Referat JUDETUL ALBA

Mai jos puteti citi fragmente din Referat JUDETUL ALBA si de asemenea puteti face Download Referat JUDETUL ALBA

Citeste fragmente din Referat JUDETUL ALBA

JUDETUL ALBA FRUMUSETEA SI ELEGANTA FOLCLORULUI COREGRAFIC DIN MUNTII APUSENI In privinta dansului trebuie sa remarcam originalitatea si distinctia neta a dansurilor motesti incepand cu insufletirea patimasa a ,,tropotitelor,, ( ele fiind jucate de mocani) pana la solemnitatea oarecum orgoliasa a ,,tarinilor,, ( ele fiind jucate de catre moti). Si daca lumina cantecelor coloreaza drumurile Apusenilor nu e mai putin adevarat ca ne simtim chemati parca de o raza cand, domoala cand apriga asistand la desfasurarea dansurilor motesti, a tulburatoarelor tarini. Nu intamplator se spune ca in Tara Motilor sunt atatea tarini cate sate exista. Tarina, joc de perechi , este cel mai de seama dans al motilor si cunoaste un numar impresionant de variante. Tarina de la Abrud , de exemplu, se joaca elegant , maiestos am zice, deplasarea perechilor se face lent, solemn, cu miscari largi de brate, plimbari si invartirea fetei pe sub mana. Fetele pasesc la tarina cu semetie si simplitate, cu o zveltete pe care am numi-o, dupa expresia fericita a unui poet ,, aidoma crinilor sub clarul lunii, cu pasi marunti si zimbet taiat. Pasi se scot parca pe mici patrate si ea, tarina, porneste masura lunecand parca pe toate drumurile Apusenilor, fara putinta de ratacire. Celelate tarini sunt mult mai iuti, cu multe invartiri , batai din picioare in podea, sarituri, leganari de brate si invartiri ale fetei pe sub mina. O varianta a tarinei este jocul “Mocaneasca”, dansat intr-un tempo vioi, cu miscari repezi si multe batai din picioare in podea. In timpul jocului, intalnim multe treceri ale fetei pe sub mana, miscari bruste, iar strigaturile cantate de jucatori intregesc invelisul sonor ale acestui dans foarte placut ca dinamica si desfasurare. La Ocolis, Posaga, Salciua, dansul difera fata de celelalte localitati din Muntii Apuseni. Aici apar dansurile ”Romaneasca” , “batraneasca” si “caluserul”, jocuri fecioaresti si de perechi in care fata este, un sprijin pentru baiat in executarea batailor, a sariturilor, iar figurile sunt adevarate bijuterii in arta populara coregrafica. In timpul jocului de perechi fata face duble piruete pe dreapta, pe stanga , pe sub mana baiatului, apoi se invartesc impreuna lin, maiestos, aidoma rotilor de la morile de apa din Apuseni. Aceste dansuri cer multa indemanare din partea interpretilor, atat pentru invartitele pe sub mana, pentru dublele piruete executate de fata, cat si pentru bataile pe picior si pe podea ale baiatului. Aceste dansuri sunt insotite in tot timpul desfasurarii lor de strigaturi cantate. Pe Valea Ampoiului, mai precis in localitatile Cib, Nadastie, Glot, Almasul de Mijloc, Dealul Roatei, Izvorul Ampoiului pe langa tarina, mocaneasca, invartita se joaca “caluserul”. ORIGINEA MITICA A TARGULUI... Originea “Targului de Fete” de pe Muntele Gaina se pierde in negura mitului. Din ceea ce a fost candva mitul pagan n-au mai ramas decat firave ecouri , vagi reverberati ale ritualilor solare din urma cu cateve mii de ani ale bastinasilor. Este clar ca la obarsia “Targului de Fete” de pe Muntele Gaina sta cultul soarelui de vreme ce el are loc in preajma solstitiului de vara, cand oamenii de pe cele doua versante ale muntelui, care formau o comunitate spirituala distincta urcau pe seaua sau piscul Muntele Gaina ca sa proslaveasca astrul zilei sub tutela caruia statea toata viata si activitatea omului si a colectivitatii. In aceasta zi de vara inalta oamenii veneau aici sa fie mai aproape de Soare, zeul zeilor, al oamenilor si al tuturor lucrarilor caruia i se aduceau ofrande si in fata caruia aveau loc si alte gesturi ritualice insotite de cintece si jocuri menite sa influenteze bunavointa zeului-zeu sa-i ocroteasca pe ei si pe toate ale lor, dar mai ales sa le daruiasca belsug in roade. Astfel mitul se prelungea intr-unul al rodului abundentei, al bucuriei si sperantei, cand pe langa ofrande facute zeilor se faceau daruri si semenilor, ca prin imitatie zeii sa-si manifeste bunatatea si darnicia - exemplu “Targul de Dat” de la Calineasa. Desigur in societatea arhaica in zona circulau numeroase credinte si legende la care se va fi adaugat si cea a Gainusei care facea oua de aur sau cea a Cocosului galben care aducea candva soarele si ploaia fertilizatoare. Cu timpul miturile acestea au palit, iar dupa aparitia Crestinismului ele au continuat sa-si piarda din semnificatia originara, dar oamenii continuau sa urce pe munte si sa laude stralucirea astrului zilei, sa cante si sa se bucure de viata, astfel ca totul s-a transformat intr-o nedee de mare aploare la care participau oamenii de la izvoarele Ariesului si ale Crisului… minunat prilej al pastorilor de a se intalni intr-o varianta a soarelui si a urca in piscul straluminat al muntelui. Nu de putine ori in vartejul dansului, ori pe cararile ce duceau spre seaua Gainii se stabilieau legaturi intime, ca peste un an sau doi ele sa constituie baza unor casatori, iar targul, prin interesul social devenit tot mai pragmatic, era un bun prilej de a se pune la cale nunti si a se stabili zestrea tinerilor. “Targul“ cu toate manifestarile lui, inca de la originile lui s-a constituit intr-un important moment initiatic pentru tinerii locului care acum intrau pentru prima data in hora, traind emotiile inceputului, iar frumusetea fetelor si a flacailor, candva simboluri ale inocentei in ritual, deveneau obiect al admiratiei si fascinatiei. E greu de spus cea mai ramas din vechiul mit si ritual al Solstitiului de vara, poate cateva gesturi daca ele se mai pastreaza cu adevarat: sarutatul fetelor cu roua diminetii de pe plantele ritualice, cantecul in zori al tulnicareselor ce-si indreapta tulnicul spre astrul zilei in timpul rasaritului si luna circulara ce imita forma soarelui si fara ca oamenii sa mai stie toate acestea. In decursul timpului, prin asociere si transfer de sens, targul de produse a capatat tot denumirea de Targ de Fete, atat datorita numeroaselor nunti ce se puneau la cale, cat si prin fericirea unei metafore ironice transformate in legenda si mit.   TRUNCHI AL CREDINTEI Manifestarile de pe “Munetele Gaina” , tainic au si o dimensiune spirituala. “Targul de fete” este legat de sarbatoarea Sfantului Prooroc Ilie, ori, este foarte bine cunoscut faptul ca intr-un moment de criza spirituala pentru Israel, Ilie s-a urcat pe Muntele Carmel facandu-le contemporanilor sai o demonstratie convingatoare de autentica credinta. Pentru a deosebi binele de rau si adevarul de minciuna Dumnezeu a trimis atunci foc din cer aprinzand jertfa lui Ilie. Manifestarile de pe Muntele Gaina vin sa le arate contemporanilor nostri ca valorile spirituale autentice sunt legate de aceste traditii pe care poporul nostru le pastreaza in sufletul aparte. Intalnirea noastra pe Munte este, de altfel, o parte din stralucirea de atunci. 쥁`