Referat Subcarpatii Curburii
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Subcarpatii Curburii si de asemenea puteti face
Download Referat Subcarpatii curburiiCiteste fragmente din Referat Subcarpatii Curburii
Subcarpatii Curburii sunt cuprinsi intre Valea Dimbovitei (care, in
vest, ii desparte de Subcarpatii Getici si Podisul Getic) si Valea
Trotusuluin (de fapt zona deluroasa Ousoru - Zabraut, in nord, de unde
incep Subcarpatii Moldovei).
Prezentare
Marginea interioara ii delimiteaza de Carpatii Curburii, iar spre
exterior sunt marginiti de Campia Romana.
HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/subcurb.htm?200511" l
"Caracteristici%20economico-geografice" Relief si subdiviziuni
    Subcarpatii Curburii prezinta cea mai complexa structura.
    Altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobesti, iar
altitudinea minima de sub 100m la contactul cu Campia Romana; in medie
fiind de aproximativ 500m.
    Structura este foarte cutata, cu o succesiune stransa de
sinclinale si aniticlinale; spre interior predomina rocile miocene (pe
alocuri incluzand in axul anticlinalelor si roci mai vechi apartinand
flisului Carpatilor Curburii), iar spre exterior predominand rocile
pliocene (pe alocuri cu roci miocene in axul anticlinalelor).
    Aceasta structura in doua fasii (benzi) paralele, curbate sub
forma unor arcuri concentrice, genereaza doua zone distincte si din
punct de vedere geomorfologic; subcarpatii interni (in interior) si
subcarpatii externi (spre exterior).
    O caracteristica deosebita prezinta contactul existent cu
regiunea muntoasa intre raurile Prahova si Buzau, unde, datorita
patrunderii din Carpati spre Subcarpati a pintenului de flis paleogen
Ivanetu, se creeaza o zona de tranzitie a caracteristicelor montane si
submontane, denumita chiar astfel: zona de interferenta
carpato-subcarpatica.
    Spre exterior, contactul cu Campia Romana se face printr-o
treapta de depuneri piemontane (un fel de "glacis"), care trece in
campiile piemontane ale Targovistei - Ploiestilor si Ramnicului.
    In dreptul Campiei Ploiestilor latimea Subcarpatilor se reduce
datorita patrunderii spre interior a campiei piemontane a Ploiestilor.
    Structura cutata a generat, pe ce mai mare intindere, un relief
conform, adica adaptat structurii, cu depresiuni grefate pe sinclinale
si cu dealuri pe aniticlinale.
    Pe suprafete relativ restrinse apar si inversiuni de relief.
Unele anticlinale au in interior samburi de sare, formand "cute diapire"
(Slanic Prahova, Telega).
    In zona Policiori - Berca - Albanasi apar vulcanii noroiosi, un
fenomen pseudovulcanic interesant, legat de emanatiile de gaze din
lungul unor falii locale.
    Subcarpatii Curburii se afla intr-o miscare de ridicare
continua, relativ lenta, dar mai accentuata in sectorul dintre Susita si
Calnau. Aceste "miscari neotectonice", asociate rocilor argiloase,
creeaza o dinamica mai mare a alunecarilor de teren.
    Miscarea de ridicare neotectonica este dublata de o deplasare a
Subcarpatilor Curburii spre exterior (spre Campia Siretului Inferior),
datorita presiunii exercitate de Carpatii Curburii.
     Totodata, in spatiul dintre Podisul Dobrogei si Carpatii
Curburii, microplaca tectonica care cuprinde si Dobrogea coboara pe un
plan inclinat (de tipul planului Benioff), fiind "subdusa" sub placa
tectonica ce poarta in extremitatea sa sud-estica Carpatii Curburii; in
lungul acestui plan inclinat se produc dizlocari de mase subcrustale,
care, din locul respectiv (denumit hipocentru), propaga in toate
directiile unde seismice (unda seismica a carei proiectie este cea mai
apropiata de hipocentru se numeste epicentru).
    Din acest punct de vedere, Subcarpatii Curburii (si Carpatii
Curburii) reprezinta o puternica arie seismica, unde isi au originea
cutremurele cele mai importante.
    O caracteristica esentiala a Subcarpatilor Curburii o
reprezinta succesiunea,dinspre munte spre campie, a mai multor fisii
longitudinale (mai evidente inre riurile Susita si Teleajen):
    a) sub munte exista un sir de depresuni submontane
(depresiunile Soveja, Vrancei, Neculele, Lopatari, Patirlagele);
Depresiunea Chiojd, situata in spatele pintenului Ivanetu, are unele
caracteristici ale depresiunilor submontane;
    b) urmeaza apoi un sir de dealuri cu structura cutata
(Rachitas, 917 m; Raiut; Gurbaneasa, 979 m; Bisoca, 970 m; Dilma, 800 m;
Blidisel, 819 m; Salcia, 717 m; Ciolanul), pe care, datorita pozitiei,
le putem numi dealuri subcarpatice "interne";
    c) in continuare, exista un sir de depresiuni, situate intre
dealuri, denumite depresiuni "intracolinare" (Vidra, Mera, Dumitresti,
Policiori, Niscov, Patirlagele, Podeni);
    d) spre exterior, Subcarpatii se termina printr-un sir de
dealuri "externe" (Magura Odobestilor, 996 m; Deleanu, 694 m; Blajeni;
Dealul Istrita, 750 m; Dealul Bucovel, 406 m);
    La vest de Teleajen situatia succesiunii depresiunilor si
dealurilor devine relativ mai simpla datorita ingustarii Subcarpatilor
si patrunderii in interiorul lor a Campiei Ploiestilor; aici,
depresiunile cu un caracter mai mult intracolinar sint: Valeni de Munte
(pe Teleajen), Campina (pe Prahova), Pucioasa (pe Ialomita).
    Dintre depresiunile si dealurile mentionate mai sus, mai
cunoscute sint:
 - Depresiunea Vrancei, pe Putna si afluentul ei Zabala. Bine inchisa
de dealurile Raiut si Rachitas are un aspect de cetate naturala, "bine
aparata de propria ei natura ";
 - Depresiunea Policiori, cunoscuta prin aparitia unui fenomen rar,
vulcanii noroiosi;
 - Magura Odobesti (cel mai inalt deal din Subcarpatii Curburii) si
Dealul Istrita (denumit, dinspre campie, "Dealul Mare"); cuprind
suprafete viticole importante;
 - Depresiunea Valenii de Munte, cu iviri diapire la Slanic (unde se
afla si "muntele de sare").
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic
    Subcarpatii Curburii au un climat de dealuri joase (in
depresiuni) si de dealuri inalte (la altitudini mai mari), fiind
incadrati in sectorul cu nuanta de ariditate.
    Bat vinturi cu caracter de foen, care descind in aceasta zona
dupa ce au treversat Carpatii Curburii. Topoclimatul acestui sector
subcarpatic si indeosebi depresiunile au un caracter de adapost, atit
fata de circulatia vestica, cit si fata de patrunderea Crivatului din
nord-est.
    Hidrografia cuprinde o retea principala care strabate
transversal zona subcarpatica (Putna, Zabala, Buzau, Rimnicu Sarat,
Teleajen, Prahova, Ialomita) si o retea de riuri care isi are originea
aici (Rimna, Milcov, Cilnau, Niscov, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce). La
Slanic Prahova si Telega sint lacuri in zona de cute diapire (in foste
saline). Izvoare minerale mai cunoscute sint la Sarata Monteoru,
Pucioasa si Vulcana Bai.
    Vegetatia predominanta este de stejar, stejar in amestec cu
fag, fag, si, in proportii mai mici, alte specii.
    Predomina cambisolurile la care se adauga asociat
argiluvisoluri si, local, molisoluri.
    Rezervatiile principale sint vulcanii noroiosi si "muntele de
sare" de la Slanic Prahova.
    Resursele naturale sint: petrolul, gazele asociate, carbunii,
sarea, apele minerale, suprafetele agricole si forestiere.
Populatia si asezarile omenesti
    Populatia are o densitate medie ridicata (100-150 loc/kmp) cu
valori mai mari in jurul oraselor situate in exterior.
   Sporul natural are valori de 4-5 %o, situate peste media actuala
a tarii (3 %o). Deplasarile zilnice (spre orasele mari de la periferie)
sunt in diminuare.
   Asezarile rurale au o textura adunata (in depresiuni, pe vai)
si o textura rasfrinta (pe dealuri).
    Exista asezari rurale cu activitati extractive, chiar
industriale (Filipestii de Padure, Valea Calugareasca, Maneciu,
Doicesti), dar predomina activitatile agricole, legate de cresterea
animalelor, pomicultura, viticultura. Un fost oras-tirg in evul mediu,
Filipestii Tirg, s-a transformat in localitate rurala.
    Orasele mari sunt situate pe margini si, desi sunt legate
economic si de zona subcarpatica, le consideram ca apartanand, de fapt,
Campiei Romane. Aceste orase sunt: Focsani, Buzau, Ploiesti, Targoviste.
La limita spre Campia Romana exista si orase mai mici (Rimnicu Sarat,
Mizil).
    Orasele care apartin Subcarpatilor Curburii sunt: Panciu,
Odobesti, (situate la contactul dintre dealuri si culoarul Siretului),
Nehoiu (la limita montana), Boldesti-Scaeni, Plopeni, Baicoi, Valeni de
Munte, Slanic, Breaza, Cimpina, Comarnic, Moreni, Fieni, Pucioasa.
    Campina (41.000 loc.) are o industrie mai complexa (rafinarea
petrolului, reparatii de utilaje petroliere, industria lemnului) si un
aspect urban distinct.
    Moreni (23.000 loc.) are activitati industriale legate
exploatarea petrolului, oresele Comarnic si Fieni sunt legate de
industria materialelor de constructie, iar Breaza, Valeni de Munte si
Slanic mai mult de functia balneo-climaterica, rezidentiala si de
activitati industriale cu caracter local.
    Orasele Pucioasa, Baicoi, Plopeni, Boldeni-Scaeni au activitati
industriale notabile si specifice fiecaruia. Panciu, Odobesti si Urlati
sunt centre urbane care au si functii agroindustriale (activitati
agricole si de industrializare a produselor agricole). Orasul Nehoiu are
in prezent si o vocatie industriala.
Caracteristici economico-geografice
    Resursele naturale bogate si populatia numeroasa au dus la o
dezvoltare economica importanta, legata de centre urbane din interior
sau de oresele mari situate pe margini.
    Industria energetica are o dezvoltare foarte semnificative. In
trecut Subcarpatii Curburii reprezentau principala regiune de extragere
a petrolului; in timpul productiei maxime din anul 1938 dadeau peste 95
% din aceasta, ceea ce arata dimensiunile deosebite ale acestei zone in
totalul productiei petroliere.
    O parte din centrele traditionale au disparut sau si-au
diminuat productia. In prezent centre de extractie mai reprezentative
sunt Moreni, Cimpina, Baicoi, Boldesti, Mizil, Urlati, Sarata Monteoru,
Berca, Arbanasi etc.
    Petrolul se rafineaza la Ploiesti, Teleajen, Cimpina, Rimnicu
Sarat, Brazi.
    Exista si exploatari de gaza asociate in centre cu structuri
petroliere (Moreni, Sarata Monteoru etc.).
    Lignitul se exploateaza la Ceptura, Filipestii de Padure,
Margineanca si Sotinga (ultima alimenteaza termocentrala de la
Doicesti).
    Industria energiei electrice este reprezentata de
termocentralele de la Doicesti, Fieni, Gura Ocnitei, Floresti, iar la
marginea Subcarpatilor de termocentralele de la Ploiesti-Brazi,
Targoviste, Buzau.
    Industria siderurgica si constructoare de masini este bine
reprezentata in orasele de pe margini (Targoviste, Ploiesti, Buzau,
Ramnicu Sarat, Focsani). Exista centre si ramuri ale constructiilor de
masini chiar si in interior: utilaj petrolier (la Moreni si Campina),
utilaj minier (la Filipestii de Padure), produse mecanice (Plopeni).
    Industria chimica are importante resurse proprii (sarea,
extrasa la Slanic-Prahova, petrol, gaze asociate), la Floresti-Prahova
(localitate componenta a orasului Baicoi) se produc anvelope, la Valea
Calugareasca ingrasaminte fosfatice (pe baza piritelor din tara si a
unor materii prime - apatite, fosfatite - din import), acid sulfuric (la
Campina), cartoane si hartie (la Boldesti-Scaeni).
    Industria lemnului prelucreaza materia prima din regiunea
montana, obtinindu-se cherestea de rasinoase (la Nehoiu, Maneciu),
cherestea de fag (la Campina si Gugesti), apoi diferite produse in
combinatele de industrializare, situate in apropiere (Focsani) sau la
distante mai mari.
    Principalele materiale de constructii produse sunt: ciment
(Comarnic, Fieni), azbociment (Fieni), var (Comarnic, Magura), caramizi
refractare (Comarnic), ceramica pentru constructii (Pucioasa), sticla
(Boldesti-Scaeni).
    Industria textila cuprinde in principal prelucrarea inului si a
cinepii (la Pucioasa, Paulesti si Ploiesti), iar industria alimentara
are specifica industria vinurilor (Focsani, Cotesti, Odobesti, Panciu,
Valea Calugareasca, Pietroasele, Urlati), conservelor de fructe (Valeni
de Munte, Campina) si alte ramuri de utilitate locala.
    Agricultura beneficiaza de suprafete arabile relativ reduse,
dar de suprafete intinse de vii (peste 500.000 ha) si plantatii
pomicole. Viile cuprind suprafete mari in zonele: Focsani, Panciu,
Odobesti, Jaristea, Valea Calugareasca, Istrita, Mizil, Urlati etc. Se
cresc indeosebi bovine si ovine.
    Caile de comunicatie principale sunt situate spre exterior, pe
aliniamentul Ploiesti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani si Ploiesti-Targoviste
si transversal, pe unele vai cum ar fi Valea Prahovei (Ploiesti-Valeni
de Munte-Maneciu), Valea Buzaului (Buzau-Nehoiu) si Valea Ialomitei
(Targoviste-Pucioasa-Fieni); in rest traversarea Subcarpatilor are si
trasee dificile.
    Obiectivele turistice si statiunile mai semnificative sunt
localizate la: Slanic-Prahova, Sarata Monteoru, vulcanii noroiosi,
Valeni de Munte, Campina, Breaza, Pucioasa.
    Exista in Subcarpatii Curburii o diferentiere
economico-geografica notabila intre partea de vest (axata pe vaile
Teleajanului, Prahovei si Ialomitei), foarte industrializata si
urbanizata, si de partea de est (la est de Teleajen), mai rurala si
agricola.
Informatii selectabile
Depresiunile din Subcarpatii Curburii sunt :
Cursurile de apa din Subcarpatii Curburii sunt:
Complexul Subcarpatilor Curburii este cinsiderat cel mai complex sector
subcarpatic.
Depresiunile strabatute de Buzau sunt:
Particularitatea climatica esentiala a acestui compartiment subcarpatic
Centre viticole si centre de vinificatie din podgoria Dealu Mare sunt:
Orasele din zona Subcarpatilor Curburii cu o populatie de sub 25.000 de
locuitori sunt:
O valoare mare a debitului solid a apelor curgatoare din Subcarpatii
Curburii
Topoclimatul de adapost (specific depresiunilor Campina, Pucioasa,
Valenii de Munte, etc), urmare a aparitie maselor de aer foehnice, a
favorizat dezvoltarea unor specii floristice termofile, submediteraneene
ca:
Depresiunile din Subcarpatii Curburii sunt :
- Depresiunea Soveja;
- Depresiunea Vrancei;
- Depresiunea Neculele;
- Depresiunea Lopatari;
- Depresiunea Patarlagele;
- Depresiunea Chiojd;
- Depresiunea Valenii de Munte;
- Depresiunea Campina;
- Depresiunea Pucioasa;
- Depresiunea Vidra;
- Depresiunea Mera;
- Depresiunea Dumitresti;
- Depresiunea Policiori;
- Depresiunea Niscov;
- Depresiunea Podeni.
Cursurile de apa din Subcarpatii Curburii sunt:
- Trotus;
- Susita;
- Putna;
- Milcov;
- Ramna;
- Ramnicul Sarat;
- Zabala;
- Buzau;
- Basca Mare;
- Basca Mare;
- Cricovul Sarat;
- Cricovul Dulce;
- Prahova;
- Teleajen;
- Ialomita;
- Doftana;
- Dambovita;
- Slanic;
- Calnau.
Complexul Subcarpatilor Curburii este cinsiderat cel mai complex sector
subcarpatic.
El cuprinde doua siruri de depresiuni (interne si intracolinare)
despartite de o mediana de culmi cu structura diapira; patrund piezis
pinteni montani ce intrerup paralelismul depresiunilor si dealurilor cu
zona muntoasa; depresiunile sunt intortocheate, cu patrunderi
tentaculare in vai.
Depresiunile strabatute de Buzau sunt:
- Depresiunea Chiojd;
- Depresiunea Patarlagele.
Particularitatea climatica esentiala a acestui compartiment subcarpatic
Vita de vie are nevoie de caldura si soare, prefera versantii orientati
spre sud; aici geseste conditii prielnice de dezvoltare pentru ca
particularitatea climatica esentiala a acestui compartiment subcarpatic
consta in aparitia, dinspre zona montana, a maselor de aer foehnica (aer
mai cald si mai uscat); plantatiile de vita de vie fac parte din
ansamblul lucrarilor de combatere a eroziunii solului ( fenomenul de
eroziune, urmare a despaduririlor efectuate in decursul timpului, este
frecvent in Subcarpati).
Centre viticole si centre de vinificatie din podgoria Dealu Mare sunt:
- centre viticole:
-Tohani;
- Mizil;
- Urlati;
- Istrita;
- Valea Calugareasca;
- centre de vinificatie (ind.vinului) - Valea Calugareasca.
Orasele din zona Subcarpatilor Curburii cu o populatie de sub 25.000 de
locuitori sunt:
- Valenii de Munte;
- Breaza;
- Urlati;
- Fieni;
- Moreni;
- Baicoi;
- Plopeni;
- Boldesti-Scaieni;
- Pucioasa;
- Odobesti;
- Panciu;
- Slanic.
O valoare mare a debitului solid a apelor curgatoare din Subcarpatii
Curburii
In regimul apelor curgatoare din Subcarpatii Curburii exista o valoare
mare a debitului solid. Acesta este favorizat de rocile friabile, de
terenul in panta si de suprafetele intens despadurite.
Topoclimatul de adapost (specific depresiunilor Campina, Pucioasa,
Valenii de Munte, etc), urmare a aparitie maselor de aer foehnice, a
favorizat dezvoltarea unor specii floristice termofile, submediteraneene
ca:
- scumpia;
- mojdreanul;
- carpenul;
- alunul turcesc;
ì¥Â`
