Referat Creditul
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Creditul si de asemenea puteti face
Download Referat creditulCiteste fragmente din Referat Creditul
Creditul
Mai intii de toate a-si vrea sa dau definitia creditului. Creditul -
operatiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse, in schimbul
unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata
unei dobinzi ce remunereaza pe imprumutator.
Operariunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul,
cealalta parte il primeste. Operatiuni de creditare pot interveni intr-o
gama ampla de relatii intre indivizi cit sub forma unor acorduri
personale simple, cit si sub forma de tranzactii formalizate si
formulate in cadrul unor contracte complexe.
Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care
creditul este consimtit, sunt extrem de diverse. In amplitudinea sa,
esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor
caracteristice:
1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o
mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile
social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata
angajarii sale etc.
In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza
importante disponibilitati monetare. Pe de alta parte intreprinderile
prin repartizarea profitului, constituie fonduri de rezerva, remunereaza
actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a
economiei nationale. In acelas timp cresterea venitului populatiei, prin
angajarea masiva in procesele economice, prin nivel inalt de
productivitate a muncii si prin economisire, a facut din populatie un
factor major in operatiuni de creditare, in primul rind in rol de
creditor.
In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma
si statul, ca unul din principalii debitori. In tarile dezvoltate atit
intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si statul este un
debitor major. Indatoririle sale se potcompara in volum cu cele ale
populatiei si interprinderilor.
2. Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit,
presupune riscuri, si necesita, in consecinta, adesea, angajarea unei
garantii. In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:
- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau
a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor
sectoriale, sau dificientelor imprumutatului.
- riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinator de depozite,
care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de depozite,
din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate.
- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a
plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate. In cazul
garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii
obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in
cazul care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa.
In cazul garantiei solidare garantul poate fi tras la raspundere pentru
a plati, concomitent, sau chiar inaintea debitorului, daca aparent
prezinta conditii preferabile de solvabilitate.
3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare
varietate. De la termene foarte scurte, 24 ore, termen practicat intre
banci pe pietele mondiale, si incheindu-se cu termene de la 30 la 50 de
ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru constructia de
locuinte.
Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor,
sau credite de consum, este caracteristica rambursarea integrala la
scadenta. Creditele de termen mijlociu si lung implica adesea
rambursarea esalonata.
4. Dobinda, este o caracteristica esentiala a creditului. In acordurile
de credit s-a incetatenit clauza dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut
notiunea de dobinda variabila, ce variaza in dependenta de inflatie.
5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in
cadrul unei tranzactii unice; acordarea unui imprumut, vinzarea unei
obligatiuni, angajarea unui depozit. In ultimul timp s-a dezvoltat
sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile efective
intervin la intervale liber alese de debitor.
Acordarea creditelor, este un act de mare importanta, in vederea caruia
creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru
evitarea riscului.
In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si
documentare, sau apeleaza la agenti specializati care studiaza
capacitatea de plata si, respectiv potentialul economic al firmelor.
In economie actioneaza trei mari categorii de participanti (denumiti
agenti ultimi sau unitati de cheltuieli), care sunt apreciati dupa
rezultatul bugetului lor:
unitatile excedentare, care economisesc (si cauta plasament pentru
aceste economii) aceste unitati fiind de fapt familiile;
unitatile deficitare ale caror cheltuieli de dezvoltare in principal,
sunt superioare propriilor lor acumulari sau economii, aceste sunt
intreprinderi non-financiare;
unitati cu situatii alternative, respectiv uneori excedentare, alteori
deficitare, situatii in care se afla administratia si exteriorul.
Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea
ecuatiei general acceptata: economii = investitii, care exprima
orientarea fluxului economic general si deci releva faptul esential ca
in economie exista doi poli: imprumutatorul final si imprumutatul ultim,
participanti preponderenti ai procesului de redistribuire a capitalului
in economie, intre care se desfasoara multiple circuite, un prin circuit
este reprezentat de datoria primara.
Principalii intermediari financiari sunt intermediarii monetari sau
bancari (respectiv bancile comerciale si banca de emisiune).
Intermediarii financiari bancari emit active secundare, constituite
esential prin diferitele forme de moneda in circulatie. O alta
categorie de intermediari financiari, intermediarii financiari
non-bankari, in principal organisme specializate in colectarea
economiilor, casei de economii, fonduri de pensii, companii de
asigurari, nu au putere sa creeze moneda. Acestea emit in principal
quasi-moneda si uneori si active financiare specifice, valori mobiliare.
Un rol deosebit in creatia datoriiei secundare si efectuarea finantarii
indirecte il au intermediarii financiari bancari. Acestea acitoneaza
prin operarea unor transformari care sunt necesare sau sunt dorite de
clientii lor. In primul rind, intermediarii financiari bancari care
transforma active financiare in active lichide promovind preferintele
pentru lichiditatile clientilor lor. Detinatorii de acitve finaciare,
formele datoriei primare, care, prin natura lor, sunt conitionate si
riscante, le ofera bancilor spre achizitie, obtinind active lichide,
expresia datoriei secundare.
In al doilea rind, intermediarii financiari bancari transforma
economiile pe termen scurt in imprumuturi pe termen mediu si lung. Se
rezolva astfel o contradictie fundamentala in fluxul
economiei-investitie. In timp ce familiile prefera in general sa
formeze depozite pe termen scurt, fapt ce corespunde preferintelor lor
pentru lichiditate, intreprinderile doresc sa beneficieze de inprumuturi
pe termen mediu si lung, in masura sa asigure infaptuirea proiectelor
lor de dezvoltare.
Astfel aceasta “armonizare†a “capacitatii de finantare†a
familiilor cu “nevoile de finantare†a intreprinderilor, care
constituie continutul finantarilor indirecte, evita devenirea inutila a
unei parti din economii si creaza implicit conditii pentru un inalt
nivel al finantarii si deci al investitiilor si dezvoltarii economice.
Particularitatile operatiunilor creditare in RM.
Operatiunile de creditare sunt efectuate pe baza urmatoarelor legi si
regulamente:
Legea institutiilor financiare nr. 121-p din 27/12/97;
Regulament provizoriu a BNM cu privire la creditul bancar, nr 14 din
26/03/93;
Regulament BNM nr. 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95;
Regulament BNM nr. 1/09 privind incheierea acordurilor cu persoane
afiliate bancilor comerciale, inclusiv eliberarea creditelor din
10/11/93;
Instructiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in
valuta straina din 02/02/96
Legea cu privire la gaj nr. 838-XIII, 23/05/96;
Regulament provizoriu al BNM privind modul de eliberare a garantiilor si
cautiunilor;
Legea cu privire la anreprenoriat si intreprinderi;
Codul civil;
Codul de procedura civila;
Codul penal.
Pentru efectuarea creditarii eficiente, e necesara efectuarea
urmatorilor pasi:
definirea scopului creditarii;
analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea
aprobarii creditului;
analiza creditelor ;
asigurarea rambursarii creditelor;
urmarirea creditelor .
Definirea scopului creditarii.
Agentii economici inregistrati in palata de stat de inregistare pe linga
ministerul justitiei in mod stabilit care au deschis contul de decontare
in banca, pot beneficia de credite pe un termen nu mai mare de 12 luni
(credit pe termen scurt) pentru efectuarea platilor necesare legate de
activitatea curenta, de la un an pina la 5 ani (credit pe termen mediu),
credite investitionale si ipotecare, mai mult de 5 ani in cazuri
exceptionale in baza unor programe binedeterminate.
Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri:
cerearea unor fonduri fixe noi (capitalul de baza), extinderea,
reconstructia, reutilizarea tehnica a acelora in actiune si restabilirea
celor uzate si in vederea majorarii capitalului de circulatie al
agentilor economici;
acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material-marfare,
de productie nefinisata, de productie finita si marfuri;
evidenta cambiilor;
satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei;
rascumpararea patrimoniului de stat;
alte scopuri, la unele necoincidente dintre incasari si plati in
procesul circulatiei capitalului propriu.
Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:
credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite
se elibereaza in scopul finantarii producerii in agricultura si in
industria alimentara;
credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se
elibereaza pentru finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare;
credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli
gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale;
credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se
elibereaza pentru finantarea producerii de resurse energetiece si agenti
energetici (gaz, benzina electricitate, etc.;
credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea
presupune acordarea de overdrafte temporare;
credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului RM si
municipalitatilor.
credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru
finantarea industriei, comertului si in scopuri profesionale;
credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru
procurarea imobilului;
credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt
eloverate pentru constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului
transportarii;
alte credite acordate clientilor.
Creditul nu poate fi utilizat pentru acoperirea bresilor financiare,
lipsei de spirit gospodaresc si pierderi.
Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii
creditului
Pentru primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca
urmatoarele:
cererea clientului de acordare a creditului;
informatia de baza despre client: darile de seama - contabile pentru
anul precedent (inclusiv bilanturile lunare); contractele privind
actiunile creditare; business-planul pentru perioada curenta;
prognozarea circulatiei mijloacelor banesti in perioada de folosire a
creditului, pe linga aceasta, in cazul creditarii pentru activitatea de
investire trebuie prezentata argumentarea tehnico-economica,
documentatia de proiect si deviz, concluzia respectiva a organului
corespunzator, concluzia expertizei ecologice, proiectul resurselor de
finantare;
argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii
acestuia
In dosarul personal al creditului se afla umatoarele documente:
permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent
contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiilie
directiei operatiuni bancare
documentele prezentate de client
documentatia privind asigurarea creditului
in caz ca se depune gaj:
contract de gaj;
certificat de inregistare notariala;
nota informativa despre controlul la fata locului a averii si estimatia
gajului;
alte documente prezentate la intocmirea gajului;
informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.
in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:
garantie, cautiune legalizata notarial;
analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;
aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant
despre ordinea executarii scrisorii de garantie.
in cazul ca este de acord cu cesiunea numerarului:
acord despre cesiunea numerarului
PAGE
ì¥Â`
