Referat Activitati Si Evenimente

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Activitati Si Evenimente si de asemenea puteti face Download Referat Activitati si evenimente

Citeste fragmente din Referat Activitati Si Evenimente

Activitati si evenimente Sporturi – posibilitati multiple pentru practicarea sporturilor de sezon : Iarna – schi :Poiana Brasov Vara – amatorii de drumetii si alpinism se pot aventura in frumoasele Chei ale Turzii ; stanci in dezordine , pesteri, fauna si flora deosebita dau maretie locului .De asemenea , Masivul Vladeasa si muntii Trascaului sunt spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar . Vanatoare – sezonul se deschide : 15.05. –30.11 –cerbi 01.09 –30.11 – caprioare 15.09 – 31.12 – capra neagra 01.10 – 15.02 – porc mistret 01.04 – 15.04 – cocos de munte 15.10 – 28.02 – fazani 15.03 – 15.05 – ursi Pescuit –pe lacurile din apropierea oraselor si pe rauri . Evenimente: Brasov – Festivalul International de Jazz – anual . Sibiu – Festivalul International de Teatru – in perioada 28 mai – 8 iunie a fiecarui an . Sighisoara – Festivalul de Arta Medievala urmat de un mare carnaval – manifestari ce au loc in fiecare an pe parcursul a 3 zile . Sighetul Marmatiei – Manifestarile folclorice din lunile aprilie , mai , august si decembrie . “Targul de fete “ de la Muntele Gaina – se desfasoara in jurul datei de 20 iulie . Transport Aeroporturi Internationale : Timisoara Nationale : Arad , Baia Mare , Cluj , Satu Mare , Sibiu Cai ferate si drumuri nationale Locuri de cazare Brasov : Hoteluri – Aro; Capitol Poiana Brasov – Hoteluri – Ciucas , Alpin , Sport Sibiu : Hoteluri – Continental , Imparatul Romanilor , Palace ; Sighisoara : Hotel Rex ; Timisoara : Hoteluri – Continental , Doria , International ; Oradea : Hotel Dacia ; Cluj : Hoteluri – Transilvania , Victoria , Napoca ; Sighetul Marmatiei – Hotel Tisa . In toate regiunile se poate practica turismul rural . Timisoara o istorie arhitecturala Cladirile cele mai vechi ale actualului centru istoric al Timisorii au fost construite la inceputul secolului al XVIII –lea , motiv pentru care Timisoara este cunoscuta ca un oras baroc , orasul insa este mult mai vechi dar , cu exceptia unei parti din castelul Huniade , nici structura urbana medievala , nici cladirile dinainte de 1716 nu mai pot fi vazute astazi . Timisoara este situata pe o campie mlastinoasa unde doua rauri , Timis si Bega , inundau periodic teritoriul . Numele orasului provine de la raul Timis care avea o larga retea de mlastini si afluenti . Unii istorici presupun ca o fortareata romana numita Zenobara sau Zambara a existat in aceste locuri . Aceasta ar fi fost mai tarziu cucerita de goti si avari , ultimi dand numele de Bega unuia dintre rauri . Arheologii nu au gasit urmele acestei fortarete si se presupune ca a fost inghitita de mlastini . Totusi , in partea nordica a orasului , urme ale asa zisului “ sant de fortareata romana “ pot fi vazute , desi nu pot fi foarte corect datate . Dupa retragerea avarilor , aici a aparut un sat roman . In 896 cneazul Glad , care se presupune ca a domnit in aceste locuri a acceptat suveranitatea ungara . In 1010 regiunea Timisorii a fost inclusa in Ungaria . Nu a mai fost gasita nici un document care sa dateze din perioada 1010 – 1204 , cand numele Timisorii a aparut pentru prima oara in documente ca oras , fiind numit “Castrum Timisensis “ . In secolul al XIII- lea Timisoara , capitala districtului si posesoare a unui domeniu feudal , avea o structura bipolara : in primul rand fortareata care avea o forma cvadrilaterala cu o retea aproape rectangulara de strazi si o populatie destul de numeroasa pe o suprafata compacta si in al doilea rand satul care se dezvoltase in mod haotic la nord de fortareata . Intre 13150 – 1323 dezvoltarea orasului a fost favorizata de faptul ca regele Corol Robert d` Anjou s-a stabilit impreuna cu curtea sa rezidenta acolo . Si-a construit un castel , reconstruit in secolul al XVI – lea de Huniade . Castelul a fost complet retransformat dupa asediul din 1849 . Cladirea a fost inca o data transformata in 1910 , folosindu-se stilul romantic . Acum este cea mai veche cladire a orasului , singura care a ramas din perioada medievala . Dupa cucerirea Belgradului in 1521 Timisoara a fost fortificata rapid de arhitecti italieni . Se stie ca cel putin 3 tunuri de poarta au fost transformate in acel timp . Cronicarul turc Mustafa Seldzade a numit Timisoara “ o fortareata de invidiat cea mai puternica si cea mai importanta din Transilvania …. Aceasta fortareata puternica este dorita de toti sultanii “. Timisoara a rezistat asediului din 1551 , dar vara urmatoare turcii au cucerit Turnul de Apa , fortand astfel predarea fortaretii . Acest lucru a dus la o schimbare a componentei etnice a orasului . Musulmanii privilegiati au venit si pe langa mestesuguri si agricultura s-a dezvoltat foarte mult comertul . In a doua parte a secolului XVII – lea orasul a fost impartit in patru districte iar suburbiile in zece cartiere . Casele au fost construite din adobe si acoperite cu tigle de lemn . Stazile au fost pavate cu lemn . Apa potabila provenea din raul Bega (numit din greseala Timis ) care era de asemenea si locul unde erau aruncate gunoaiele . Orasul avea un caracter policentrat , din cauza conditiilor geografice (canale si mlastini ) precum si din necesitati de ordin militar , ca fiecare cartier sa fie fortificat . Pozitia sa geografica a facut din Timisoara un punct strategic important la inceputul secolului al 18- lea , aceasta in special datorita expansiunii Imperiului austro – ungar . In 1716 , dupa asediului fortaretei de catre printul Eugen de Savoya , orasul a cazut sub dominatie austro – ungara . Garnizoana turceasca si civilii musulmani s-au retras in sudul Dunarii . Dupa pacea de la Passarotwitz (Pazarovac ) din 1718 intregul Banat si alte teritorii aflate anterior sub dominatie turceasca au devenit provincii austro – ungare . Dupa cucerirea Banatului austro – ungarii au inceput un amplu process de colonizare , folosind in special germani catolici din Wurtenberg , Schwaben , Nassau , etc . Clima neprimitoare a dus la o rata crescuta a mortalitatii , multi dintre imigranti murind de malarie la 2 –3 luni de la sosire . De aceea , pentru o vreme , cresterea populatiei a fost asigurata doar din procesul de imigrare . Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 % din totalul populatiei . . Aceasta situatie reprezenta totusi o exceptie , de vreme ce restul regiunii , in ciuda colonizarii , era populat in majoritate de romani . Fiind buni mestesugari , germanii au dezvoltat indrustria si comertul . Datorita nevoii de a asigura conditii bune de viata populatiei colonizatoare autoritatile austro – ungare au inceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat , cladind in acelasi timp altele noi . Ca rezultat , regiunea a devenit o retea organizata , ordonata si cu o structura compacta . Cele mai importante realizari teritoriale au tinut de domeniul hidrotehnicii : regularizarea debitelor raurilor si asanarea mlastinilor . Intre 1728 si 1732 cursul raului Bega a fost regularizat , creindu-se un canal navigabil intre Timisoara si cursul inferior . Astfel orasul a fost conectat , prin intermediul raului Tisa si al Dunarii , la reteaua fluviala central europeana , devenind apt sa se faca fata transporturilor massive inainte de aparitia caii ferate . In 1757 inginerul Maximilian Fremaut a proiectat sistemul construit in perioada 1759 –1761 . Pentru a face posibila aceasta realizare taranii localnici au trebuit sa lucreze echivalentul a 3 milioane zile de lucru . Efectul acestor eforturi a fost insa faptul ca din acele vremuri Timisoara a fost ferita de inundatiile raurilor sale . Principele Eugen de Savoya l-a numit pe contele Claude Fremaut de Mercy guvernatorul orasului . Pentru ca fortareata existenta nu mai corespundea noilor tehnologii de razboi , cateva variante posibile ale fortificatiilor de la Vauban (o fortareata – bastion cu forma poligonala ) au fost studiate si un nou sistem de aparare a fost realizat in perioada 1723 – 1765 . Suprafata orasului ce urma sa fie cuprinsa in interiorul zidurilor era de doua ori mai mare decat cea a orasului medieval . Fragmente mici din aceasta fortificatie pot fi inca vazute astazi in Timisoara . Desi dupa decizia de a transforma complet orasul primele constructii realizate au fost cele cu caracter militar (fortificatii , garnizoane , etc. ), pana in anul 1725 un plan complet de reconstructie a orasului a fost adoptat . Reteaua stradala rectangulara preconizata , complet diferita de cea veche , a necesitat demolarea tuturor cladirilor existente . Aceste planuri , la care se adauga consideratii tinand de slaba calitate a cladirilor existente anterior , au dus la disparitia tuturor cladirilor vechi , cu exceptia castelului . Reteaua rectangulara urbana era organizata in jurul a doua piete : cea militara sau Piata Paradei (astazi numita Piata Libertatii sau Piata Vechii Primarii ) si Piata Iezuitilor (Piata Sfantul Gheorghe ). Realizarea celor mai importante constructii a inceput in anul 1727 . Contele de Mercy a prezentat Consiliului de Razboi un “Regulament de constructie pentru orasul si fortareata Timisoara “ (datorita faptului ca se afla aproape de granita , Timisoara avea o mare importanta militara si de aceea toate activitatile de constructie au fost dependente de Consiliul de Razboi pana in 1755 ) . In 1733 o parte a orasului din interiorul zidurilor era deja reconstruita di caramizi , avand fatade continue de-a lungul strazilor si cladiri formand blocuri rectangulare . In nordul orasului , in partea in care acesta se extinsese , o noua piata a fost proiectata :Piata Unirii . Dupa mai multe proiecte pregatitoare , complexitatea ansamblului arhitectonic ce urma sa fie construit a sporit datorita mutarii Episcopiei Catolice de cenad de la Szeged la Timisoara . O noua catedrala si Palatul Episcopial , adaugate Palatului Guvernatorului , au imbogatit importanta noii piete . Acesta din urma a devenit cel mai mare palat al orasului , fiind primul care depasea dimensiunea unui ansamblu de doua blocuri . Trebuie notat faptul ca cea mai mare parte a proiectelor erau realizate la Timisoara si nu la Viena . Arhitectii erau adesea formati pe plan local . De exemplu , Caspar Dissel , unul din arhitectii Domului Baroc din Piata Unirii a venit in Timisoara in 1722 ca zidar si in 1731 a fost recunoscut ca inginer . Directoratul serviciului de Constructii , care avea drepturile de organizare a calificarii in acest domeniu , a fost creat in 1776 . Liderul sau a fost “un specialist in arhitectura si hidrotehnica “ cum s-a mentionat anterior , o trasatura caracteristica a Timisorii este ca orasul s-a dezvoltat in secolul al 18 – lea ca rezultat al unui effort constructive important , capatand o structura stradala aproape riguros rectangulara , orientata nord-sud si est-vest . Acesta era practice un nou oras , ale carui principii structurale le ignorau pe cele vechi , datand din perioada dominatiei otomane . O astfel de reconstructie de amploare a orasului a fost posibila numai dupa ce imbunatatirea sistemului de canalizare a fost incheiata . Noul oras a fost rezultatul unui plan urban arhitectonic realizat de profesionisti si riguros pus in practica . Deci , cu 250 de ani in urma , in Timisoara existau planuri urbane arhitectonice structurate si coerente pe care s-a bazat o intreaga generatie de cladiri . Un lucru interesant de cercetat se refera la modul in care aceste planuri au putut fi puse in practica , avand in vedere ca e vorba de o arie locuita si cu o mare densitate de cladiri . Deja in anul 1776 exista un Birou de Arhitectura al Camerei de Administratie care superviza toate constructiile de noi cladiri , ca si restaurarea celor vechi . Autoritatile supravegheau ca alinierea si greutatea noilor cladiri sa fie in concordanta cu regulamentele , monitorizand de asemenea si destinatiile functionale si materialele utilizate la constructia acestora . Legalitatea unei cladiri putea fi suspendata nu numai in cazul in care vreunul din regulamente era incalcat , ci si in cazul in care termenul limita de finisare a cladirii nu era respectat . Pentru cladirile existente al caror amplasament nu se integra planului general al orasului , doar reparatiile si modificari ale structurii lemnoase sau adobe erau premise . Administratia indica de asemenea cladirile ce urmau sa fie demolate in anul urmator , iar asa – numitii “magistrati “ se ocupau cu asigurarea respectarii regulamentelor si executia la termen a demolarilor inca inainte de existenta Biroului de Arhitectura . Ca urmare a razboiului din 1737 –1739 Banatul a devenit din nou o provincie de granita a Imperiului austro-ungar iar Timisoara a devenit unul din principalele “oras cetate “ ale Imperiului in est . Eforturile de a cladi fortificatii s-a intetit in aceasta perioada . Imensa documentatie tehnologica realizata in acei ani a fost in cea mai mare parte pastrata pana astazi . Raportul si proiectul elaborat in fiecare an include o redare exacta a situatiei existente in acel moment si a masurilor ce vor fi intreprinse in acest domeniu in anul urmator . Documente scrise si desene erau atasate planului pentru a justifica lucrarile realizate in anul precedent si lucrarile pentru care se cerea licenta in anul urmator . Palanca Mare (o vasta suburbia inconjurand , prin nord , de la est la vest , zidurile cetatii ) a ars in 1738 . Stadiul avansat al procesului de fortificare a dus la disparitia aproape completa a suburbiilor medievale Palanca Mare si Palanca Mica (situata la sud ). Acestea au disparut datorita imensei centuri de bastioane fortificate ce aveau o grosime medie de 585 m , intarita la exterior de o “esplanada”,un camp “non –edificanti” lat de 950 m . Fortificatiile si esplanada au impins noile districte din exterior la 1700-2000 m de centrul inconjurat de ziduri al cetatii . Aceasta inseamna ca nu numai orasul din interiorul zidurilor (initial numit cetate ), dar si districtele din exterior au fost demolate si complet reconstruite . In aceste circumstante , noi districte au fost planificate , acestea inregistrand apoi dezvoltare economica . O contradictie apare intre oras , cu rolul sau military si administrative ,si districtele dezvoltate pe baze economice . Districtul central , Cetatea , continea cea mai mare parte a cladirilor administrative : cele doua “Magistraturi” , cel german si cel roman , reflectand existenta celor doua mari religii , catolica si ortodoxa ;scoli , spitalele civile si cele militare; cazarme,dioceze,hanuri,magazine. De aceea in spatial restans din interiorul cetatii, suprafata ocupata de institutii o depaseste pe cea a cladirilor rezidentiale. In ciuda distributiei foarte precise a responsabilitatii administrative a “magistratilor” peste diferitele cartiere,diferitele nationalitati (germani si maghiari catolici,romani si sarbi ortodocsi si evrei ) au trait relativ amestecati in diferitele parti ale orasului . Deaceea, incepand cu anul 1750 , un consilier rascian ales ca “magistrat”german si viceversa . In incinta orasului intarit de ziduri , aflat sub jurisdictie germana , un cartier a fost atribuit magistratului rascian si o jumatate de cartier a fost atribuit comunitatii evreiesti. In secolul al XIX-lea Timisoara a devenit un important centru industrial , datorita mai ales partii estice (cartierul Fabric ) , unde apa raului Bega era folosita in industrie . Mii de oameni lucrau in fabricile orasului . In aceasta perioada, o influenta puternica asupra vietii orasului o au inovatiile tehnologice ale secolului: 1855- telegraful 1857- iluminatul public cu lampi cu gaz 1857- orasul este conectat la reteaua europeana de cai ferate 1869- tramvaie trase de cai 1870-1880- poduri de otel sunt construite in locul celor vechi de lemn 1881- telefonul 1884 , 12 noiembrie – Timisoara este primul oras European iluminat public electric 1895- o parte din strazi sunt acoperite cu asfalt 1899- tramvai electric In aceste conditii economice , fortificatiile au devenit un impediment si a fost pastrat pana in 1960 , constructie din care astazi se mai pot vedea trei portiuni reduse . Desi amplasamentul lor avea o pozitie ideala in oras , din cauza dificultatilor intampinate la demolarea fundatiilor si deoarece santul de protectie era aproape umplut cu pamant si nisip , pe o importanta portiune a teritoriului se planteaza copaci si devine un fel de inel de parcuri in jurul centrului orasului . De atunci Timisoara a primit numele de “Orasul Parcurilor” sau “Orasul Florilor”. Demolarea zidurilor a ridicat problema unui nou plan al orasului pentru a face posibila legatura dintre cartierele exterioare si cetate . Pricipalul element in jurul caruia a fost conceput primul plan al orasului la inceputul secolului XX a fost un ax de bulevarde pornind dinspre est la vest si care lega cele mai importante foste cartiere exterioare , situate de parti opuse ale cetatii . Aceste bulevarde au fost aproape terminate in 1914 , ele fiind marginite de cladirile Jugenendstiel . Partea acestei axe care continea teatrul ca element central a devenit cel mai important spatiu civic depasind Piata Unirii in importanta . In august 1919 , regiunea Banat a fost unita cu Romania .Dupa acest eveniment au aparut noi biserici ortodoxe (construite in sti romanesc traditional , dar mult mai mari decat cele originale ) . Cea mai importanta dintre aceste biserici este impozanta Catedrala a Mitropoliei construita sa echilibreze Teatrul National (cunoscut si sub numele de Opera ), deja mentionat inainte . Cladirea terminata in 1938 , a necesitat eforturi speciale datorita solului mlastinos pe care estes construita – 1700 de beton armat la o adancime de 10 m si consolidati de o placa de beton armat groasa de 60 cm . Conceputa de arhitectul Troienescu in stil moldovenesc bizantin cu 11 turnuri si cu o inaltime de 96 m , catedrala a devenit , impreuna cu teatrul , o cladire simbolica pentru oras . Intre cele doua razboaie mondiale au fost construite vile in stil neoromanes si cubist conectand integral vechile cartiere ale orasului . Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial se caracterizeaza prin planificare urbana contemporana si , ca urmare , nu face obiectul acestui scurt istoric . Timisoara - Orasul Parcurilor Municipiul timisoara este infratit cu sase orase europene : Faenza , Rueil – Malmaison , Mulhouse , Karisruhe , Gera ,Szeged , si este in tratative avansate pentru infratire cu orasul Trevisti , de asemenea are relatii de colaborare cu multe alte orase sau regiuni : Arezzo , Udine , Neapole , Genova , Florenta , Rorii , Verona , Bologna , Ravenna , Piemont , Veneto existand un schimb periodic de vizite cu orasele :Zrenjanin , Varset , Kikinda , Novi Sad , Pancavo si Cincinnati . Impreuna cu orasele Pancavo si Cincinnati este dezvoltat un program trilateral comun in cadrul “Resource Cities Program” . In perioada 10 – 13 octombrie 2002 a avut loc o vizita la Taizhou , China , ca urmare a invitatiei primite din partea Primariei Taizhou pentru a participa la manifestarea denumita “Intrunirea primarilor oraselor prietene cu Taizhou in Toamna Aurie “ . Scopul vizitei a fost cel de a realiza un schimb de experienta privind modalitatile de intensificare a relatiilor si a cooperarii in domeniile : econoimic , stiintific , educational , cultural si al sanatatii . Prin istoria sa si prin caracterul locuitorilor , Timisoara este un adevarat oras al concordantei interetnice , ce promoveaza cele mai progresiste idei ,constituindu-se un real symbol al democratiei , tolerantei si dezvoltarii pentru orasele Romaniei . Stema si sigiliul In anul 1781 , orasul Timisoara si-a primit privilegiile si a fost ridicat la rang de oras liber , scrisoarea de acreditare , continand confirmarea stemei si a sigiliului . Blazonul este impartit printr-o orizontala in doua , partea de sus fiind la randul ei impartita in doua printr-o linie verticala . Jumatatea din stanga de sus , cuprinde patu benzi argintii intr-un camp imbibat de sange , simbolizand cele patru rauri principale care strabat Ungaria . In jumatatea din dreapta pe un fond auriu , se inalta , pe o baza verde , fostul turn de apa al cetatii Timisoara , prin poarta lui deschisa putandu-se vedea o roata de moara . In partea de sus a turnului se vad , la stanga si la dreapta cate un steag purpuriu cu o cruce argintie . In partea de jos , lstanga se poate vedea soarele – cu chip uman – deasupra orasului , in dreapta fiind reprezentata semiluna intunecata – in descrestere – ca symbol al turcilor invinsi de crestini . Sub aceste simboluri este reprezentata cetatea pregatita de aparare , la dreapta curgand Bega , alimentata de Timis . In mijlocul blazonului un scut pe care este reprezentata acvila imperiala bicefala incoronata , tinand in gheare , de o parte o spada de argint , si in cealalta parte insemnele imperiale cu cruce iar pe piept initialele J II (Josif al II- lea . Pe blazon mai este reprezentata , coroana simpla , blazonul sprijinindu-se pe doi cai albi . Pe noul blazon al orasului din 1919 , au ramas simbolurile caracteristice Timisoarei fiind inlocuite doar cele referitoare la Imperiul Austro –Ungar , prin cele corespunzatoare statului roman . Stema din 1919 , aprobata in 1930 , a fost schimbata , astfel ca in locul coroanei cu cinci zimti au fost amplasate sapte turnuri , ce probabil reprezentau cele sapte provincii ale Romaniei de atunci ; locul celor patru rauri , a fost luat de podul lui Traian cu un leu inaltandu –se deasupra lui , pastrandu-se din vechea stema ; turnul apei in partea dreapta , in mijloc s-a simplificat fortareata , soarele si semiluna s-au pastrat , renuntandu-se insa la cei doi cai albi . In1972 , regimul communist , a introdus o noua stema , astfel ca cele sapte turnuri au disparut , in locul podului lui Traian si a leului apare un electromotor , pe un zid – postament , ca simbol al dezvoltarii indrustriale si al progresului ethnic . Turnul apei se mentine ca simbol al stapinirii naturii de catre om , se mentine reprezentarea cetatii , dar se schimba aspectul soarelui si a semilunii . Pe stema actuala , aparuta dupa 1989 , se poate constata o importanta schimbare , si anume : drapelul tricolor din dreapta de deasupra turnului apei , are campul de culoare galbena gaurit, asemeni tricolorului care a insotit multimea in acele zile ale lui decembrie din 1989 . 쥁