Referat Proeict Practica BRD

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Proeict Practica BRD si de asemenea puteti face Download Referat Proeict practica BRD

Citeste fragmente din Referat Proeict Practica BRD

Cuprins 1. Instrumente de plată 1.1. Ordinul de plată 1.2. Cecul 1.3. Dispoziţia de încasare 1.4. Acreditivul 1.5. Scrisoarea de garanţie 2. Centrul informatic al Băncii Agricole 3. Tipuri de carduri 3.1. VISA 3.2. Eurocard/MasterCard 3.3. Activitatea cu carduri în România 3.4. Carduri emise de Banca Agricolă 4. Credite 4.1. Linia de credite 4.2. Creditarea persoanelor fizice 5. Managementul riscului 5.1. Organizarea Comitetelor de risc de creditare 5.2. Dispoziţii comune 5.3. Metodologia de analiză şi evaluare a riscului de creditare 5.4. Analiza şi evaluarea riscului de creditare la persoanele fizice 5.5. Bonitatea 6. Legea bancară 7. Organigrama 1. Instrumente de plată 1.1. Ordinul de plată Este o dispoziţie necondiţionată şi irevocabilă dată de către emitentul acesteia(plătitorul), unei societăţi bancare iniţiatoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar, o sumă de bani la o anumită dată. Ordinul de plată este irevocabil şi se utilizează pentru efectuarea plăţilor, în lei, numai în interiorul României. Ordinul de plată se emite în prezent pe suport de hârtie. Ordinul de plată se depune de emitent la: unitatea bancară iniţiatoare şi se emite formularul standard prezentat în anexă. Folosirea ordinului de plată ca instrument de decontare în relaţiile dintre clienţii băncii, pe baza contractelor economice sau pe baza altor înţelegeri între părţi, obligă clientul plătitor ca o dată cu depunerea acestuia la bancă, să aibă rezervate fondurile necesare pentru efectuarea plăţii precum şi pentru plata comisioanelor şi a eventualelor speze bancare. Clientul plătitor emite pe propria răspundere ordinul de plată prezentat la decontare iar banca iniţiatoare va verifica dacă acesta conţine următoarele menţiuni obligatorii: denumirea plătitorului (sau numele şi prenumele acestuia), codul fiscal, numărul contului şi banca iniţiatoare; denumirea beneficiarului, numărul contului şi banca destinatară sau numele, prenumele şi adresa acestuia; suma în lei scrisă clar în cifre şi litere; semnătura autorizată a emitentului sau a împuternicitului acestuia, autografă executată cu cerneală sau pastă de scris albastră sau neagră (compararea semnăturii de pe ordinul de plată cu specimenul este obligatorie); data emiterii care trebuie să fie reală; data la care urmează să se efectueze plata; informaţii în legătură cu obiectul plăţii; ştampila, pentru persoanele juridice; Se interzice acceptarea ordinului de plată fără existenţa unuia din aceste elemente şi a disponibilului în cont. Banca iniţiatoare poate accepta sau refuza ordinul de plată. În cazul acceptării ordinului de plată, timpul de executare este ziua primirii sau cel târziu a doua zi dacă a fost primit după orele de ghişeu. Dacă pe ordinul de plată este înscrisă o anumită zi la care să se efectueze plata, banca iniţiatoare care acceptă ordinul de plată va organiza o evidenţă specială de urmărire a datelor când documentul trebuie decontat (cartotecă). La fel se va proceda când se constată lipsa disponibilităţilor în cont dacă plătitorul cere băncii sale să-l păstreze la cartotecă şi să-l deconteze la o dată ulterioară, respectând ordinea legală de efectuare a plăţilor. Pentru ordinele de plată care se referă la plăţi planificate sau eşalonate între agenţii economici, banca poate cere ca odată cu ordinul de plată să se depună în bancă şi un exemplar din convenţiile sau contractele dintre părţi. Dacă ordinul de plată este primit de banca iniţiatoare după închiderea zilei sale bancare, aceasta are dreptul să-l trateze ca şi cum l-ar fi primit în următoarea zi bancară, aplicând ştampila de primire cu data zilei următoare. În cazul primirii şi acceptării la decontare a unui ordin de plată, dacă banca iniţiatoare îl operează cu întârziere, calculată la valoarea ordinului de plată şi în funcţie de numărul zilelor de întârziere a plăţii. Dobânda de întârziere nu poate depăşi valoarea ordinului de plată. Penalizarea va solicita emitentul ordinului de plată, băncii iniţiatoare care are obligaţia achitării acesteia pentru perioadă cuprinsă între ziua de executare şi data efectuării plăţii din contul clientului plătitor. Banca iniţiatoare va accepta plata dobânzii de întârziere dacă neexecutarea ordinului de plată s-au datorat întârzierii sale, iar suma a fost reclamată ca neîncasată de către beneficiar. Dobânda de întârziere nu poate depăşi nivelul dobânzii “la vedere” practicată în acel moment de banca în cauză. După primirea sau recepţionarea unui ordin de plată, pentru confirmarea acceptării la decontare, banca plătitorului aplică semnătura şi ştampila pe ordinul de plată înscriind ziua recepţiei (R). Pe parcursul circuitului de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe bănci care vor efectua operaţiuni de recepţie, autentificare, acceptare sau refuz şi executarea ordinului de plată. Toate aceste operaţiuni poartă denumirea de “transfer fonduri”. Numărul băncilor intermediare menţionate pe verso formularului ordinului de plată pot fi cel mult două societăţi bancare iar din cadrul acestora cel mult trei unităţi bancare. Schema de circuit a ordinului de plată este redată în Regulamentul nr. 10/1994 modificat prin Circulara nr. 34/1995 a Băncii Naţionale a României. Ordinul de plată se prezintă la banca iniţiatoare în trei exemplare care au următoarea destinaţie: exemplarul 1 (alb) serveşte la debitarea contului plătitorului şi se clasează la dosarul cu documente de deconectare ale zilei; exemplarul 2 (roz) se transmite băncii destinatare prin sistemul propriu intrabancar sau interbancar al Casei de Compensaţii şi serveşte la creditarea contului beneficiarului; exemplarul 3 (verde) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont, pentru confirmarea efectuării plăţii. În procesul decontării ordinului de plată de la banca iniţiatoare până la banca destinatară, băncilor intermediare le revin aceleaşi obligaţii de recepţie, autentificare, acceptare sau refuz şi de executare ca şi băncii iniţiatoare (plătitoare) precum şi de încadrare în termenele de executare sau de refuz la plată prevăzute de Regulamentul nr. 10/1994 modificat prin Circulara nr. 34/1995 a Băncii Naţionale a României. În cazul nefinalizării unui transfer de fonduri, băncile: iniţiatoare, intermediare sau destinatare sunt responsabile de plata dobânzii de întârziere la decontare, în funcţie de obligaţiile fiecărei bănci şi de zilele de întârziere. Unitatea bancară iniţiatoare care a acceptat un ordin de plată, concomitent cu decontarea acestuia îşi reţine din contul plătitorului comisioanele şi spezele bancare, zilnic. Unitatea bancară destinatară poate reţine comisioanele şi spezele bancare din valoarea ordinului de plată dacă beneficiarul sumei este o persoană fizică care nu are cont la banca destinatară, eliberând acestuia, restul sumei, având obligaţia să-l înştiinţeze pe beneficiar, la adresa menţionată în ordinul de plată, că-i păstrează la dispoziţia sa suma respectivă perioadă de 30 de zile. Unitatea bancară destinatară are obligaţia să înştiinţeze beneficiarul, de primirea fondurilor băneşti care se vor înregistra direct în contul acestuia sau se vor reutiliza pentru rambursarea unor obligaţii faţă de bancă (credite şi dobânzi) sau faţă de alţi creditori, potrivit scadenţelor. În circuitul bancar al ordinului de plată pot apare situaţii de “returnări de fonduri” de la banca destinatară la banca iniţiatoare în următoarele cazuri: neidentificarea beneficiarului sumei, din vina emitentului ordinului de plată, când banca iniţiatoare nu datorează dobânzi de întârziere; transmiterea greşită a unui ordin de plată de către banca iniţiatoare; În cazul transmiterii greşite a unui ordin de plată la altă bancă decât cea destinatară, banca iniţiatoare are obligaţia returnării de către plătitor a dobânzii de întârziere de 1% pe perioada de la acceptarea ordinului de plată până la data corectării operaţiunii conform ordinului Guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 490/1995, art. 9. O bancă receptoare (a plătitorului) nu poate fi obligată la plata unor dobânzi de întârziere dacă vina este a unei bănci intermediare sau destinatare şi nu poate recupera suma datorată, de la aceste bănci care la rândul lor, pot beneficia de unele îngrădiri ale legii. Eventualele litigii ce pot apare pe parcursul unui transfer de fonduri pe baza unui ordin de plată se vor soluţiona la nivelul conducerii unităţilor bancare implicate în caz de nesoluţionare se va apela la organele judecătoreşti. Pentru serviciile prestate de o bancă la solicitarea clientului său, acesta este obligat la plata unor comisioane bancare, potrivit normelor interne. Comisioanele bancare se reţin zilnic odată cu efectuarea operaţiunilor din contul plătitorului, automat cu ajutorul programului pe calculator iar cuantumul acestora se stabileşte potrivit normelor interne ale băncii. Unităţile băncii vor păstra în arhiva băncii, ordinele de plată îndosariate în ordine cronologică împreună cu contul sintetic şi jurnalul operaţiunilor zilnice, o perioadă de timp egală cu perioada de prescripţie, respectiv 3 ani. 1.2. Cecul Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare care au disponibil corespunzător în aceste conturi. Disponibilul se poate crea printr-un depozit bancar, operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil. Banca Agricolă - S.A. poate face comerţ cu cecuri şi presta servicii bancare specifice pentru clienţii lor luându-şi toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apare pe parcursul derulării unor astfel de operaţiuni. Formele de cec utilizate de clienţii BRD - S.A. sunt: cecul barat acceptat în activitatea de compensare şi cecul simplu pentru eliberarea de numerar. a)”Cecul barat” este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale 3 persoane :trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul de plată este întocmit de trăgător , care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la banca sa, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentarea cecului o sumă fixă, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent, aflat în poziţie de beneficiar. Cecul utilizat de unităţile băncii îndeplineşte condiţiile de formă şi de fond obligatorii potrivit standardului de conţinut prezentat în Norma cadru nr. 7/1994 emisă de Banca Naţională a României. Obligaţiile celor 3 persoane puse în legătură prin cec sunt: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte. Unităţile băncii eliberează clienţilor săi, carnete cec completate parţial cu anumite informaţii, pe care aceştia le pot utiliza în scopul efectuării oricărei plăţi către furnizori, creditori sau pentru ridicări de numerar. Unităţile BRD - S.A. pot accepta în operaţiunile lor numai cecuri redactate în limba română şi în moneda naţională “lei”. Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România se va prezenta la plată în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în Europa, în termen de maxim 70 zile de la data emiterii. Dacă cecul este plătibil în străinătate termenul de prezentare la plată va fi cel arătat de legea ţării respective şi normele băncii plătitoare străine. Un cec cuprinde în mod obligatoriu, următoarele elemente: denumirea de “cec” trecută în însuşi textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă în lei, în cifre şi litere; denumirea băncii trase; denumirea trăgătorului (sau numele şi prenumele), semnătura şi stampila; contul trăgătorului şi codul băncii; locul unde plata trebuie făcută (banca trasă); data şi locul emiterii cecului: ziua, luna şi anul; contul, banca beneficiarului şi codul băncii; scopul plăţii (în rubrica “stipulat”). Lipsa unuia din aceste elemente atrage de la sine nulitatea cecului. Elementele privind “data emiterii” sunt obligatorii şi permite băncii trăgătorului să verifice termenul de prezentare la plată a cecului, termen după expirarea căruia posesorul pierde dreptul de a intra în posesia sumei. Băncile vor urmări ca cecurile emise şi plătibile în ţară să se încadreze în următoarele termene de prezentare la plată, la banca plătitorului (trasă): 8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis; 15 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitate. Termenul de prezentare la plată curge din ziua următoare datei emiterii cecului şi cuprinde toate zilele calendaristice, inclusiv sărbători legale. Toate persoanele care în orice calitate sunt obligate la plată (trăgător, giranţi) sunt responsabile solidar de plata în termen a cecului, deşi obligaţiile au fost asumate în momente diferite. Data emiterii unui cec trebuie să fie unică, posibilă şi certă. Unităţile BRD - S.A. pot confirma pe cec la solicitarea trăgătorului, existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii, dacă această confirmare i-a fost cerută de viitorul beneficiar al cecului. În această situaţie cecul devine “cec certificat” de banca plătitoare. Persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său această sumă până la expirarea perioadei de prezentare la plată. Pentru “cecurile certificate” banca va păstra la grupa operativă o fotocopie a cecului eliberat, pentru verificare, în momentul prezentării la plată. Cecul se certifică prin expresia “certificat” însoţită de numele şi prenumele referentului de ghişeu precum şi de semnătura şi ştampila unităţii bancare plătitoare. Certificarea cecului obligă banca trasă, ca în cazul unui refuz din partea trăgătorului, să despăgubească pe viitorul beneficiar al cecului. În situaţia în care trăgătorul trage un cec pe numele său, banca va elibera suma acestuia, care are şi calitatea de beneficiar al cecului. Cecul este plătibil numai “la vedere”. Pentru a se evita riscul falsificării cecurilor, unităţile bancare nu vor accepta la decontare decât cecuri la care suma de plată indicată în litere, corespunde cu cea în cifre, cu un scris clar şi fără alterări ale textului. Unităţile băncii pot primi la decontare un cec întocmit şi semnat de o altă persoană decât trăgătorul, dacă prezintă o împuternicire autentificată, prin care se obligă la plata sumei în numele trăgătorului iniţial. În acest caz persoana împuternicită are obligaţia prezentării “specimenului de semnătură”, băncii plătitoare, împuternicire semnată de persoane autorizate. Băncile pot primi la decontare cecuri transmisibile prin “gir” (la ordin). Cecul poate fi girat cel mult de două ori. Girul trebuie să fie “necondiţionat” şi “în plin” fapt care pentru bancă înseamnă ordinul de a plăti unei anumite persoane indicată de girant suma menţionată pe faţa cecului. Girul dat de o persoană “necondiţionat şi în plin” trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: numele, prenumele, adresa sau denumirea girantului; numele, prenumele şi adresa giratarului sau denumirea, adresa contul şi banca în cazul persoanelor juridice; semnătura girantului şi data girării (în cazul persoanelor juridice se aplică şi ştampila) Dacă girantul nu s-a îngrijit de asigurarea fondurilor pentru a evita neplata unui cec, când acesta este prezentat la plata , răspunde faţă de giratar, banca nefiind responsabilă de acest fapt. Unităţile băncii obligate ca la verificarea unui cec să urmărească succesiunea girurilor şi să legitimeze persoana care prezintă cecul pentru încasare care trebuie să corespundă cu ultimul giratar înscris pe cec. Posesorul unui cec primit prin gir nu poate pretinde plata în numerar dacă cecul conţine în rubrica “stipulat” menţiunea “plătibil în cont” sau “numai prin virament”. În acest caz banca va efectua operaţiunea numai scriptic prin creditarea contului beneficiarului. Dacă în rubrica “stipulat” trăgătorul a menţionat “netransmisibil” plata se va efectua beneficiarului înscris pe cec, el fiind primul dar şi ultimul posesor al cecului. Beneficiarul cecului în care este menţionată clauză “netransmisibil” poate gira cecul numai unităţii sale bancare pentru stingerea unor obligaţii de plată faţă de aceasta. În acest caz, beneficiarul cecului va menţiona pe verso cecului “girat pentru încasare”. Modalitatea de circulaţie a unui cec este stabilită de trăgător din momentul emiterii acestuia, prin completarea rubricilor prevăzute de formular. Unităţile băncii pot primi spre decontare cecuri garantate printr-un “aval”. Avalul îl poate da o terţă persoană numită avalist, care are capacitatea juridică necesară prevăzută de lege şi care este în fapt garantul unei obligaţii asumate de una dintre persoanele obligate prin cec, numită avalizat. Avalistul va înscrie pe cec cuvintele “pentru aval” sau “pentru garanţie” şi va purta obligatoriu semnătura autorizată şi ştampila avalistului înscrisă numai pe faţa cecului. Unităţile băncii vor accepta cecuri cu menţiunea “aval” numai pentru întreaga sumă în scopul evitării operaţiunii de “refuz parţial de plată” cauzată de lipsa disponibilului în cont. În cazul lipsei disponibilului în contul plătitorului (trăgătorului), banca trebuie să accepte efectuarea plăţii din contul avalistului care s-a obligat autonom şi solitar faţă de plătitorul cecului. Dacă avalistul are cont la banca plătitorului, operaţiunea trebuie să se efectueze în aceiaşi zi, dacă nu, documentul se transmite băncii prin sistemul intrabancar sau interbancar. Un cec pierdut sau furat poate fi revocat (anulat) numai în interiorul termenului de prezentare la plată. În relaţiile de decontare pe bază de cecuri, plătitorul unui cec nu i se acordă perioadă de graţie nici prin lege, nici pe cale judecătorească. Arhivarea cecurilor se va face zilnic de către aparatul operativ care a efectuat decontarea cecului în ordinea cronologică a conturilor sintetice şi se va păstra o perioadă de 5 ani. Formularul de “cec” prezentat în anexă face parte integrantă din prezentul proiect de norme şi este obligatoriu din punct de vedere al formei şi conţinutului. Cecul barat este folosit pentru decontările atât din sistemul intrabancar cât şi din sistemul interbancar. b) “Cecul simplu” este folosit pentru ridicările de numerar din contul plătitorului (trăgătorului). Cecul va fi completat cu toate datele prevăzute de formular pe faţa şi verso cecului. Beneficiarul unui cec care solicită numerar, va înscrie pe cec: data (ziua, luna anul), primit suma de ... lei (cifre şi litere), semnătura (dată în prezenţa salariatului băncii), seria, numărul şi data eliberării buletinului de identitate. După verificarea realităţii datelor, de către referentul de ghişeu, cecul va fi semnat şi ştampilat, apoi îl va înscrie în jurnalul de casă, după verificarea existenţei disponibilului în cont. Casierul la primirea cecului va proceda la identificarea plătitorului şi va efectua plata cu respectarea prevederilor din Normele metodologice nr. 18/1994 cu modificările ulterioare. În procesul decontării unui cec unităţile bancare se pot confrunta cu unele proceduri de executare silită în cazul în care cecul nu a fost decontat la termen, proceduri de care banca trebuie să ţină seama: cecul este un titlu atât pentru trăgător cât şi pentru bancă pentru suma înscrisă pe el, împreună cu eventuala dobândă de întârziere calculată de la data prezentării la bancă pentru plata până la data achitării, precum şi pentru cheltuielile de judecată. În acest caz, judecătoria dispune aplicarea formulei executării direct pe fila de cec, neonorată la plată. 1.3. Dispoziţia de încasare Se utilizează în prezent, pentru încasarea unor drepturi cuvenite bugetului de stat sau bugetului asigurărilor sociale însoţite de acte emise de organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor sau Ministerului şi Protecţiei sociale şi constituie pentru bancă titluri executorii în cazul în care unii agenţi economici nu îşi achită la scadenţă anumite obligaţii legale. “Dispoziţia de încasare” se poate utiliza şi de unii creditori sau furnizori care se află în posesia unor hotărâri judecătoreşti sau executorii definitive, pentru recuperarea contravalorii unor mărfuri livrate, servicii prestate sau lucrări executate care nu au fost plătite de beneficiar sau de către banca sa. Pentru livrările de mărfuri, executări de lucrări, prestări servicii a căror plată urmează să se efectueze pe bază de acreditive prin acceptarea plăţii pe baza documentelor introduse de furnizor, se va utiliza ca instrument de decontare “dispoziţie de încasare”. 1.4. Acreditivul Este o formă de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura livrării mărfurilor dintr-o sumă rezervată în acest scop şi ţinută la dispoziţia furnizorului la unitatea bancară la care acesta îşi are contul. Acreditivul poate fi domiciliat atât la banca furnizorului cât şi la banca plătitorului. Deschiderea acreditivului se face la cererea plătitorului din contul său de disponibilităţi sau din credite bancare. Cererea de deschidere a acreditivului se formulează pe un “ordin de plată” care se prezintă băncii plătitorului şi care trebuie să conţină următoarele date: suma acreditivului; denumirea furnizorului şi banca sa; domiciliul acreditivului; numărul şi obiectul contractului în baza căruia se deschide acreditivul; termenul de valabilitate al acreditivului. Acesta se stabileşte în funcţie de termenele de livrare contractuale şi nu va putea fi mai mare de 45 de zile. Cu aprobarea băncii, termenul de 45 de zile v putea fi prelungit cu încă 30 de zile; documentele pe care furnizorul este obligat să le prezinte la banca sa pentru decontare din acreditiv; Ordinul de plată (cererea pentru deschiderea acreditivului) se prezintă la bancă plătitorului în 4 exemplare. La primirea ordinului de plată, grupa operativă verifică legalitatea întocmirii documentului şi debitează contul plătitorului în baza exemplarului 1 al ordinului de plată pe care îl clasează la dosarul cu documentele zilei. Exemplarele 2 şi 3 ale ordinului de plată se remit ca anexe la scrisoarea DRS adresată băncii furnizorului sau se predau grupei operative la care se află contul furnizorului dacă acesta este deservit de aceeaşi unitate bancară. Exemplarul 4 prevăzut cu ştampila şi semnătura de primire în bancă, se restituie plătitorului. La banca furnizorului, pe baza scrisorii DRS şi a exemplarelor 2 şi 3 ale ordinului de plată (cererii de deschidere a acreditivului) se creditează contul 4610 “Acreditive deschise”. Exemplarul 2 serveşte pentru deschiderea unui cont analitic pentru fiecare acreditiv în cadrul contului sintetic “Acreditive deschise” şi rămâne în evidenţa grupei operative pentru controlul respectării de către furnizor a condiţiilor stabilite de plătitor. Exemplul 3 se eliberează furnizorului, pentru a lua cunoştinţă de condiţiile în care a fost deschis acreditivul. Dacă acreditivul este domiciliat la banca furnizorului, controlul efectuării plăţilor se face de banca furnizorului. Furnizorul este obligat ca, după livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, să prezinte băncii (în cadrul termenului stabilit pentru depunerea documentelor spre încasare) o “dispoziţie de încasare de factură”. În vederea efectuării plăţilor din acreditivele deschise, grupa operativă care ţine contul furnizorului este obligată să verifice dacă furnizorul a respectat toate condiţiile acreditivului şi să restituie toate documentelor care nu respectă condiţiile stabilite iniţial sau care depăşesc soldul disponibil. Cele 3 exemplare ale “Dispoziţiei de încasare cu factură” au următoarele destinaţie: exemplarul 1 serveşte la debitarea contului “Acreditive deschise” după care se clasează la dosarul cu documentele zilei (act de debit); exemplarul 2 serveşte pentru creditarea contului furnizorului şi se eliberează acestuia ca anexă la extrasul de cont (act de credit); exemplarul 3 împreună cu facturile pe care s-a aplicat ştampila şi semnătura referentului de ghişeu se remit plătitorului (sau băncii acestuia, după caz în funcţie de condiţiile stabilite iniţial între cele două bănci când acreditivul este domiciliat la banca furnizorului). Dacă acreditivul este domiciliat la banca plătitorului, controlul plăţilor se face de banca plătitorului. În acest caz documentele de plată se supun acceptării plătitorului. Beneficiarul mărfii are dreptul ca în cadrul termenului stabilit pentru acceptare să refuze plata integral sau parţial dacă nu s-au respectat clauzele contractuale. Refuzul de plată se comunică băncii pe verso exemplarul 3 al dispoziţiei de încasare împreună cu o copie a refuzului care constă în: suma refuzată, numărul şi data facturii, furnizorul şi explicaţii privind motivul refuzului. Grupa operativă va verifica dacă refuzul a fost depus în cadrul termenului de acceptare şi dacă cuprinde suficiente elemente pentru clarificare. Rezolvarea eventualelor neînţelegeri dintre părţi ca urmare a refuzurilor da plată este de competenţa organelor judecătoreşti. Acreditivul se încheie la folosirea integrală a sumei, la expirarea valabilităţii sau cererea plătitorului, cu acordul prealabil al furnizorului. Soldurile rămase neutilizate din suma acreditivelor la expirarea termenului de valabilitate, se virează de către banca furnizorului, pe baza de notă de contabilitate în contul plătitorului sau al băncii acestuia, după caz, cel târziu în ziua următoare expirării termenului de valabilitate. 1.5. Scrisoarea de garanţie Scrisoarea de garanţie este domeniul prin care banca plătitorului confirmă cererea acestuia, că pentru anumite cazuri bine precizate, va asigura pe o anumită perioadă şi în limita unei sume determinate, efectuarea plăţilor prevăzute în scrisoare, din credite bancare sau disponibilităţi proprii. Scrisoarea de garanţie se eliberează pe baza unei cereri prezentată de agentul economic, băncii sale, care cuprinde: valoarea scrisorii respectiv cuantumul plăţilor pentru care banca trebuie să garanteze; denumirea beneficiarului, banca şi contul acestuia; obiectul scrisorii de garanţie; termenul de valabilitate al scrisorii de garanţie; documentele pe care beneficiarul scrisorii trebuie să le prezinte la bancă pentru decontare; În cazul când clientul solicită eliberarea unei scrisori de garanţie din credite acesta va trebui să aibă un credit aprobat de bancă. Cererile de credite în baza cărora urmează să se elibereze scrisoarea garanţie, se vor analiza şi aproba de unităţile băncii în conformitate cu prevederile din “Manualul de creditare” al Băncii Agricole - S.A. După aprobarea cererii pentru eliberarea scrisorii de garanţie, serviciul de creditare întocmeşte scrisoarea de garanţie conform modelelor din scrisoarea nr. 95/25 august 1995 în funcţie de scopul propus, în 3 exemplare, din care un exemplar se eliberează unităţile plătitoare pentru a fi remis furnizorului, un exemplar se păstrează la dosarul serviciului de creditare, iar un exemplar se predă grupei operative pentru evidenţierea plăţilor efectuate în limita sumei din scrisoarea de garanţie împreună cu “nota de contabilitate”. Serviciul operativ va debita contul de credite şi va credita contul 4655...”Serviciul de garanţie eliberate din credite bancare”. În situaţia în care plătitorul, la primirea mărfurilor sau la executarea lucrării nu emite un cec, furnizorul este obligat ca după livrarea mărfurilor, să transmită băncii plătitoare “dispoziţie de încasare” cu factură, înăuntrul termenului maxim prevăzut în scrisoarea de garanţie, pe care va înscrie la rubrica “menţiuni speciale”, “scrisoare de garanţie nr........din..........”. Pe verso fiecărei dispoziţii de încasare cu factură se va indica suma totală a scrisorii de garanţie suma utilizată şi soldul rămas. Dispoziţiile de încasare se supun acceptării exprese a plătitorului (în cazul în care contractul dintre parteneri nu prevede alte condiţii) care va verifica dacă furnizorul a respectat condiţiile din scrisoarea de garanţie, iar dacă sunt respectate, acceptă plata. Dacă în urma controlului efectuat de banca plătitoare rezultă că nu au fost respectate condiţiile prevăzute în scrisoarea de garanţie eliberată din credite, documentele se restituie băncii furnizorului cu scrisoare în care se vor arăta motivele restituirii şi neadmiterii la plată, din credite. Scrisoarea de garanţie îţi încetează valabilitatea la folosirea integrală, la expirarea termenului de valabilitate, sau la cererea plătitorului cu acordul prealabil al furnizorului. Termenul de valabilitate al scrisorii de garanţie diferă în funcţie de tipul scrisorii de garanţie, potrivit scrisorii circulare nr. 95/25 august 1995. Documentele primite după expirarea termenului de valabilitate al scrisorii de garanţie se vor deconta potrivit ordinii legale de efectuare a plăţilor. Eliberarea scrisorii de garanţie din disponibilităţi proprii se face în baza ordinului de plată emis de agentul economic prin care se debitează contul de disponibilităţi şi se creditează contul 46.56...”Scrisori de garanţie eliberate din disponibilităţi”. În baza ordinului de plată serviciul contabilitate întocmeşte scrisoare de garanţie în 2 exemplare. Originalul se predă agentului economic, sub semnătura de primire pe exemplarul 2 care rămâne la serviciul contabilitate, pentru urmărire. Unităţile băncii vor urmări evidenţierea scrisorilor de garanţie eliberate, într-un registru special, în care se va menţiona: numărul de ordine al scrisorii, suma garantată, unitatea plătitoare căreia i s-eliberat scrisoarea, unitatea beneficiară, contul şi banca acestuia, termen de valabilitate. Competenţele de aprobare a scrisorilor de garanţie eliberate din credite sunt cele prevăzute în “Manualul de creditare” al Băncii Agricole - S.A. Deosebit de tipurile de scrisori de garanţie reglementate prin scrisoarea nr. 95/1995, la solicitarea scrisă a agenţilor economici unităţile băncii pot elibera “Scrisori de garanţie” pentru activitatea de leasing, conform scrisorii circulare nr. 850/2.06.1995. Termenul de valabilitate al scrisorii este în funcţie de durata contractului de leasing. La eliberarea scrisorii de garanţie nu se rezervă sume în cont, această operaţiune efectuându-se numai cu 45 zile înainte de expirarea valabilităţii scrisorii de garanţie. Scrisorile de garanţie pentru activitatea de leasing se înregistrează în contul în afara bilanţului 041 - “Angajamente acordate de bancă”. Pe fişa de cont a agentului economic pentru care s-a emis scrisoarea se va înscrie: denumirea agentului economic; numărul de cont; numărul contractului de leasing; valoarea scrisorii de garanţie; termen de valabilitate; data când urmează rezervarea sumei în cont; Unităţile bancare care eliberează scrisori de garanţie din credite bancare, vor solicita clienţilor săi pentru o mai mare siguranţă a rambursării creditului, un bilet la ordin sau o cambie care să aibă scadenţa plăţii identică cu ultima scadenţă a creditului aprobat. La eliberarea scrisorilor de garanţie indiferent de sursa din care au fost emise sau de destinaţia acestora, banca emitentă va percepe un comision, reglementat de normele interne ale băncii. 2. Centrul informatic al Băncii Agricole Organizează şi coordonează activitatea de informatică din cadrul Băncii Agricole în scopul satisfacerii cerinţelor activităţii de bază şi propune conducerii băncii strategia de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung a activităţii informatice. Deasemenea propune şi pune în practică strategia de dezvoltare a informaticii în Banca Agricolă, aprobată de conducerea băncii. Mai mult, coordonează activitatea de informatică pentru implementarea noului sistem informatic BASIS, în toate unităţile băncii, întocmeşte planul de activitate, anual şi trimestrial, al activităţii de informatică şi urmăreşte realizarea obiectivelor respective, coordonează activităţile de integrare treptată a sistemului existent în noul sistem informatic, elaborează şi obţine aprobările pentru normele interne de lucru ale Centrului Informatic, asigură, fie cu Direcţia logistică, fie prin comisie proprie, recepţionarea echipamentelor din cadrul programului de informatică al băncii. De asemenea urmăreşte, prin specialiştii săi, derularea contractelor de livrare şi instalare a echipamentelor active şi pasive, de corelare structurală, în unităţile teritoriale ale Băncii Agricole. Atribuţiile Centrului Informatic, în legătură cu sistemele de aplicaţii, sunt: de a instala şi de a configura platformele tehnice, tip hardware şi sisteme de operare conform documentaţiei de instalare şi parametrilor sistemelor de operare, necesari pentru a susţine sistemele de aplicaţii; de a primi şi instala soft-ul sistemelor de aplicaţii standard MIDAS, LEO, CITY DEALER, pe baza documentaţiei de instalare trimise de furnizori; de a primi şi distribui corespunzător documentaţia standard de sistem şi manualele de utilizare către direcţiile de utilizatori; de a primi şi instala orice modificări şi dezvoltări agreate, ce urmează a fi efectuate în sistemele de aplicaţii standard, precum şi veniturile superioare - dezvoltate de furnizor, însoţite de documentaţia tehnică completă; de a configura mediile tehnice de operare (de test, şi de producţie) necesare pentru a susţine sistemele de aplicaţii; de a implementa noile sisteme în mediul de lucru al băncii (mediul de producţie), pentru folosirea “live” de către direcţiile de utilizatori; de a opera şi susţine sistemele de aplicaţie livrate, cu asistenţa furnizorului acestora, pe baza contractelor de întreţinere, în vigoare; 3. Carduri Printre sistemele mondiale majore care asigură cu succes globalizarea plăţilor prin carduri, se pot aminti: VISA INTERNATIONAL, EUROPAY INTERNATIONAL, AMERICAN EXPRESS, MASTERCARD INTERNATIONAL, DINNERS (BELGIA), JCB etc. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat, sub forma unor organizaţii non-profit generarea unui comportament de plăţi “uniform” excluzând orice barieră naţională, monedă tranzacţionată sau comportament financiar particular. Indiferent de interesele regionale ale oligarhiilor financiare actuale, , fără a denatura rolul sau importanţa euromonedelor, a monedelor transnaţionale sau global acceptabile, mărci precum VISA, MASTERCARD, EUROCARD, AMERICAN EXPRESS, DINNERS CLUB realizează internaţionalizarea neconvenţională a plăţilor precum şi uniformitatea comportamentală în domeniul fluxurilor de numerar sub forma unei monede unice - banul de plastic. 3.1. VISA INTERNATIONAL VISA INTERNATIONAL este o organizaţie non-profit, proprietate a membrilor săi, înfiinţată şi subvenţionată prin intermediul taxelor şi costurilor de participare. Societatea VISA INTERNATIONAL este alcătuită din organisme financiare cum ar fi : bănci comerciale, case de economii etc. În momentul de faţă, VISA domină piaţa internaţională a cardurilor. În tabelul de mai jos se află o statistică care poate da o imagine despre dimensiunile acestei companii: Nr. total de carduri VISA 555 milioane 13% Cheltuieli anuale efectuate de deţinătorii de carduri VISA 1070 milioane USD 24% Nr. total de tranzacţii VISA 13, 4 miliarde 24% Nr. total de unităţi bancare disponibile pentru deţinătorii de carduri VISA 368000 7% Nr. total de membri 20771 - ATM-uri care pot fi folosite de deţinătorii de carduri VISA/PLUS 368846 32% - Sursa: VISA INTERNATIONAL - Cifrele se referă la sfârşitul lunii iunie 1997 3.1.1. Cardurile de tip “Clasic” (VISA Classic card) 3.1.1.1. Cardul de debit “VISA Classic” Cu un debit-card VISA Classic clienţii pot avea un acces convenabil, controlabil şi global la fondul lor. Acest card poate fi autorizat prin intermediul unui EFTPOS sau ATM. Acolo unde se folosesc sisteme manuale, sumele tranzacţionate trebuie să fie autorizate vocal atunci când valoarea tranzacţiilor depăşeşte plafonul limită stabilit de VISA pentru tipurile specifice de comercianţi. Faptul că se solicită autorizarea tranzacţiilor atunci când se depăşeşte o anumită limită asigură un nivel de gestiune a riscului mai ridicat decât în cazul credit-cardului. De aceea, selectarea şi evaluarea bonităţii clienţilor sunt importante. Serviciile suplimentare oferite de emitent contra-cost, specifice acestui tip de card, sunt: - înlocuirea cardurilor în situaţii excepţionale (furt, pierdere etc.) - eliberarea de numerar cu maximă operativitate. 3.1.1.1. Cardul de credit “VISA Classic” Un credit-card, cu o linie de credit alocată anterior, poate fi o alternativă viabilă. Clienţii pot cheltui, în limita plafonului aprobat, folosind cardul. În acelaşi timp, emitenţii pot extinde creditul într-un mod practic şi profitabil. Metodele flexibile de autorizare ajută emitentul să menţină controlul asupra limitelor aprobate anterior. În sisteme on-line cardul poate fi folosit la EFTPOS-uri (Puncte electronice de vânzare la comercianţi). În sisteme off-line, autorizarea telefonică prin voce ajută la minimalizarea folosirii greşite a cardului şi a fraudelor. În oricare din aceste situaţii, deţinătorii de carduri de bucură la maxim de oportunităţile de a face cumpărături şi de a obţine numerar la un mare număr de bănci, comercianţi şi ATM-uri. (Dispozitive automate de eliberare numerar). 3.1.2. Cardul de tip “VISA Business” Este un produs destinat a fi utilizat de persoane ce călătoresc şi întreţin în mod regulat afaceri şi au un potenţial financiar ridicat (firme, personal angajat al societăţilor comerciale, patroni, familii bine situate). Utilizarea acestui tip de card este asemănătoare cu cea a “classic cardului” - pentru achitarea călătoriilor de afaceri, a cazării, închirierii de autoturisme, a vacanţelor etc. 3.1.3. Cardul de tip “Gold Card/ Premier” Emitenţii doresc să folosească un program de gold card pentru a întări relaţiile cu clienţii importanţi. Cardul VISA Gold domină piaţa în acest moment. Acesta oferă clienţilor cu venituri mari acces la fondurile proprii şi la facilităţile de creditare prin intermediul celei mai extinse reţele de ATM-uri şi comercianţi din lume. Specific pentru acest tip de card este multitudinea de servicii oferite de emitent contra-cost. 3.1.4. Cardul de tip “Electron Card” Acest tip de card este un produs tip “electron” şi este în special desemnat clienţilor ce prezintă un grad ridicat de risc în utilizare (studenţi, elevi etc.). El se utilizează numai prin intermediul dispozitivelor automate de eliberare de numerar (ATM-uri sau POS). Ori de câte ori un electron-card este folosit, trebuie obţinută autorizarea adică emitentul decide dacă tranzacţia se face sau nu. 3.1.5. Cardul de tip “VISA Cash” Cardul de tip VISA a lansat un puternic program de cercetare pentru prototipurile de smart-carduri, terminale şi echipamente aferente (lucrează cu 27 de companii majore în domeniul tehnologiei chip pentru a dezvolta aceste prototipuri). De-a lungul timpului, creşterea capacităţilor de memorare şi calcul a chip-urilor va permite băncilor membre să ofere clienţilor lor carduri proiectate să îndeplinească cererile individuale ale acestora şi vor îngloba noi informaţii adiţionale, incluzând extrasul de cont sau alte informaţii financiare personale. Există trei tipuri de astfel de conturi: De unică folosinţă: cardurile sunt cumpărate la o valoare prestabilită şi după ce valoarea este consumată sunt aruncate sau păstrate ca suvenir. Reîncărcabile: cardurile se cumpăra cu sold zero şi se încarcă cu valoare electronică. Atunci când valoarea este consumată, cardul de poate reîncărca cu ajutorul dispozitivelor speciale sau a unor ATM-uri upgradate. Multifuncţionale: un credit sau debit-card care conţine aplicaţia VISA Cash. Acesta este primul pas către oferta de servicii complete prin smart-card. 3.1.6. Afinity card Acest tip de card este in produs rezultat în urma unui acord între VISA şi alte organizaţii sau grupuri (întreprinderi) care nu pot fi membre VISA, cum ar fi autocluburi, societăţi profilate pe închirieri auto, organizaţii profesionale sau caritate. 3.1.7. VISA Travellers Cheques Cecurile de călătorie sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe perioada vacanţelor şi a călătoriilor de afaceri, iar reţeaua creată de VISA este în prezent cea mai dezvoltată reţea de astfel de cecuri din întreaga lume, acestea emiţându-se în 14 valute. 3.2. EUROPAY INTERNATIONAL Europay International este o organizaţie non-profit, proprietate a membrilor ei, înfiinţată şi subvenţionată prin intermediul taxelor şi a costurilor de participare. Europay International cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul în SUA şi Eurocard International, cu sediul în Belgia, cele două societăţi acordându-şi reciproc dreptul de emitere şi acceptare a cărţilor de plată MasterCard şi Eurocard pe teritoriul naţional al membrului. 3.2.1. Eurocard/Mastercard - classic card Este un card tip debit-card sau credit-card care de adresează tuturor categoriilor de utilizatori prezentând un anumit grad de siguranţă. El poate fi folosit în întreaga lume atât pentru tranzacţii comerciale cât şi pentru obţinerea de numerar, prin intermediul echipamentelor electronice (ATM, POS) sau cu preluarea manuală a datelor operaţionale. 3.2.2. Cirrus Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosită în întreaga lume pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM). 3.2.3. Eurocard - ATM Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit numai în Europa pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM). 3.2.4. Eurocheque Este un cec de călătorie acceptat numai în Europa, adresat persoanelor care călătoresc frecvent şi nu deţin conturi în bancă. 3.2.5. Ede Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosită numai în Europa pentru tranzacţii comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS). 3.2.6. Maestro Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit în întreaga lume pentru tranzacţii comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS). 3.2.7. Europay CLIP Produsul CLIP combină avantajele numerarului cu uşurinţa în folosire, securitatea absolută şi capacitatea unică de folosire oriunde în lume. Deţinătorul cardului foloseşte una din metodele de încărcare cu monedă sau valute la alegere, după care este liber să folosească cardul fie în ţara sa, fie în străinătate. 3.3. AMERICAN EXPRESS American Express este un titlu global de plăţi prin carduri promovat de banca americană American Express. Preluând modelul creat de organizaţiile non-profit Eurocard sau MasterCard, banca American Express a impus pe piaţa americană sistemul de cărţi sub egida American Express. 3.3.1. Cardul “Business Card” American Express Acest tip de card este orientat, în general, către acea categorie care călătoresc foarte mult în interes de serviciu şi întreţin în mod regulat relaţii de afaceri şi către clienţii cu un potenţial financiar personal foarte ridicat. 3.3.2. Cardul “Gold Card” American Express Acest produs a fost creat pentru categoria de clienţi cu un potenţial financiar foarte mare. Se impun anumite condiţii speciale la eliberarea produsului. 3.3.3. Cardul “Classic Card” American Express Acest produs se poate elibera oricărei categorii de client persoană fizică. Este un produs cu o largă utilizare internaţională şi este destinat satisfacerii necesităţilor de consum ale clienţilor obişnuiţi ai băncii. 3.4. Activităţi bancare cu carduri în România Anul 1992 poate fi considerat anul debutului programelor de carduri în România. Tranzacţii cu carduri, respectiv acceptarea la decontare a cardurilor emise de sistemul bancar internaţional, au fost derulate în România încă din 1972, dar acest serviciu, gestionat de organizaţia naţională de turism, reprezenta un privilegiu numai pentru persoanele fizice nerezidente. Din anul 1992, bănci comerciale româneşti cum ar fi: Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca comercială Ion Ţiriac, iar ulterior din 1995 şi Banc Post, au pus bazele programelor de carduri în România, angajându-se atât în emiterea cardurilor, cât şi în crearea condiţiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul economic românesc. Pentru procesarea tranzacţiilor cu carduri potrivit cerinţelor mondiale în materie, băncile comerciale amintite au constituit în Bucureşti o societate comercială denumită Romcard, specializată în prelucrarea automată a operaţiilor derulate prin carduri în România. În acest fel, comercianţilor români acceptatori le-a fost creată posibilitatea obţinerii autorizaţiilor în maxim 30 secunde şi facilitatea decontării valutare în două zile lucrătoare. Carduri precum “Banca Agricolă VISA Business”, “BCR VISA International” sau “VISA BCIT” au oferit persoanelor juridice române posibilitatea efectuării de cheltuieli în valută în orice colţ al lumii, fără a mai fi necesară prezenţa efectivă a numerarului. Meritele majore în constituirea componentelor bancare de plăţi prin carduri în România au revenit produselor naţionale puse în circulaţie de BCR, Banca Agricolă, Banc Post. Carduri precum “Banca Agricolă VISA Classic”, “BCR Europay Maestro”, “BCR VISA Classic”, “BCR Eurocard-MasterCard”, ”Banca Ion Ţiriac Eurocard-MasterCard”. “Banc Post VISA Classic Prospera”, au generat o adevărată modă în utilizarea instrumentelor de “plastic” ca mijloc de plată, înlocuind treptat, cu consecvenţă, numerarul din sfera plăţilor “en detail”. Banca Agricolă, un mare operator de carduri în România, a abordat însă, într-un alt mod, programul său de