Referat Defileul Dunarii2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Defileul Dunarii2 si de asemenea puteti face Download Referat Defileul Dunarii2

Citeste fragmente din Referat Defileul Dunarii2

DEFILEUL DUNARII RELIEFUL Intre Bazias si Gura Vaii,sau mai exact intre gura de varsare a Nerei(1075km) si Drobeta Turnu Severin(931km) pe o distanta ded 144km,Dunarea traverseaza defileul carpatic,cel mai grandios din seria numeroaselor chei si porti pe care le intalneste in lunga ei cale de 2860 km intre izvor si varsare.Daca undeva se poate vorbi de eo Dunare eroica,aici este locul cel mai indicat.Nicaieri Dunarea nu intampina un de defileu mai lung,mai ingust,mai adanc. Defileul Dunarii de directie generala V-E,este o vale net traversala prin Masivul Portilor de Fier orientat N-S. Printr-o ridicare epirogenetica ulterioara,relieful de maturitate pontic a fost intinerit,silindraurile sa-si sape chei inguste si adanci. CLIMA Clima Defileului Dunarii este specifica sectrului montan carpatic,cu usoare influente mediteraneene.Ea se caracterzizeaza prin temperatura medie anuala de peste 11 C,cu ierni mai putin geroase (-1 C )si veri mai putin toride(22 C),cu mai putine zile de inghet,cu vanturi de vest si NV,uneori cu intensitati de vant rece iarna.Cosava,cu precipitatii mai abundente(800mm),cu ploi bogate de toamna,cu mai multe ninsori,cu cel mai redus grad de continentalism pe dunarea de jos. VEGETATIA Defileul Dunarii este un domeniu biogeografic prin excelenta forestier.El cuprinde specii termofile datorita conditiilor de adapost si influentelor climatice submediteraneene.Valea Dunarii in defileu,orientata in linii mari V-E,cu un versant mai insorit si altul mai umbros,impune diferentierea vegetatiei in functie de orientare.Pe pantele insorite cu soluri scheletice mai raspandit este gorunul,carpinita si pinul negru.Pe pantele umbroase cu soluri silveste brune luvice,se dezvolta stejarul pendunculat,cerul,garnita. In pajistile de pe locurile in care padurea a fost defrisata apare o vegetatie de ierburi mesoxerofitice. FAUNA In Defileul Dunarii,unde fluviul are ape repezi,in albia minora se intalneste o fauna torenticola tipica formata din diferite specii de crustacei si melci.se intalnesc o serie de elemente mediteraneene.Intre acestea sunt cateva reptile ca vipera cu corn care vara se incalzeste la soare pe stancile albe calcaroase sau prin tufisuri,broasca testoasa ;insecte :calugarita ;scorpionul.Ca elemente autohtone sunt :broasca raioasa verde si bruna,soparla si sarpele de casa.Un peste tipic pt defileu este cega. ASPECTE ECONOMICE Sectorului defileului Bazias-Drobeta Turnu Severin se caracterizeaza prin valorificarea resurselor miniere si forestiere.Productia industriala a defileului este axata pe 2 ramuri:industria extractiva si de prelucrare a minereurilor si industria de prelucrare a lemnului. AGRICULTURA Suprafetele agricole si fondul forestier reprezinta cele 2 forme de utilizarea a terenului.Ca specific si pondere aceste 2 forme difera de la o regiune la alta. Zona muntoasa a Defileului este impadurita.Pe vai si in culoarul Timis-Cerna se cultiva cereale.Pe cursurile superioare ale vailor cultura cartofului se imbina cu porumbul.Alte terenuri sunt folosite ca fanete naturale si pasuni.Extinderea destul de mare a acestora care ocupa locul al2lea dupa paduri cca15%,a permis cresterea si imbunatatirea septelului format de ovine,urmat de bovine si caprine. PESCUITUL Industrial si sportiv reprezinta un interes local.Dunarea la Cazane,datorita si afluentilor cu caracter montan,permite pescuirea unor specii care se intalnesc numai aici :mreana,scobar,cega,clean,mihalt. TURISMUL Bazinul Dunarii de jos este un tinut de vocatie turistica datorita atat variatelor sale frumuseti naturale,cat si prin numeroasele sale monumente istorice,de arta si de arhitectura.Toate felurile de turism se pot practica aici. MUNTII BANATULUI Relieful Cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia Lugojului in nord si o succesiune de dealuri in vest, Muntii Banatului reprezinta subdiviziunea sudica a Carpatilor Occidentali. Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic (1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci vulcanice. Arealele calacroase au un relief carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai seci. Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile cristaline s-au conservat formale de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decat in Carpatii Meridionali. Clima Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza depresiunile si muntii josi. Influentele submediteraneene (Austrul, precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande) caracterizeaza ansamblul Muntilor Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Deoresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice. Hidrografia Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii. In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si lacuri carstice semipermanente. In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane. Vegetatia si fauna Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen, paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere. Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile (brune si brune acide) si molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase). Populatia,asezarile omenesti si activitatile economice in Muntii Banatului In secolele XIII -XIX au exista un intens schimb de populatie intre Muntii Banatului si Oltenia, in ambele sensuri. In prezent densitatea populatiei variaza intre 25-50 loc./kmp. in apropierea centrelor urbane (Resita, Caransebes, Oravita). Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ, ceea ce duce la depopularea unor asezari rurale. Asezarile rurale, in general mici, au frecvent activitati legate de cresterea animalelor, activitati miniere sau ale economiei forestiere. Asezarile urbane sunt: Resita (97.000 loc.), Caransebes (32.000 loc.), Bocsa (19.000 loc.), Moldova Noua (17.000 loc.). Datorita existentei unor resurse (carbuni, minereuri de fier, mangan, minereuri neferoase, lemn). Muntii Banatului au intrat de timpuriu (sec. XVIII) in aria industrializarii. Dintre ramurile industriei textile mai semnificative sunt prelucrarea bumbacului (Orsova), prelucrarea primara a matasii naturale (Oravita) si industria confectiilor (Resita). Agricultura dispune de un fond funciar relativ redus. Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea animalelor. Culoarul Timis-Cerna,, dealurile din nordul muntilor, depresiunile Almajului si Oravitei formeaza impreuna a doua regiune pomicola a tarii. Caile de comunicatie cuprind cai ferate, dintre care calea ferata Oravita-Bazias este cea mai veche din tara, sosele, transporturi aeriene si transporturi speciale. Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunarii cu Cazanele, zona carstica Anina, cheile, amenajarile turistice din semenic etc.). Obiectivele turistice de mare frumusete din Muntii Banatului sunt : - Cheile Nerei, Minisului, Carasului; - Pestera Comarnic din Muntii Aninei; - Complexul turistic Semenic; - Defileul Almajului cu elemente etnografice si de folclor. 쥁@