Referat Italia5

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Italia5 si de asemenea puteti face Download Referat Italia5

Citeste fragmente din Referat Italia5

1. Italia – prezentare generalà : Italia este asezatà in Europa de Sud in Peninsula Italicà .Limite: Elvetia,Austria(N),Slovenia,M.Adriaticà(E),M.Adriaticà (E),M.Ionicà(S),M.Meditertanà,M.Tirenianà,M.Liguricà,Franta(V). Geografia fizicà: Italia este formatà din regiunea Cisalpinà ,Pen.Italicà ,insulele Sicilia,Sardinia/Sardegno,Elba,Lipari,Ischia,Panteleria .Italia continentalà cupride:Alpii Italieni,cu Monte Rosa(4638m.alt.max.) si Gran Paradiso,(4061m)formeazà ca un arc in nordul tàrii,de la Rivierà càtre Austria si Slovenia intrerupt de lacurile glaciare :Como,Maggiore , Garda si de vàile apelor .Acest zid apàrà teritoriul de vànturile reci din nord.La poalele Alpilor ,se extinde in zona lagunarà a deltei Padului/Po,Càmpia Padului.MuntiiApenini ,munti calcarosi ,formeazà coloana vertebralà a Italiei peninsulare ,intrerupti de vàile apelor in special de Arno si Tibru ,càt si de platouri – ei se prelungesc in Sicilia.Cei mai inalti (2941m)sunt in E(masivul Gran Sasso si Abruzzi).Muntii Apenini,fragmentati,au vulcani stinsi si activi(Vezuviu 1277m;8kmS-E de Napoli).Italia insularà are un relief predominant muntos si cu vulcani activi care erup periodic(Etna,3345m in N-E Siciliei).Càmpii intinse sunt in vest,in Campania si in Apulia .Intre càmpiile de coastà si Apenini sunt zone colinare. Apele – Foarte multe izvoràsc din Alpi si stràbat Càmpia Padului.In general sunt scurte,cu debit bogat iarna si scàzut vara.Aduc aluviuni in càmpii . Padul si Adige in nord (se varsà in M.Adriaticà),Arno in vest(se varsà in M.Liguricà)si Tevere(Tibru)in vest(se varsà in M.Tirenianà). Clima – este mediteraneeanà in peninsulà si in insule;in partea continentalà (C.Padului ),climà temperat-continentalà.Temperatura medie anualà este (in ianuarie si iulie) de –1°C si 7°C in Alpi; 1°C si 24°C la Milano;10°C si 25°C la Roma ,18°C si 27°C in Calabria .Precipitatiile sunt de 1520 mm/an in Alpii de vest si peste 2000 mm/an in Alpii de est; 500mm/an in valea Padului , Toscana , Latium si sub 500 mm/ an in Apulia ,sudul Siciliei si Sardinia . Florà si faunà : Italia are o mare diversitate , dupà latitudine si altitudine;18% din teritoriu este ocupat de pàduri (mai ales de fag, stejar, frasin, castan, màslin, mirt, leandru).Fiind un climat umed si ràcoros cresc pàduri de foioase dar si pàduri mixte(foioase si conifere).Mari suprafete de pàdure au fost defrisate si au crescut in loc arbori mici si arbusti;vegetatie de tip maquis.Pe pantele muntilor si pe platouri; pàsuni alpine.Fauna:lupul,pisica sàlbaticà, iepurele ,capra de mute, muflonul(berbec sàlbatic),broasca testoasà, ariciul.Pàsàri si reptile numeroase. Transporturi si comunicatii : Cài ferate (peste 50% electrificate ); autostràzi (“Autostrada del Sole “: Milano-Roma-Napoli ).Flotà maritimà comercialà .Aeroporturi la Roma ,Napoli,Livorno,Bologna,Milano.Genova , in insule : Palermo,Catania Cagliari,Olbia. In cadrul Italiei se pot distinge mai multe areale turistice , descrise in urmàtoarele pagini . 2. ITALIA DE NORD : Cuprinde partea centralà a Italiei suprapusà Alpilor Italieni(Maritimi,Penini,Lepontini,Dolomitici,Carnici,Iulieni),ce depàsesc 2000 m alt. si Prealpilor , precum si intinsa càmpie a Padului .Se caracterizeazà prin spectaculoase peisaje montane si alpine , cu forme glaciare si ghetari,lacuri glaciare de mare frumusete flancate de slendide statiuni montane ( lacurile Maggiore, Como,Garda,Idra,Isco etc.),intinse domenii schiabile,dar si prin monumente istorice si de artà, unele de valoare universalà,localizate indeosebi in Càmpia Padului . 2.1.Muntii Alpi: Se impun prin numeroasele statiuni montane pentru sportulri de iarnà ,unele cu o dotare tehnicà dintre cele mai moderne si cu accesibilitate usoarà dinspre Austria (cu 4 cài de acces transalpin) si Elvetia (cu 7 artere rutiere si pe cale feratà ).Cele mai multe statiuni se grupeazà in Alpii Dolomitici (63)intre care celebra Cortina d’Ampezzo(1231 m),Maso Corto(2004 m),Merano (1880 m),Maransa Alba (1480 m) si faimoasa Valle d’Aosta ,important nod de comunicatie intre Italia si Franta (prin celebrul tunel de sub Mont Blanc de 11,5km si prin teleferic),sau Elvetia (prin tunelul Marele St.Bernhard de 5,8 kilometri ),cu sase statiuni :La Trinite(1367 m), Courmayer(1228 m),La Thuile Breuil-Cervinia (2006 m),Champoluc etc.si douà parcuri nationale si europene:Grand Paradiso(459 kmp)si Cogne.Insàsi Aoste se remarcà prin obiective turistice : vestigii romane, catedralà , muzeu. Alte localitàti montane cu un cadru natural pitoresc detyin si St.Martino etc.,sau in Alpiii Lombarzi:Piva,Como,Leco,Monza ,Bergamo etc. 2.2. Piemont : Nucleul istoric si administrativ al Italiei medievale este renumit prin intinsele culturi pomiviticole,industrie,dar si prin turism,avànd multe orase turistice si statiuni de sporturi de iarnà. Se impun càteva centre : Torino – al treilea oras italian ,important centru industrial (Uzinele Fiat),comercial si turistic cu numeroase obiective culturale , biserici (San Lorenzo),galeria Civicà d’Arte Moderne, castel medieval , piete , gràdini ,parcuri.Alte centre viticole si comerciale cu monumente medievale :Pavia,Cunea,Tortona. 2.3. Lombardia si Emilia Romagna : Sunt provincii cu o civilizatie stràveche si care detin o pondere economicà importantà in Italia .Se remarcà : Milano (1,5 mil. Locuitori), al doilea oras ca màrime, recunoscut prin industrie,comert si finante,dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin màretia lor : Castelul Sforzza ,Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmurà cu 135 sàgeti,4440 de statui (1378 – 1858),care reprezintà cel mai important obiectiv turistic al orasului , Palatul si Pinacoteca Brera , Academia de Arte Frumoase , muzee de artà veche , Observatorul Astronomic .Pe bunà dreptate Milano – oras roman (sec.iii-i.Hr.) – exceleazà prin fermecàtoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe obiective turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc),palate, piete, si cea mai veche universitate din Europa ( 1119),cu o faimoasà Bibliotecà si o bogatà pinacotecà.Mantova – centru al Renasterii( sec.xv-xvi ), Piacenza – oras roman cu numeroase monumenti arhitecturale ale Renasterii.Verona – orasul lui Romeo si al Julietei , renumit pentru monumentele sale romane si renascentiste ( biserici,amfiteatrul roman, palate, castele, piete ) si mormàntul Julietei . Padova - oras mestesugàresc roman , centru universitar(sec.xiii) si turistic cu numeeroase monumente ( biserica St.Antonio ).Alte centre : Parma , Modena , Brescia . 2.4. Riviera Liguricà – Liguria : …Continuà spre est Coasta de Azur francezà.Prezintà peisaje de mare frumusete ale Alpilor Maritimi si Apeninilor Liguri,care coboarà in golful omonim si lasà spre mare o fasà de plajà si faleze pitoresti si bine amenajate,statiuni si centre turistice de faimà mondialà,ce formeazà un lant continuu pe acest litoral numit al florilor ( trandafirilor , garoafelor si iasomiei ).San Remo – vechi oras,pitoresc renumit prin festivalul de muzicà usoarà,plajele sale frumoase, dotate cu vile si hoteluri luxoase si prin aceea cà este principalul centru al comertului cu flo9ri din Italia, prin Catedrala San Siro(sec.xiii).Savona – celebrà prin faianta de Savona (sec.xvi), minunat decoratà cu flori , marinarul din Savona , al lui Magellan si prin plajele pitoresti. Genova – (800.000 loc.) , cel mai mare port al Italiei, ( asezare cu o istorie de 250.000 de ani) ,cu o pozitie de mare frumusete,etalàndu-si sutele de palate , castele,stràzi si cartiere pitoresti,biserici,monumente arhitecturale valoroase,vaste piese impodobite cu frumoase fàntàni ( Verdi,Victoria),casa si monumentul lui Giuseppe Garibaldi.In Palatul Doria Tursi se aflà scrisorile lui Cristofor Columb si vioara lui Paganini , fii ai Genovei.Frumoasele plaje ,ii imbogàtesc farmecul.La Spezia – oras modern cu o bogatà vegetatie luxuriantà,vile si hoteluri de lux, plajà cu nisip fin. Golful Tigullio – o infinitate de gradatii de verde si albastru ; o asezare favorizatà de naturà, ce propune ochilor turistilor splendide localitàti : de la Portofino la Santa Margarita, la Rapallo . Toate acestea au in comun ceva special : apartenenta lor la cultura si ambientul liguric , dar in acelasi timp fiecare are un caracter “personal” , care o face sa devinà unicà in maniera sa .De partea cealaltà se aflà bogàtia acestui pàmànt : intr-un mic spatiu , lumi nebànuite , oarecum ascunse si pline de surprize . De mentionat aici Muntele Portofino devenit acum Parc National al Muntelui Portofino . 2.5. Provincia Veneto : Amintim aici litoralul venetian , statiunile termale , sectorul montan : Dolomiti , Delta Padului/Po. Litoralul venetian – cuprinde riviera Golfului Venetia si litoralului Adriaticii intre Triest si Ancona , tàrm mlàstinos in primul sector si mai inalt cu plaje frumoase càtre sud ,cu centre turistice cu valori culturale exceptionale . Dintre plajie amntim si Albarella , Rosolina , Sottomarina , Cavallino , Jesolo , Eraclea Mare ,Caorle , Bibione . Venetia – (350.000 loc.), fondat in sec.v , si asezat in lagunà , pe 118 insule , este un oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa , circulatia urbanà , màiestria artisticà a monumentelor , produsele specifice urbei .Din Grand Canale (lung de 7 km ,lat de 45-70 m , de forma unui “S”)se desprind 150 de canale de 5 m adàncime , peste care trec 450 arcuri de pod , care tin loc de stràzi , desi sunt si peste 2140 de stràzi inguste si intunecate . O linie feratà si o autostradà o leagà de continent , iar vapoarele si gondolele asigurà circulatia in oras . Ca obiective se remarcà : Basilica San Marco (1094 , stil venetian – oriental ) , o adevàratà carte de istorie a artelor venetiene , Campanilla ,Palatul Ducal(al Dogilor , sec.xv – xvi ), centrul politic al Venetiei , cu o arhitecturà si decoratii desàvàrsite ,Canal Grand , Piata San Marco, toate reprezentànd simbolurile Venetiei.Alte atractii sunt o serie de palate , muzee , biserici , renumitele “oglinzi de Venetia “ si “sticla de Murano”, precum si plaja luxoasà Lido de Venetia . Termele din Veneto dateazà din epoca Romei antice . Astàzi , instalatiiile termale din Veneto sunt càt se poate de avansate cu o ofertà de servicii completà si intotdeauna la cel mai inalt standard . Protagonista termelor este apa .Càmpia venetà este o càmpie de tip aluvionar ,adicà , creatà , din ràmàsitele aduse in vale de Alpi si de ràuri . O caracteristicà geologicà constitue conditia de existentà a fenomenelor termale. Apa de ploaie pàtrunde in adàncime ,la poalele muntilor , inconjurànd numeroase roci pànà cànd , intàlnind straturi impermeabile ,isi deviazà cursul.Unele fàsii de apà pàtrund in subsol chiar pànà la 3000 m adàncime , inainte de a intàlni aceste straturi impermeabile . La adàncimi similare apele dobàndesc sàruri minerale ce provin din straturile care le traverseazà . Fiecare izvor are caracteristici de temperaturà si de compozitie chimicà diverse, pentru cà fiecare apà este rezultatul unui “traseu “. Astfel s-au format termele din Veneto . Dacà despre unele stim cà au origini atàt de indepàrtate incàt nu putem spune cu precizie de cànd dateazà , altele altele au fost descoperite de curànd , si nu este exclus ca ulterioare izvoare termale sa fie descoperite si valorificate . Amintim dintre ariile termale ale provinciei Veneto urmàtoarele terme :Euganee , Di Recoaro , Di Caldiero , Di Bibione . Le Dolomiti :Pictori , scriitori, poeti au adus elogii si laude muntilor provinciei Veneto.De secole , acestia au constituit visul escaladorilor temerari , al vànàtorilor incurabili , al cercetàtorilor de ciuperci , sau chiar a simplilor vizitatori ,aflati in càutarea unor colturi de naturà pierdutà dar mai ales de regàsirea timpului eliberet de rutinà si stres. Iatà –i , deci ,inàltàndu-se in splendoarea lor , purtànd nume de origine incertà :Antelao , Schiara ,Sasso Nero , Monte Baldo , Ortigara…Marea atractie atractie este constituità de Dolomiti .Acestia au fost denumiti dupà tipul de rocà din care sunt alcàtuiti – dolomia .Aceasta este formatà din carbonat de calciu si magneziu asociat cu calcar si a fost clasificatà pentru prima datà de geologul francez Deodat de Gradet de Dolomieu (1750-1801), càruia orasul Cortina i-a dedicat in 1958 un monument. Pentru a fi protejatà , aceastà minune a naturii , dispune in zona Dolomiticà de douà parcuri :unul national – Il Parco delle Dolomiti Bellunesi (32.000 ha ), si unul regional – Il Parco Naturale delle Dolomiti D’Ampezzo (11.000 ha ). Veneto propune multe posibilitàti de vacantà iubitorilor de munte , in localitàti dotate cu toate serviciile : hotele confortabile , bucàtàrie bogatà,locuri de intàlnire si divertisment pentru toate exigentele, posibilitàti de alpinism in toate anotimpurile , trasee pentru mountain – bike. Un alt punct de mare interes il constitue Delta Padului / Po. Delta , cu peisajele sale orientale , cu o diversificatà florà si faunà etc., oferà infinite posibilitàti de explorare a unui ambient in care natura este incà dominatoare absolutà . Delta del Po este cea mai vastà zonà umedà a Italiei si una dintre cele mai mari ale Europei – un delicat echilibru intre pàmànt si apà.Un ambient de mare interes naturalistic atàt pentru florà , càt si pentru faunà ; Delta Padului reprezintà una dintre oaze pentru multe pàsàri. Se gàsesc aici peste 350 de specii.Semnificativ in acest sens este “Parco Regionale Veneto del Delta del Po”. Zona cuprinsà intre Adige la N si Po la S este numità Polesine .Càteva centre sunt de naturà anticà, locuite incà din epoca Bronzului.Reprezentativ este Muzeul Arheologic National .Majoritatea acestor centre au fost ridicate in Evul Mediu si putem enumera : Badia Polesine , Lendinara si Rovigo (care devine provincie in 1815 ).De mare interes este Rotonda , un extraordinar edificiu de formà octagonalà , ornat in interior de un exceptional ciclu de picturi , care asemeni Pinacotecii Academiei Concordi ( Pinacoteca dell’Academia dei Concordi ) calificà Rovigo drept un “oras al artei”la nivel international. Ravenna , veche asezare,resedinta impàratilor romani din 402,resedintà a domeniului pontifical ,pàstreazà numeroase monumente si are o frumoasà plajà: Di Ravenna . Rimini , Ancona , Triest ,Pesaro sunt doar alte càteva orase de interes. Forme de turism:de odihnà ,recreere si curà heliomarinà , de circulatie cu valente culturale . 3. Italia Peninsularà : Este stràbàtutà de la N la S , ca o coloanà vertebralà de M.Apenini (peste 2000 alt.)etaleazà cele mai diverse peisaje (calcaroase ,vulcanice ,alpine, falezà).Este màrginità de o rivierà de mare atractie, dublatà uneori de un sirag de insule fermecàtoare in ambientul lor marin si montan si dispune , totodatà de monumente de artà si vestigii ale antichitàtii si ale unor stràlucite civilizatii de pe aceste meleaguri . 3.1.Toscana – tinut cu o civilizatie de peste 27 de secole , pàstratà in orasele sale , adevàrate comori de artà etruscà si romanà si care beneficiazà de o rivierà de mare frumusete .Firenze – (450.000 loc.),”orasul muzeu”, de pe fluviul Arno , cu renumite opere de artà ale Renasterii italiene ( Domul , 1296-1436 ,Palatul Signoriei – cu turnuri de 94 m. si statui celebre,galerii,piete,castele ,muzee, gràdini si parcuri celebre.Pisa- veche republicà independentà (sec.xii),orasul lui Galileo Galilei , recunoscut prin monumentele sale celebre : Domul, Campanilla, Turnul inclinat (sec.xi-xii).Pe litoral se intàlnesc binecunoscutele statiuni :Livorno , Viareggio,Carrera (cu renumita marmurà). 3.2.Umbria – A vizita statiunile provinciei este fàrà indoialà unul dintre cele mai incitante aspecte ale unui voiaj in Umbria – “inima verde a Italiei”. Provincia Terni este situatà chiar in mijlocul peninsulei italice si este una dintre cele douà provincii ale Umbriei ; include 33 de municipii si 151 de orase .Pe teritoriul sàu se aflà douà lacuri ( Piediluco si Corbara ), cinci ràuri ( Tevere , Nere , Velino , Paglia si Chiani),cascada Mamore ,douà parcuri regionale ( parcurile fluviale Nera si Tevere ) si alte parcuri ( Elmo, Villalba , Mont Peglia etc.). Provincia Terni este un loc ce reprezintà un punct de contact intre artà si naturà , istorie si culturà , sport si mediu natural.Au loc ,de asemenea multe manifestàri artistice si folclorice . Provincia Terni , loc perfect ca destinatie turisticà oferà posibilitatea de a combina interesele culturale cu dragostea pentru naturà – prezintà spatii de cazare pentru 8915 de persoane . In fiecare oras al provinciei , fie mare sau mic , existà minunate picturi , statui si capodopere arhitecturale ( Duomo Amelia , Duomo di Narni - Narni , Biserica San Giovenale – Orvieto , etc.), numeroase muzee (Muzeul Arhitectural “Claudio Faina “- Orvieto, Muzeul “ Opera del Duomo” – Orvieto , Antiquarium – Baschi , Tenaglie ). Din punct de vedere al colectiilor de picturi , cele mai importante muzee sunt : Pinacoteca ( Terni , Narni ) , “Quadreria”( o galerie de picturi ) aflatà in interiorul Muzeului Arhitectural Amelia , precum si colectia aflatà in Muzeul “Opera del Duomo” . De asemenea , in interiorul Basilicii San Francesco di Assisi ( Assisi ) pot fi remarcate capodoperele marelui pictor italian Giotto . Fortàretele , castelele , orasele medievale , prezintà un real punct de interes. Perugia – este cel mai mare oras al Umbriei , relevante fiind manifestàrile si institutiile culturale , scoala umbrianà de picturà datànd din sec.xv , celebrele festivale muzicale si de teatru , Universitatea pentru stràini ( cu sediul intr-o frumoasà clàdire in stil baroc ) precum si frumusetea peisajelor montane si de podis , ca si a lacului Trasumeno . 3.3Lazium (Lazio) – leagànul latinitàtii , este nucleul statului roman . Roma (3,8 mil. locuitori ) – “cetatea eternà” de pe Tibru ( Tevere ), intemeiatà in 753 i.Hr. si stràjuità de cele sapte coline , glorioasà capitalà a Imperiului Roman , reprezintà una dintre cele mai importante metropole care se impune prin multitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre , indeosebi romane ; castele , palate , arcuri de triumf , biserici , domuri , temple ,piete , gràdinoi si parcuri , muzee , catacombe ,terme , fàntàni , etc.Intre acestea evidentiem : Capitoliul , Forumul , si Columna lui Traian , Termele lui August , Diocletian ; Arcurile de Triumf (ale lui Titus , Septimus Severus si Constantin ) ; Pantenonul ( 27 i.Hr. ) ; Forumul Roman (27 i. Hr. ) ;Colloseum ,palate :Palatul Senatorial ,Palatul Venetiei ; fàntànile Romei :Trevi , Tritoniului etc. ; piete : Venetia , Navona ; muzee : M.Capitoliului etc. Vaticanul - “capitala bisericii catolice “ ( 44 ha , 2000 loc. ), cel mai mic stat ( format din preoti , càlugàri si soldati ).Cuprinde biserica Sf. Petru ( sec.v ) – cea mai mare si frumoasà din lume .Piata Sf.Petru cu coloane ,obeliscul lui Caligula etc. Alte localitàti turistice : Latina , Tivoli , Albano , iar pe litoral statiunile Lidio , Fregene , Ostia . 3.4.Apeninii Abruzzi , inalti de peste 2000 m, coboarà spre tàrmul adriatic ,printr-un podis continuat cu càmpia litoralà si o frumoasà plajà marinà .Intr-un peisaj atràgàtor se aflà Sulmona , un important centru turistic,cu multe vestigii romane , monumente ale Renasterii , Universitate veche , iar pe litoral , statiunea Pescara . 3.5..Campania se circumscrie metropolei Napoli , beneficiazà de peisaje dintre cele mai atractive ( vulcanice , de litoral , montane ) si reprezintà o regiune de veche civilizatie dezvoltatà in jurul vulcanuluiVezuviu (1279 m) – Herculaneum si Pompei , orase dispàrute sub lava vulcanicà. Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian , cel mai mare port la M.Tirenianà , asezat la poalele vulcanului Vezuviu . Se remarcà prin valoroase monumente de artà ,castele si palate , biserici , piete de mare frumusete . Salerno – o veche asezare preromanà , celebrà prin scoala de medicinà , Domul (sec.xi ).Interesante sunt si statiunile litorale : Camerota , Sapri , Caserta . Capri - peisaju carstic de mare frumusete ( Grota de Azur ). 3.6.Apulia . Brindisi – important port comercial si turistic ; Bari – oras – statiune de litoral , centru universitar bogat in vestigii istorice ; Barletta – port industrial si comercial, centru turistic si statiune balnearà . 3.7.Calabria – sectorul de S-V al peninsulei este un tinut muntos (Apeninii Calabriei -1956.m ). Reggio de Calabre – fondat in 723 i.Hr.,capitalà a provinciei , se remarcà prin istoria si valorile culturale pàstrate pànà astàzi : termele romane , templul grecesc , Domul , palate castele , Muzeul National al Antichitàtii.Alte localitàti de interes turistic sunt : Crotone , Pizzo , Strongoli , Cantazaro etc. Forme de turism :de circulatie cu valente culturale , de curà heliomarinà . 4.Italia Insularà Cuprinde insulele Sicilia si Sardinia . 4.1.Insula Sicilia ( 25.400 kmp) punte de legàturà intre M.Atlas (Africa)si M.Apenini cu un relief montan ( M.Peloritani),de podis si de càmpie càtre sud . Se impune in peisaj muntele vulcanic Etna (3340m). Unul dintre cele mai importante orase este Palermo .Messina – oras port ,de legàturà cu Peninsula Italicà .Catania , Taormina , Agrigento , CastelveTrano. 4.2.Insulele liparice , vulcanice , au o vegetatie luxuriantà , peisaje magnifice in care se impun prin interesul turistic insulele : Stromboli ( cu vulcanul omonim de 926 m ), Lipari si Vulcano . 4.3.Insula Sardinia (23.800 kmp) cu peisaj montan pitoresc ce trece spre càmpii litorale destul de inguste .Se remarcà si prin centrele turistice Cagliari ( capitala insulei ) – Castelul Medieval ,Catedrala sec.xiii ; Tortoli si Olbia etc. Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , curà heliomarinà . 4.4..San Marino – cea mai micà si mai veche republicà din lume , din anul 1263 , asezatà pe o frumoasà culme (Monte Titano)la 33Km de M.Adriaticà . Are 61Kmp ,25.000 locuitori ,capitala la San Marino , limba oficialà – italianà si a fost intemeiatà in 301 d.Hr.Minunatul peisaj , operele de artà :Poarta San Francesco .Sursa principalà a venitului national o reprezintà turismul. Forme de turism :de circulatie cu valente culturale . Universitatea Romano-Americanà Facultatea Economia Turismului Grupa 503 ( Valorificarea turisticà a peisajelor naturale si a obiectivelor cultural – artistice din ITALIA ) 쥁`