Referat JUDETUL HUNEDOARA

Mai jos puteti citi fragmente din Referat JUDETUL HUNEDOARA si de asemenea puteti face Download Referat JUDETUL HUNEDOARA

Citeste fragmente din Referat JUDETUL HUNEDOARA

JUDETUL HUNEDOARA DOCUMENTAR ETNOFOLCLORIC AL JUDETULUI HUNEDOARA Judetul Hunedoara, tinut de exceptional interes istoric si etnofolcloric, cuprinde mai multe zone etnografice, unele indelung studiate si precis delimitate (Tinutul Padurilor, Tara Hategului, Valea Jiului - Momarlanii), altele mai putin cercetate si cu limite mai putin fixate (Tara Zarandului, Orastie, Valea Streiului, Muntii Metaliferi, Valea Muresului de la Simeria la Zam), unele dintre acestea din urma intinzandu-se in tinuturile invecinate Albei (Muntii Metaliferi) sau Aradului (Tara Zarandului). Importanta spatiului Hunedorean din punct de vedere etnografic reiese si din aceasta simpla enumerare a zonelor apartinatoare. Acest stravechi tinut romanesc - asezat in sud-vestul Transilvaniei, punct de legatura intre Crisana, Banat si Oltenia, inima a satului dac, intens romanizat dupa cucerire - explica puternica viata romaneasca medievala, ilustrata de marele numar de monumente istorice de renume: Densusi, Santamarie Orlea, Strei, Strei-Sangeorgiu, Crisciori, Ribita, Rau de Mori, Cetatea Colt, Ostrov, Prislop, Gura Sada, Cincis, etc., unele ctitorite de marile familii nobiliare romanesti ale Corvinestilor si Candestilor. Tinut popular aproape in exclusivitate de romani, el face parte din marea unitate etnografica romaneasca cristalizata in jurul nodului muntos al masivului Tarcu – Retezat - Codeanu, cuprinzand de asemenea, Caras Severinul, Mehedintii (cu prelungirea sudica a Vaii Imocului locuita de romani) si Gorjul, unitate evidenta in numeroase domnii ale limbii si culturii populare materiale si spirituale, asezari, ocupatii, locuinte, alimentatie, imbracaminte, ceramica, ornamentica si cromatica, folclor literar si muzical, obiceiuri. Folclorul muzical este prezentat de formatii de gen cum sunt: a) Orchestre de muzica populara: “Hategana a Casei de Cultura Hunedoara”, Datina a Centrului judetean al creatiei populare “Ardeleana” a Clubului Siderurgistul Hunedoara, “Doina Muresului” a Casei de Cultura Orastie, “Doina Crisului” a Casei de Cultura Brad, “Parang” a casei de Cultura Petrosani; b) Tarafe de muzica populara ale caminelor culturale Vata, Castau, “Getusa”- Centrul judetean al creatiei populare, “Bucura” - Casa de cultura Hateg, Geoagiu, Luncoiu de jos, Bucuresci, Ilia, Ghelari, Certeji, Valisoara; c) Formatia de instrumente populare: fluierasi (Caminele culturale Costesti, Uricani, Ohaba - Ponor), tulnicarese (Caminele culturale Bolzesti de Sus, Blajeni); d) Solisti vocali de muzica populara Mariana Anghel, Lenuta Evsei, Mariana Deac, Ana Almasana Ciontea, Viorica Brandusean, Valerica Ianos, Eugen Pistol, Lidia Benea Matei, etc., artisti consacrati ai scenelor muzicale romanesti precum si valul tanar deosebit de talentat: Ciprian Roman, Valentin Crainic, Cosmina Muntean, Alisa Toma, Cristian Fodor, Mihai Mihaila si altii. In domeniul folclorului coregrafic mentionam: a)Ansamblu folclorice de cantece si dansuri: “Getusa” al Centrului Judetean al Creatiei Populare, “Silvana” a Casei de Cultura Deva, “Doina Muresului” a Casei de Cultura Orastie, “Doina Crisului” a Casei de Cultura Brad, “Hategana” a Casei de Cultura Hunedoara, “Fluierul Iancului” al Caminului Cultural Baia de Cris; a)Formatii de dansuri populare traditionale ale Caminelor Culturale Ferenci, Ruda, Lelese, Batrana, Crisan, Paucinesti, Barul Mare, Ponor, Geoagiu, Orastioara, Romos Martinesti Bosorog, Grid Turdas, Balsa, Bretea Romana; b)Formatii de datini si obiceiuri ale caminelor culturale din Pojoga, Almas-Saliste, Godinesti, Bradatel, Tatarasti, Batrana, Poienita-Voini, Feregi, Stancesti-Ohaba, Radulesti, Bacia, Bretea Muresana, Micanesti, Lapugiu de Sus, Hartagani, Dealul Mare, Bugesti, Toplita. In tot acest inventar artistic, de mare valoare artistica interpretativa se impun prin acuratete si virtuozitate numerosi instrumetisti si rapsozi populari: Pera Bulz, Domin Corches, Mihaila Vulsan, Ioan Stroia, Ionel Coza, Dorel Benea, Ionel Urs, Ioan Vlad, deveniti nume de referinta in muzica populara romaneasca. Pentru a le stimula activitatea artistica, Centru Judetean al Creatiei populare organizeaza periodic mari manifestari culturale cum sunt: • “Caluserul transilvanean” • Sarbatoarea obiceiurilor de iarna “Colinzi pe prispa casei” • “Comori folclorice” • Festivalul tarafurilor si grupurilor instrumentale de muzica populara • Festivalul solistilor vocali de muzica populara “Felician Farcasu” • ,,Sarbatoarea padurenilor” • Festivalul de muzica sacra “Cu noi este Dumnezeu” Judetul hunedoara este de asemena puternic individualizat in domeniul artei populare pastrator al unor traditi de viata materiala concretizat in mestesuguri traditionale de inalta valoare spirituala. De altfel fiecare zona etnografica se individualizeaza pregnant. Astfel portul din Tinutul Padurenilor este considerat mai arhaic si mai bine conservat in intreaga tara in special costumul femeiesc. Felul in care isi incing mijlocul femeile din Tinutul padurenilor este unul dintre cele mai complicate si mai interesante cu semnificatii care merg pana in perioada neolitica. Portul popular din Orastie se remarca prin rafinament artistic ce dau o nota aparte celor din aceasta zona. In Tara Hategului portul popular, pastreaza numeroase elemente legate de vechiul costum dacic, asa cum se vede pe columna lui Traian cum ar fi suba infundata, opinca cu gurgui si gluga. Un interes deosebit il constituie si costumele din Tara Zarandului (motii) si Valea Jiului (momarlanii) iar cei de pe Valea Muresului au o cromatica placuta, armonioasa. Arta populara hunedoreana este deosebit de bogata si diversa cuprinzand incrustari in lemn: Clopotiva si Blajeni - furci de tors, tesaturi (indeosebi pricoite) si in tot judetul covoare, stergare, tindee, masalarite, capeti de perna, straite, etc. Olaritul este reprezentat prin centrul ceramic de la Obarsa (Tara Zarandului) existand astazi 10 mesteri care mai practica acest stravechi mestesug prezenti la principalele targuri din Tara Zarandului, Tara Motilor, Valea Muresului, zona Banatului, Sibiu, etc. O nota aparte o reprezinta si confectionarea de instrumente populare: cimpoi (in tinutul padurenilor), fluiere (Dumbrava de Sus). Promovarea diverselor manifestari ale etnosului popular, a valorilor culturii acestuia s-a facut in buna parte prin cercetarea si valorificarea stiintifica ale acesteia. Astfel din 1990 si pana in prezent s-a constituit o banca de date in domeniul ca urmare a materialelor culese in teren concretizate in fototeca, bandoteca si videoteca institutiei. De asemenea se editeaza periodic revista de etnografie si folclor “Miorita” si “Caietele folclorice hunedorene” unde s-au publicat studii referitoare la fenomenul etnofolcloric hunedorean. Pentru valorificarea patrimoniului acumulat pana in prezent s-au organizat manifestari specifice fata de cele aratate, ca “Targul mesterilor populari” (Editia a XXI-a), “Sarbatoarea poetilor populari” (Editia aXXIV-a), lansari de publicatie (reviste, albume etnografice, carti) precum si derularea unui ciclul de “serbari etnografice” in principalele comune ale judetului. Avem o larga autonomie culturala, judetul nostru intretine in mod independent largi relatii culturale cu institutii culturale din tara si strainatate. Astfel la Deva functioneaza sectia Nationala Deva - Romania, a Organizatiei Internationale de Folclor (IOV). Astfel chiar de la infiintarea sectiei in anul 1991, se desfasoara in Deva si in orasele judetului Festivalul International de Folclor “Sarmisegetuza”, ajuns in prezent la editia a VI-a. 쥁`