” (dezvoltarea serviciilor speculative). Gradul de privatizare redus al industriei comparativ cu alte ramuri ale economiei nu inseamna o neglijare a sectorului, fie datorita unei atitudini ostile fata de stat, fie datorita remutarii cu usurinta la solutionarea unor probleme complexe ale reformei. Restructurarea nu se poate realiza decat pe termen mediu sau lung, in consecinta ea va trebui sa coexiste cu un sector de stat al industriei care urmeaza a fi privatizat. Ca urmare raportul dintre restructurare inainte de privatizare si cea dupa privatizare trebuie perceput dupa principiul “si-si_ si nu dupa principiul “sau – sau”. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ______________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Pregatirea procesului de restructurare a industriei in Romania impune, ca demersuri absolut obligatorii in stadiile initiale ale acesteia, elaborarea temeinica a unor prognoze economice si tehnico-stiintifice pe domenii si sectoare, precum si un important suport logistic, in privinta cercetarii stiintifice, invora si procesului tehnologic. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ______________ AGENTUL ECONOMIC ________________________________________________________________________ _______________________________ CAPITOLUL II AGENTUL ECONOMIC: “EMAILUL” S.A. MEDIAS Scurt istoric al S.C. “EMAILUL” S.A. MEDIAS Prezentarea generala a societatii Sectorul si subsectorul Descrierea activitatii Obiectul lucrarii SCURT ISTORIC al S.C. “EMAILUL” S.A. MEDIAS S.C. “EMAILUL” S.A. Medias a fost infiintata in anul 1921- 14.12 sub numele de “UZINELE DE MODELAT SI EMAILAT WESTEN” si a avut ca productie de baza vasele emailate. In anumite perioade firma a produs si vase zincate, apoi vase de aluminiu si produse diverse ca: felinare, cazane casnice, etc. In decursul celor aproape 80 de ani de existenta S.C. “EMAILUL” S.A. MEDIAS a trecut prin multe etape si grele incercari cum ar fi: productia speciala in timpul razboiului, incendiul din 1953, inundatiile din 1970 si 1975, etc. Pana in anul 1978 a fost singura firma producatoare de vase emailate din Romania, dar si dupa aparitia altor firme similare S.C. “EMAILUL” S.A. MEDIAS a ramas cel mai mare producator de produse de profil, depasind productia celorlalte firme producatoare luate impreuna, dar avand si cercetare proprie, productia de frite si pigmenti pentru emailuri, decalcomanii, etc. Se poate mentiona capacitatea mare de productie si diversificare prin cele peste 600 de tipodimensiuni de vase emailate, executate in peste 50 de culori diferite si toate acestea putand fi decorate in cca 600 modele. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ _______________ AGENTUL ECONOMIC ________________________________________________________________________ ___________________________ Aceste aspecte nu sunt limitative, unitatea putand practic executa orice tip, marime, culoare si decor de vase pentru bucatarie sau articole igienice, firme si indicatoare sau diverse emailuri decorative sau de productie. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE DENUMIRE: SOC. COM. “EMAILUL” S.A. MEDIAS SEDIUL: Medias, str. Carpati nr.19 DOMENIUL DE ACTIVITATE: producerea si comercializarea articolelor de uz casnic, a fritelor de emailare, decalcomanii, vase din otel inoxidabil, firme emailate. Gama articolelor emailate este deosebit de diversa cuprinzand oale, cratite, capace, ibrice, tavi, cafetiere, cani, ceainice, polonice, scrumiere, strecuratoare, galeti, recipiente sanitare, etc. activitate de proiectare a produselor de profil; activitati de intretinere si servicii; activitati de comert exterior import – export. Soc. Com. “EMAILUL” S.A. Medias ocupa o suprafata totala de 91.803 m2 din care suprafata construita este de 55.934 m2. Nr. de personal este de 2.450. CAPITALUL SOCIAL: S.C. “EMAILUL” S.A. Medias s-a constituit prin H.G. 1272/1990 pe baza Legii nr.15/1990 prin preluarea integrala a patrimoniului fostei intreprinderi “EMAILUL ROSU” Medias, pastrand profilul de activitate. Capitalul social reevaluat conform H.G. 500 este de 34.312.575 mil. lei. SECTORUL SI SUBSECTORUL Sectorul articolelor de uz personal si gospodaresc prezinta o importanta deosebita deoarece procesele sale se adreseaza celei mai largi parti ale populatiei unei tari fiind o oglinda a traiului cotidian si in functie de modul in care un nivel cat mai ridicat al acestuia, exprima gradul de confort si civilizatie atins de respectiva societate. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ _______________ AGENTUL ECONOMIC ________________________________________________________ In categoria respectiva intra intreaga gama de vase care fac parte integranta din viata de zi cu zi a omului obisnuit, acoperind cerintele zilnice. S.C. “EMAILUL” S.A. Medias face parte din sectorul mentionat, in coordonarea Ministerului Industriei – Directia Generala Strategia Industriei Electrotehnice si Electronice. Profilul de fabricatie a vaselor emailate cuprinde circa 600 tipodimensiuni. Societatea fiind cel mai mare producator de vase emailate din Romania. Din aceeasi subramura mai fac parte: - V.E.S.- S.A. Sighisoara; - F.E.F. – S.A. Focsani; - METALICA – S.A. Oradea. Din punct de vedere tehnologic, al diversificatiei productiei si al calitatii S.C. “EMAILUL” S.A. Medias detine primul loc in tara. DESCRIEREA ACTIVITATII – CARACTERISTICI S.C. “EMAILUL” S.A. Medias produce articole emailate de uz casnic cu utilaje si tehnologie proprie intr-o fabricatie integrata in proportie de 100%. Compartimente direct productive Productia de vase emailate, conform tehnologiilor aplicate se desfasoara in trei sectoare de activitate si anume: a). sectorul de prelucrari mecanice unde se realizeaza in principal urmatoarele faze: executia corpului vasului prin operatii tehnologice de prelucrare prin stantare, ambutisare adanca, fasonare si tinichigerie; degresare – decapare a vaselor inainte de aplicarea operatiei de emailare propriu-zisa. b). sectorul de pregatire-email in care se realizeaza: elaborarea colorantilor necesari pentru frite; elaborarea fritelor de email si a emailurilor; executia decalcomanilor. BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ _______________ AGENTUL ECONOMIC ________________________________________________________________________ _______________________________ c). sectorul de emailare unde se realizeaza: prepararea emailului pentru stratul primar (grund) si pentru cel de acoperire; aplicarea stratului de email pe vas; uscarea si arderea separata a straturilor de email. Compartimente indirect productive In aceasta grupa se incadreaza: sectia scularie sectia mecano-energetica compartimentul transport-aprovizionare compartimentul financiar-contabil sectorul tehnic-proiectare oficiul de calcul. Asigurarea calitatii In principal controlul calitatii se realizeaza astfel: verificarea materiilor prime prin prestatia de servicii a colectivului specializat din cadrul Institutului “CASTTIL” S.A.; verificarea semifabricatelor pe flux- control activ; verificarea produselor finite. Mijloace fixe Dotarea tehnologica a atelierelor de productie este alcatuita din: utilaje si echipamente tehnologice de baza; A.M.C.-uri; dotari si inventar industrial. In procesul tehnologic utilajele care determina in mare masura calitatea produselor sunt reprezentate de cuptoarele de ars vase emailate. Competitivitatea produselor Nivelul tehnic al vaselor emailate la S.C. “EMAILUL” S.A. Medias este comparabil cu cel realizat de firme cu experienta in domeniu, cu cel din strainatate in ceea ce priveste forma si culoarea, dar in privinta decorului nu este atins nivelul extern. Problemele sunt in realizarea unor tipuri de pigmenti noi, a pastelor, imprimare directa si indirecta (sitografie si decalcomanie), precum si in elaborarea unor retete de email fundamental cu oxid de nichel indigen. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ AGENTUL ECONOMIC ________________________________________________________________________ _______________________________ Toate acestea constituie teme de cercetare ale personalului specializat in cadrul societatii. OBIECTUL LUCRARII Prezenta lucrare intocmita in conformitate cu continutul cadru al studiilor de restructurare a societatilor comerciale cu capital de stat elaborat de Fondul Proprietatii de Stat, sustine actiunea de retehnologizare si modernizare a procesului de executie a vaselor din tabla de otel emailata la Societatea Comerciala “EMAILUL” S.A. Medias. Studiul prezinta analiza situatiei actuale si de perspectiva a S.C. “EMAILUL” S.A. Medias din punct de vedere tehnico-economic, a pietei agentului economic, prin prisma restructurarii fabricatiei prin retehnologizare, modernizare. Lucrarea fundamenteaza oportunitatea alocarii de Fondul Proprietatii de Stat a unui sprijin financiar in valoare de 1,8 miliarde lei pentru: modernizarea a doua cuptoare de ars vase emailat tip CELLI, prin achizitionarea unor furnituri de transformare, furnizorul fiind “INTAS” – Italia; achizitionarea unui cuptor de recoacere; achizitionarea unei piese cu transfer de 250 tof. In conditiile acordarii sprijinului financiar solicitat pentru perioada 1999-2004 se prognozeaza urmatoarele: cresterea volumului de productie de 1,36 ori in anul 2004 fata de 1998; scaderea costurilor totale la 1000 lei productie marfa de la 925 lei la 845 lei in anul 2004; cresterea productivitatii muncii pe total societate de circa 40 de ori; cresterea salariilor cu circa 50%. Suma investitta se va recupera din dividendele suplimentare obtinute de societate pana in anul 2004. BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ ___________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ ___________________________ CAPITOLUL III ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE: Managementul si resursele umane. Compartimentul aprovizionare. Compartimentul tehnico-productiv. Marketing si vanzari. Controlul tehnic de calitate. MANAGEMENTUL SI RESURSELE UMANE Structura organizatorica este de tip piramidal si cuprinde nivele ierarhice. Conform prevederilor legislatiei in vigoare Legea 15/1990 societatea are urmatoarea structura organizatorica: Adunarea Generala a Actionarilor reprezentata prin: - Fondul Proprietatii de Stat - Fondul Proprietatii Private Transilvania Manager general Bordul director: - director tehnic - director economic - director marketing Sefi sectii si servicii Personal de executie Structura respectiva este prezenta in organigrama. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ______________________________ BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ __________________ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Structura manageriala Atributiile managerului in conformitate cu prevederile Legii 66/1994 si a contractului de management inregistrat la Registrul Comertului sunt urmatoarele: concepe si aplica strategia generala de functionare a societatii si politica de dezvoltare a societatii; proiecteaza ansamblul de masuri necesare realizarii contractelor, organizarii productiei si ridicarea parametrilor calitativi ai intregii activitati; selecteaza, angajeaza si concediaza personalul salariat; negociaza contractul colectiv de munca si contractele individuale ale salariatilor; stabileste atributiile pe trepte ierarhice si raspunde de realizarea acestora. Managerul: coordoneaza activitatea directorilor executivi si in mod indirect urmatoarele compartimente: productie-programare personal C.T.C. controlul financiar de gestiune protectia muncii juridic Directorul tehnic: coordoneaza direct activitatile de productie, planificarea tehnologiei si consumuri. Directorul economic: coordoneaza compartimentele financiar, contabilitate, decontari valutare si oficiul de calcul. Directorul marketing: coordoneaza compartimentele desfacere, aprovizionare, export, transporturi si compartimentul de prospectare si asimilare produse noi. Solutia organizatorica adoptata este eficienta, asigura existenta la nivelul societatii a unor programe de dezvoltare a productiei de perspectiva care sa mentina societatea in pozitia de lider in productia de vase pe plan national si dezvoltarea, si extinderea pietei externe. Atentia organelor de decizie acordata restructurarii s-a materializat pana in prezent in lucrari de transformare a doua cuptoare de ars vase in cuptoare de ars vase cu inertie termica redusa. BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ ______________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Investitia respectiva s-a facut in perioada 1999-2002, in colaborare cu firma INTAS – ITALIA sustinerea finantarii investitiei numai prin efort propriu. Structura resurselor umane Dinamica fondului de personal in perioada 1996-2001 se prezinta astfel: Anul Nr.crt. REPARTIZARE 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL PERSONAL 3762 3529 2869 2408 2405 2450 PONDERE FATA DE ANUL 1996 100 93,81 76,27 64,01 63.93 65,13 Se constata ca a avut loc o reducere de personal in anii 1994-1995, dupa care din 1998 nr. este in crestere, tendinta care va continua pana in anul 2004. Structura de personal se prezinta astfel: Total personal - 2450 Din care: - manager - 1 - directori executivi - 3 - conducere - 23 - TESA - 124 - maistri - 58 - muncitori - 2241 Calificarea personalului Referitor la nivelul de pregatire al angajatilor situatia in 2001 se prezinta astfel: - studii superioare = 2,8% - 69 persoane - studii medii = 51,8% - 1269 persoane - scoala profesionala = 44,1% - 1080 persoane - necalificati = 1,3% - 32 persoane total: 100% - 2450 persoane BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Structura salariatilor pe varste: - pana la 30 ani 1470 respectiv 60% - pana la 40 ani 490 20% - pana la 50 ani 368 15% - peste 50 ani 122 5% total 2450 100% Majoritatea se incadreaza in grupe de varsta de pana la 30 ani, ceea ce arata ca forta de munca este in deplina capacitate. Omogenizarea varstei asigura imbinarea maturitatii si experientei celor in varsta cu dinamismul si spiritul de initiativa al celor tineri. O firma fara batrani se va descurca la fel de greu ca una fara tineri. Vechimea in munca si sex: Vechimea in munca reprezinta de asemenea o variabila importanta in analiza si evaluarea potentialului uman. Vechimea inseamna experienta acumulata, dar uneori si inflexibilitate in adaptare, conservatorism. Solutia o reprezinta tot omogenitatea. Structura pe sexe se utilizeaza acolo unde aceasta diferentiere este ceruta de specificul activitatii desfasurate. VECHIME % DIN TOTAL PERSONAL BARBATI FEMEI Pana la 5 ani 15,2 188 185 intre 6-10 ani 19,7 198 260 Intre 11-15 ani 19,1 199 269 Intre 16-20 ani 16 160 234 peste 20 ani 30 360 397 Total 100% 1105 1345 BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ _______________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Productivitatea muncii Productivitatea muncii este indicatorul sintetic care masoara gradul de utilizare a potentialului uman. Se calculeaza, dupa caz, in unitati fizice, conventionale si valorice: - valori absolute q CA w = — sau w =——— NS Nm unde: W = productivitatea muncii q = productia fizica CA= cifra de afaceri Ns = nr. salariati Nm= nr. muncitori - dinamica productivitatii muncii: w1 Wl -W0 Iw =— x 100 DIw=——x 100 W0 W0 unde: Iw = indicele productivitatii muncii DI = abaterea relativa 1,0 = perioada curenta, respectiv de baza Dinamica productivitatii muncii AN 1996 1997 1998 1999 2000 2001 PRODUCTIA MARFA LEI 594,5 472,1 1211,5 3060 8248 20000 TOTAL PERSONAL 3762 3529 2869 2408 2405 2450 PRODUCTIV. MUNCII% 16 14 42 127 342 816 BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ 2. COMPARTIMENTUL APROVIZIONARE – TRANSPORTURI Serviciul aprovizionare este in subordinea directorului de marketing si are sase salariati. Acestia se ocupa cu aprovizionarea materiilor prime utilizate de S.C. “EMAILUL” S.A. Medias, acestea fiind: materiale chimice; tabla decapata si tabla otel inox alimentar; produse petroliere; materiale pentru ambalare; materiale de intretinere. Materialele chimice sunt folosite la prepararea fritei pentru emailuri atat din tara, cat si din import. Principalele substante chimice utilizate pentru emailuri din tara sunt: cuart macinat, feldspat, faina de siliciu, bioxid de mangan, acid boric, alumina calcinata, criolit fosfat de amoniu, fosfat trisodic, carbonat de calciu, carbonat de potasiu, oxid de magneziu, carbonat de bariu, soda calcinata, azotat de potasiu, azolit de sodiu. Din import sunt urmatoarele: argila MT 500, MT 530, carbonat de litiu, oxid de nichel, oxid de cobalt, fluosilicat de sodiu, borax, colorant albastru, cobalt. Calitatea acestor produse este conform STAS sunt sub forma de pulbere uscata, ambalata, in saci de hartie sau polietilena in greutate de 30-50 kg. Stocurile detinute se incadreaza in stocul normal. Nu exista supranormative. Tabla utilizata in procesul de productie este dublu decapata, STAS 9485/80 de calitate A2 N 02 (03) format standard 1000 x 2000 mm de grosimile cuprinse intre 0,4 – 3 mm. Transportul se face prin C.F.R., atat la tabla, cat si la substantele chimice existand linie de garaj pana la depozite. In procesul de productie se mai utilizeaza si tabla de inox alimentar calitatea W 4301 ALSI – 304, atat pentru fabricarea de vase, cat si pentru bord placat la unele vase emailate. Stocurile de tabla: 0,4 mm - 1,3 tone 0,45 mm - 26,0 tone 0,50 mm -259,6 tone 0,6 mm –174,7 tone BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ 0,8 mm - 15,9 tone 1,0 mm - 46,2 tone 1,5 mm - 4,7 tone 2,0 mm - 6,8 tone 2,5 mm - 536,3 tone Aceste stocuri asigura necesarul pentru 15 zile lucratoare. Din lipsa de capacitate la SIDEX Galati aproximativ 10% din necesarul de tabla a fost adus din import. Produsele petroliere utilizate sunt: Nr. crt. PRODUS STOC ptr. 15 zile DOMENIUL DE UTILIZARE 1. Motorina 660 Ptr. Transport si aprovizionare 2. Ulei L 150 800 Ungere utilaje 3. Ulei KA 95 1300 Ptr. Compresoare 4. Ulei H 46 A 200 Ptr. Prese 5. Ulei M 40 sup.2 190 Ulei motor 6. Ulei T 90 80 Ulei transmisie 7. Vaselina UCA 3 150 Ungere utilaje 8. Vaselina UCA 2 400 Carucioare sectia email 9. Benzina 190 Transport Sunt pastrate in depozitul de carburanti special amenajat. Materialele de ambalare sunt: folie, hartie ambalaj talaj, cutii de carton tip.III si tip V. Principalele formate ale cutiilor si stocurile necesare pentru un interval de 15 zile sunt: 26 x 26 x 36 buc. 2000 27 x 27 x 30 buc. 800 38 x 38 x 46 buc. 610 48 x 48 x 14 buc. 200 54 x 54 x 20 buc. 3200 54 x 54 x 24 buc. 2300 30 x 22 x 15 buc. 1600 41 x 24 x 16 buc. 650 43 x 23 x 12 buc. 1300 45 x 26 x 34 buc. 780 BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ _______________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ 61 x 26 x 34 buc. 520 67 x 44 x 18 buc. 880 67 x 44 x 20 buc. 428 Materialele pentru intretinere: oteluri diferite, curele trapezoidale, rulmenti, diferite scule, piese de schimb, pietre polizor, etc. Depozitele sunt organizate in functie de specificul materiei prime, adica: depozite substante chimice; depozit tabla; depozit produse petroliere; depozit cartoane; depozit pentru toate materialele de intretinere. Transportul materiilor si materialelor necesare se face prin mijloace proprii in proportie de 90%, restul de 10% prin mijloace inchiriate. Importul – manifesta preocuparea permanenta pentru obtinerea de oferte de la cat mai multi furnizori pentru a se alege pentru fiecare in parte cea mai buna oferta care sa asigure materiale de calitate superioara la preturi avantajoase. COMPARTIMENTUL TEHNICO – PRODUCTIV Activitatea tehnica si de productie se desfasoara pe doua laturi strans interferate: activitatea tehnica pentru diversificarea produselor din profil si asimilarea de noi produse, care se realizeaza in sectorul coordonat de directorul tehnic; activitatea de productie care se desfasoara in cinci sectii. Activitatea tehnica se desfasoara intr-un compartiment format din 11 persoane cu atributii dirijate astfel: asimilare de produse noi; stabilirea de tehnologii de flux; organizarea productiei. In anul 1998 activitateade asimilare s-a materializat in: stabilirea tehnologiei si proiectarea sculelor pentru tava ovala – 4 marimi; BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ _______________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ stabilirea tehnologiei si proiectarea sculelor pentru toarta tava ovala – 2 marimi; masina de sertizat fund cafetiera; modificarea de utilaje (prese cu sudura); hota absorbanta gaze la masina de sudat liniar; modificarea tehnologiei de ambutisare-asamblare fund galeti; tehnologie de executie pentru esentar pentru prese cu transfer; reasamblari utilaje-reamplasari de strunguri pe fluxuri noi de tehnologii. Activitatea de proiectare a tehnologiei este in stransa legatura cu activitatea de proiectare produse noi aflate in coordonarea directorului de marketing. In activitatea de asimilare produse noi sunt antrenate 12 persoane ceea ce reprezinta circa 0,5 % din numarul total de personal, procent care se va majora in vederea intaririi propriului sector de cercetare-proiectare cu accent pe cresterea nivelului calitativ. Activitatea privind proiectarea tehnologica este completata de planificarea, urmarirea si respectarea tehnologiilor de executie in cele cinci sectii de baza ale unitatii. Aceasta activitate se completeaza cu organizarea productiei, proiectarea normelor, adaptarea acestora in functie de comenzi (marime loturi, sortimente, decoratii, etc.), dimensionarea formatiilor de lucru necesare tehnologiilor optime. Datorita starii tehnice necorespunzatoare a utilajelor, majoritatea fiind achizitionate in anul 1968 si avand un grad de uzura fizica si morala se ridica probleme in realizarea vaselor emailate la parametrii calitativi solicitati pe piata externa. Astfel in realizarea tehnologiilor optime se constata o serie de neajunsuri privind: sectorul de presare necesita un nr. de personal mare datorita dotarii cu prese clasice deservite de operatori si ajutoare, economia de personal s-ar realiza prin introducerea unei prese cu transfer de 250 tof. datorita uzurii fizice sectia I Mecanica are in functiune un singur cuptor de recoacere care datorita volumului mare de semifabricate care trebuie recoapte este suprasolicitat si supraincarcat; un alt punct ingust se gaseste in sectia Emailare, unde este necesar modernizarea a doua cuptoare de ars vase, in acest fel s-ar putea obtine ca efect imediat o crestere a calitatii si o scadere substantiala a manoperei pe produs. BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ _______________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ Activitatea de productie se desfasoara in cele cinci sectii principale: sectia Pregatire Email; sectia I Mecanica; sectia Email; sectia Scularie; sectia Mecano-Energetica. Tehnologia de fabricatie a produsului principal: vasul emailat cuprinde urmatoarele operatii: In sectia I Mecanica se desfasoara operatiile de prelucrare mecaninca la rece necesara obtinerii vasului brut: debitarea de fasii, rondele, table; obtinerea formei vasului prin ambutisare, tinichigerie sau ambutisare-fasonaj; presat accesorii; degresare, decapare; sudat accesorii. In sectia Email se desfasoara urmatoarele operatii: emailat fundamental; uscat email; ars email fundamental; emailat acoperire; ars email acoperire; aplicat décor prin sitografie; uscat decor; ars decor; confectionat inel-inox; sertizat inel-inox pe vas; preambalare si depozitare; ambalare; expeditie. In sectia Pregatire Email tehnologia de fabricatie se desfasoara pe verticala: etaj V – stoc tampon de materii prime si dozare; etaj IV – omogenizarea sarjei de compozitie cu ajutorul malaxoarelor; etaj III – topirea sarjelor cu ajutorul cuptoarelor rotative de topit frite; etaj II – fritarea, uscarea si ambalarea in saci, inchiderea mecanica a sacilor; etaj I – depozit de frite; BUCURESTI 2002 ________________________________________________________________________ ______________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ parter – obtinerea barbotinelor prin macinarea fritelor impreuna cu argila, apa si alte adaosuri, depozitarea barbotinelor. Sectia Scularie executa: matrite, scule, dispozitive folosite in procesul de productie si foloseste urmatoarele utilaje: strunguri; freze; raboteze; masini de rectificat etc. Sectia Mecano – Energetica asigura reparatiile curente, ocazionale si reparatiile capitale la utilajele din dotarea unitatii, asigura intretinerea cladirilor, asigura distributia si gestionarea utilajelor, curent electric, aer comprimat, apa, gaze, etc. Este dotata cu utilaje, strunguri,freze, alte masini unelte necesare executarii subansamblelor descoperite cu deficiente in functionarea utilajelor. Dinamica productiei Evolutia productiei realizate in preturi curente a societatii pe perioada 1996-2001 se prezinta in tabelul urmator: An 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Productie marfa (mil. lei) 594,5 472,1 1211,5 3060 8240 19.115 Capacitatea de productie si gradul de utilizare Capacitatea de productie indica productia maxima ce poate fi realizata intr-o perioada de timp, de obicei un an in conditiile folosirii depline, intensive si extensive, a capitalului fix din dotarea unitatii economice, a celui mai bun regim de lucru si de organizare rationala a productiei si a muncii. Pentru calculul capacitatii de productie la S.C. “EMAILUL” S.A. Medias trebuie tinut cont de complexitatea procesului de fabricatie. Atelierele care determina capacitatea de productie sunt: Debitarea tablei in vederea obtinerii platinelor pentru produse. In functie de produs numarul de platine care intra in produs difera. Capacitatea de obtinere a platinelor pe zi este de 150.000, ceea ce inseamna ca s-ar putea produce 150.000 farfurii sau 18.750 ceainice pe zi. Tinand seama de nomenclatorul de produse consumul mediu este de 3 platine pe produs. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________ ____________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ________________________________________________________________________ _______________________________ NOMENCLATORUL DE PRODUSE B.L.C. Nr. crt. DENUMIREA PRODUSULUI DATE TEHNICE: CAPACITA TE - LITRI 1. Canite 0,25 0,40 0,50 0,60 2. Canite cu cioc si toarta 0,50 0,60 1,0 1,5 3. Cana cu bord placat 1,0 1,5 4. Oale, oale cu guler 1,0 5,0 1,5 6,0 2,0 8,0 2,5 10,0 3,0 15,0 4,0 5. Oale de fiert cartofi cu abur 3,5 6. Oala cu bord placat 1,5 2,5 4,0 6,0 8,0 10,0 7. Oala pentru lapte cu bord pl