Referat Carpatii Meridionali

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Carpatii Meridionali si de asemenea puteti face Download Referat Carpatii Meridionali

Citeste fragmente din Referat Carpatii Meridionali

HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/images/CarpatiiVecini.GIF"      Carpatii Meridionali, situati la sud (deci “meridionali” ca pozitie) fata de Depresiunea colinara a Transilvaniei, reprezinta cae mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii, fapt pentru care geograful francez Emm. de la Martonne i-a denumit si “Alpii Transilvaniei”.      Limita lor vestica, spr Carpatii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timis-Bistra-Hateg-Stei-Orastie, limita estica (spre Carpatii Curburii). Valea Prahovei, iar limita lor sudica o reprezinta un abrupt major (pe alocuri de 1000 m.) spre Carpatii Curburii (intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru), Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare). HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Prezentare#Prezentare" Prezentare HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Informatii selective (pastile) din Carpatii Meriodionali#Informatii selective (pastile) din Carpatii Meriodionali" Informatii selective (pastile) din Carpatii Meriodionali Prezentare HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/images/CaMeridionali.GIF" HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Caractere generale.#Caractere generale." Caractere generale HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Relieful si subdiviziunile sale#Relieful si subdiviziunile sale" Relieful si subdiviziunile sale HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/images/Camerid.GIF" HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Bucegi#Grupa Bucegi" Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Fagaras#Grupa Fagaras" Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Parang#Grupa Parang" Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Retezat - Godeanu#Grupa Retezat - Godeanu" Grupa Retezat Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Clima si hidrografia#Clima si hidrografia" Clima si hidrografia HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.#Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii." Vegetatia fauna solurile monumentele naturii HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Populatia si asezarile omenesti.#Populatia si asezarile omenesti." Populatia si asezarile omenesti HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Activitati economice#Activitati economice" Activitati economice Caractere generale.  Caracterele generale ale Carpatilor Meridionali se pot rezuma astfel:        - au cele mai mri altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita substratului predominant cristalin; altitudinile mari (la peste 1800 - 2000 m) le confera un caracter alpin evident;      - desi resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a resuselor hidroenergetice le confera un potential energetic ridicat;      - climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza etajarea verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in acest fel, in cadrul Carpatilor Meridionali (fata de celelalte ramuri carpatice mai scunde, fragmentate si mai intinse) se observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice;      - conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor straveche (din paleolitic so neolitic) si urilizarea economica a resurselor de baza (paduri, pasuni si fanete). Carpatii meridionali au constituit in mai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea navalirii popoarelor migratoare. Relieful si subdiviziunile sale  Relieful Carpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii:  - au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune: la peste 2000 m (paltforma Borascu), la 1200 - 1600 m (platforma Rau-Ses), si la 1000 m (paltforma Gornovita);  - relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri, vai, morene);  - sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului un caracter masiv si putin fragmentat si conserva foarte bine platformele de eroziune;  - pe alte roci (calcare, indeosebi) exista fenimene carstice si forme structurale;  - la sfarsitul Pliocenului, Carpatii Meridionali s-au ridicat cu 1000 m (judecand dupa pozitia platformei inferioare Gornovita), acesta ridicare contribuind la dezvoltarea unor caracteristici “alpine” ale reliefului;  - culoarele marginale, vaile transversale mari (Oltul si Jiul) si depresiunile au favorizat instalarea unor circulatii active.      Subdiviziunile majore sunt cele patru grupe (Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu), fiecare cu o serie de subdiviziuni proprii. HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Bucegi#Grupa Bucegi" grupa Buceg i HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Fagaras#Grupa Fagaras" grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Parang#Grupa Parang" grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Grupa Retezat - Godeanu#Grupa Retezat - Godeanu" grupa Retezat Godeanu Grupa Bucegi      Aceasta grupa cuprinde, intre Dambovita si Prahova, Muntii Bucegi (2507 m), Leaota (2135 m), Piatra Craiului (2239 m) si culoarul Bran-Rucar. In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat (platoul Bucegilor), apar forme structurale (brane, Sfinxul, Babele) si abrupturi majore (indeosebi spre Valea Prahovei).      Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Vf.Omu (Valea Ialomitei, Valea Gaura, Valea Malaiesti). Pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaroase a favorizat aparitia unor chei (Cheile Zanogei, Cheile Tatarului etc.) si a Pesterii Ialomitei. Muntii Leaota, formati din sisturi cristaline, pastreaza pe inaltimi largi platforme de eroziune. Muntii Piatra Craiului au aspectul unei creste zimtate (care reprezinta flancul sinclinal) si au areale cu fenomene carstice (in Cheile Dimbovitei, Cheile Zarnestilor).     Culoarul Bran-Rucar este o zona larga (la 1000 -1200 m) intre Bucegi si Piatra Craiului, umanizata intens cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov. Grupa Fagaras      Aceasta cuprinde o culme nordica (Muntii Fagara) si o culme sudica, mai fragmentata (Cozia, Frunti, Ghitu, Iezeru-Papusa). Muntii Fagaras sunt cei mai inalti din tara (Vf. Moldoveanu - 2543 m; Vf. Negoiu - 2535 m), cu un relief glaciar foarte dezvoltat (cu circurile Balea, Capra, Podragu, Urlea etc.)  si o creasta centrala cu altitudini ridicate (peste 2000 m, in lungime de 40 km) si relief accidentat.     Muntii Iezer-Papusa au un relief glaciar expresiv (Iezer) si suprafete de eroziune intinse (Papusa). Intre Muntii Fagaras si Cozia se afla Depresiunea Lovistei (denumita si “Tara Lovistei’). In grupa Fagaras exista o serie de amenajari hidroenergetice (Lacul Vidraru, pe Arges, lacuri pe rauri mai mici) si soseaua Transfagarasana. Grupa Parang      Aceasta grupa este mult mai intinsa, cu suprafete de eroziune bine pastrate la altitudini mari si un relief glaciar expresiv. Din Muntii Parang (2518 m) se desprind spre nord Muntii Sureanului (cu Vf. lui Patru - 2130 m) spre nord-est. Muntii Cindrelului (cu Vf. Cindrel - 2244 m; Vf. Steflesti - 2258 m), iar spre est Muntii Lotrului si Capatanii (cu Vf. Ursu - 2124 m).      Pe marginile grupei Parang, legat de calcare, se dezvolta fenomene carstice (Pestera Muierii, pesterile Sura Mare, Tecuri). In Muntii Sureanului (a caror parte nord-vestica are denumirea de “Muntii Orastiei”), la altitudinea de cca. 1000 m exista vegetatii dacice, inclusiv capitala, Sarmisegetusa Regia. Marginea nord-estica a Muntilor Cindrel, orientata spre Sibiu (“Marginimea Sibiului”) are asezari rurale traditionale de pastorit (Jina, Poiana Sibiului). Grupa Parang este strabatuta de o sosea de inaltime (soseaua transalpina) de la Novaci la Sebes si are importante amenajari hidroenergetice (lacul Vidra, hidrocentrala Lotru-Ciunget, lacurile si hidrocentralele de pe Sebes, alte acumulari pe raurile mai mici: Cugir, Sadu). Grupa Retezat - Godeanu      Aceasta  grupa are altitudini mai mari in Retezat (Vf.Peleaga - 2509 m), Godeanu (Vf. Gugu - 2290 m) si Tarcu (2186 m) si mai mici in muntii Vilcan (Vf.Straja - 1869 m),  Muntii Cernei si Mehedinti. Muntii Retezat conserva  cele mai frumoase si tipice forme de relief glaciar din tara noastra;  in muntii marginali (Vilcan, Cernei, Mehedinti) apar fenomene carstice (Pestera, Closani etc.); in Godeanu, Retezat, Tarcu, cele trei platforme de eroziune din Carpatii Meridionali, descrise aici pentru prima data de Emm. de Martone, au o dezvoltare tipica.     Poate putini stiu  ca    Jules Verne, pornind de la o lucrare a geografului Elisee Reclus a amplasat in Muntii Vilcan actiunea romanului “Castelul din Carpati”.      Intre grupele Parang si Retezat - Godeanu se afla Depresiunea Petrosani, ingusta si alungita, care comunica spre exterior prin pasul Lainici (pe Jiu) si pasul Merisor (spre Strei); ea adaposteste principalul bazin huilifer al tarii. Clima si hidrografia      Carpatii Mridionali au o clima de munte (intre 1 000 si 1800 - 2000 m) si un climat alpin (la peste 1800 -2000m).      Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 6 gr. C (la 1000 m) la 2 gr. C (la 1800 m) si 0 gr. C (la 2200 m); in mod proportional scade si temperatura medie a lunii celei mai calde si celei mai reci. Precipitatiile cresc de la 800 mm la 1200 mm si 1400 mm /an. Bat predominant vanturile de Vest.      In deprsiunile marginale situate in sud si nord bat vinturi cu caracter de foen; mai frecvente si mai cunoscute sunt in depresiunea Targu Jiu - Campu Mare si Depresiunea Fagaras. In depresiunile Hateg, Petrosani si Lovistea apar fenomene de inversiuni termice.      Datorita precipitatiilor bogate, reteaua hidrografica are o alimentare continua si debite bogate.      Principalele rauri sunt: Sebes (cu Rau Mare), afluenti ai Muresului; Bistra si Rau Rece (afluenti ai Timisului), Cerna, Jiu (cu afluentii sai din zona montana); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Oltet (afluenti ai Oltului), Argesul cu afluentii sai ce au izvoare in zona montana (Vilsam, Raul Doamnei, Raul Targului, Dambovita), Ialomita cu Prahova.      Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste 150) si lacuri hidroenergetice (Vidra, Vidraru, Gura Apei si alte amenajari mai mici). Exceptand izvorele termnael de la Baile Herculane, celelalte izvoare minerale se afla situate mai mult in zonele limitrofe. Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.      Vegetatia, etajata dupa altitudine, are, in baza, etajul fagului, apoi amestec de fag si conofere, etajul coniferelor (1200 - 1800 m) si la mari inaltimi zona alpina. Fauna asociata cuprinde specii caracteristice acestor etaje. Rasul, ursul brun si cerbul carpatin sunt animalele mai reprezentative.     La mari inaltimi, traieste capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata in Parang, Bucegi, Fagaras.      Predomina cambisolurile (soluri brune, acide) si spodosolurile.      Principalele rezervatii sunt: Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Iezeru Sureanu, pesterile Sura Mare si Tecur, Muntele Domogled si indeosebi Parcul National Retezat. Populatia si asezarile omenesti.      Urmele arheologice paleolitice si neolitice din muntii Sureanu (Sura Mare, Cioclovina), urmele de locuire din antichitatea daco-romana, feudala si locuirea actuala constituie un fir istoric indelungat de utilizare a spatiului montan.      In prezent densitatea populatiei este relativ reduasa, fiind la mari inaltimi de sub 25 loc./ kmp., dar, in depresiuni mai mare.     Sporul natural este apropiat de media tarii. Spre Carpatii Meridionali au existat si exista deplasari de populatie cu caracter temporar prin construirea de obiective si pentru exploatarile forestiere.     In vremuri istorice, pana la mijlocul secolului nostru se practica un pastorit transhumant ce-si avea originea in Carpatii Meridionali.      Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati rurale din culoarul Rucar-Bran), sau adunate, pe vai.      Orasele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Busteni, Sinaia, (la limita, pe Valea Prahovei), brezoi, Calimanesti, Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Baile Herculane; pe margini, dar mai strans legate, sunt: Coamrnic, Fieni, Campulung, Baile Olanesti, Horezu, Novaci, Bumbesti-Jiu, Caransebes, Bistra (Otelu Rosu), Orastie, Cugir, Sebes, Cisnadie, Talmaciu, Avrig, Victoria, Zarnesti.      Fiecare oras are trasaturi urbane si economice proprii. Activitati economice      Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza materii prime (cocs, carbune energetic) altor unitati economice din tara.      La Schela, in Muntii Vilcanului, exista mici cantitati de antracit.      In  Depresiunea Petrosani se afla localizat principalul bazin de huila al tarii. Centrele de extractie principale sunt (de la est la vest): Petrila, Lonea, Dilja, Aninoasa, Petrosani, Livezeni, Vulcan, Paroseni, Coroesti, Barbateni, Lupeni, Uricani, Campul lui Neag.      Carbunele cocsificabil este utilizat la Hunedoara (pentru cocs) si Calan (semicocs), iar carbunele energetic la Paroseni sau in alte termocentrale. Exploatarea indelungata (de peste 100 ani) a dus la diminuarea rezervelor.      Industria energiei electrice este reprezentata de termocentrale (Paroseni, Bistra etc.) si hidrocentralele, dintre care unele au productii mai mari, cum ar fi Lotru - Ciunget si Vidraru. Exista si alte hidrocentrale mai mici (pe Sadu, Sebes, Rau Mare, Olt s.a.).      Pe Valea Lotrului (la Voineasa) si pe Valea Bistrei (la Bautari) se extrage talc      Industria constructoare de masini produce utilaj minier (Petrosani), autobasculante (Mirsa), produse de mecanica fina (Sinaia), aparate electrotehnice (Bumbesti -Jiu, Cugir).      Pe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cherestea situate chiar in interiorul zonei montane (Brezoi, Petrila, Rucar, Uricani), in apropiere (Talmaciu, Orastie) sau centre situate in zonele invecinate, dar care utilizeaza materia prima (lemnul) din Carpatii Meridionali: Ramnicu Valcea, Preajba (Targu Jiu), Drobeta - Turnu Severin, Caransebes, Sebes, Sibiu. Industria chimica este dezvoltata la Victoria si Busteni.      Indistria materialelor de constructii se bazeaza pe materii prime extrase din zona montana. La Campulung se obtin lianti pe baza calcarului de la Mateias, la Fieni pe baza celui de la Lespezi, iar la Barsesti - Tirgu Jiu se aduce calcar de la cariera dein Suseni. La Avrig se produc articole de sticlarie.      Exista si ramuri ale industriei textile si alimentare: prelucrarea lanii (Talmaciu, Cisnodie, Orlat, Azuga), a bumbacului (Talmaciu), obtinerea unor produse textile (Petrosani), bere (Azuga), lactate etc.      Agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele de pasuni si fanete naturale. Cresterea ovinelor este traditionala (Novaci, Jina, Poiana Sibiului). In zonele depresionare si pe margini se cresc bovine.      Caile de comunicatie cuprind cai ferate si sosele. Pe Valea Prahovei se deruleaza un trafic feroviar si rutier foarte important. Pe Valea Oltului, a Jiului si culoarul Timis-Cerna exista cai ferate transcarpatice, dintre care calea ferata Bumbesti-Livezeni (prin pasul Lainici) are un traseu foarte dificil. In afara soselelor ce urmaresc traseele feroviare (Jiu, Olt, Prahova, Timis-Cerna) exista doua sosele transcarpatice foarte importante: soseaua transalpina (peste Parang) si transfagarasana.      Carpatii Meridionali sunt o zona turistica de prima importanta, cu multiple obiective naturale si statiuni cunoscute (Busteni, Sinaia, Calimanesti, Olanesti, Baile Herculane, Paltinis, Sambata s.s.), cabane, dotari pentru sporturi de iarna.   Informatii selective (pastile) din Carpatii Meriodionali HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l " Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:# Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:"  Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor#Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor" Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor sunt: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Culmile componente ale grupei Parang#Culmile componente ale grupei Parang" Culmile componente ale grupei Parang sunt: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Culoarele de vale incadrate in izoterma de 8 gr.C#Culoarele de vale incadrate in izoterma de 8 gr.C" Culoarele de vale incadrate in izoterma de 8 gr.C sunt urmatoarele: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Masivele in care sunt sunt situate urmatoarele lacuri glaciare#Masivele in care sunt sunt situate urmatoarele lacuri glaciare" Masivele in care sunt sunt situate urmatoarele lacuri glaciare : HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridional#Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridional" Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridional i sunt urmatoarele: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Tipurile de relief din acest lant carpatic#Tipurile de relief din acest lant carpatic" Tipurile de relief din acest lant carpatic sunt urmatoarele: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Elementele floristice submediteraneene intilnite pe versantii sudici ai Grupei Retezat - Godeanu#Elementele floristice submediteraneene intilnite pe versantii sudici ai Grupei Retezat - Godeanu" Elementele floristice submediteraneene intilnite pe versantii sudici ai Grupei Retezat - Godeanu sunt urmatoarele: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Asezarile urbane din#Asezarile urbane din" Asezarile urbane din : HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Obiectivele turistice naturale in Carparii Meridionali#Obiectivele turistice naturale in Carparii Meridionali" Obiectivele turistice naturale in Carparii Meridional i sunt: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Fauna avicola din zona alpina#Fauna avicola din zona alpina" Fauna avicola din zona alpina este reprezentata prin: HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Limite Grupa Bucegi#Limite Grupa Bucegi" Limite Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Culmi muntoase Grupa Bucegi#Culmi muntoase Grupa Bucegi" Culmi muntoase Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Depresiuni, culoare tectonice Grupa Bucegi#Depresiuni, culoare tectonice Grupa Bucegi" Depresiuni, culoare tectonice Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Pasuri, trecatori, defileee Grupa Bucegi#Pasuri, trecatori, defileee Grupa Bucegi" Pasuri, trecatori, defileee Grupa Buceg i HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Ape curgatoare Grupa Bucegi#Ape curgatoare Grupa Bucegi" Ape curgatoare Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Lacuri de acumulare Grupa Bucegi#Lacuri de acumulare Grupa Bucegi" Lacuri de acumulare Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii floristice Grupa Bucegi#Rezervatii floristice Grupa Bucegi" Rezervatii floristice Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Bucegi#Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Bucegi" Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatie de peisaj si flora Grupa Bucegi#Rezervatie de peisaj si flora Grupa Bucegi" Rezervatie de peisaj si flora Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Orase Grupa Bucegi#Orase Grupa Bucegi" Orase Grupa Bucegi HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Limite  Grupa Fagaras#Limite  Grupa Fagaras" Limite  Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Culmi muntoase Grupa Fagaras#Culmi muntoase Grupa Fagaras" Culmi muntoase Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Depresiuni, culoare tectonice Grupa Fagaras#Depresiuni, culoare tectonice Grupa Fagaras" Depresiuni, culoare tectonice Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Pasuri, trecatori, defileee Grupa Bucegi#Pasuri, trecatori, defileee Grupa Bucegi" Pasuri, trecatori, defilee Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Ape curgatoare Grupa Fagaras#Ape curgatoare Grupa Fagaras" Ape curgatoare Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Lacuri glaciare Grupa Fagaras#Lacuri glaciare Grupa Fagaras" Lacuri glaciare Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Fagaras#Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Fagaras" Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatie forestiere Grupa Fagaras#Rezervatie forestiere Grupa Fagaras" Rezervatie forestiere Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatie paleontologica si geologica Grupa Fagaras#Rezervatie paleontologica si geologica Grupa Fagaras" Rezervatie paleontologica si geologica Grupa Fagaras HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Limite Grupa Parang#Limite Grupa Parang" Limite Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Culmi muntoase Grupa Parang#Culmi muntoase Grupa Parang" Culmi muntoase Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Depresiuni, culoare tectonice Grupa Parang#Depresiuni, culoare tectonice Grupa Parang" Depresiuni, culoare tectonice Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Pasuri, trecatori, defilee Grupa Parang#Pasuri, trecatori, defilee Grupa Parang" Pasuri, trecatori, defilee Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Ape curgatoare Grupa Parang#Ape curgatoare Grupa Parang" Ape curgatoare Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Lacuri glaciare Grupa Parang#Lacuri glaciare Grupa Parang" Lacuri glaciare Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii floristice Grupa Parang#Rezervatii floristice Grupa Parang" Rezervatii floristice Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii de peisaj si de flora Grupa Parang#Rezervatii de peisaj si de flora Grupa Parang" Rezervatii de peisaj si de flora Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii speologice Grupa Parang#Rezervatii speologice Grupa Parang" Rezervatii speologice Grupa Parang HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Limite Grupa Retezat-Godeanu#Limite Grupa Retezat-Godeanu" Limite Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Culmi muntoase Grupa Retezat-Godeanu#Culmi muntoase Grupa Retezat-Godeanu" Culmi muntoase Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Depresiuni, culoare tectonice Grupa Retezat-Godeanu#Depresiuni, culoare tectonice Grupa Retezat-Godeanu" Depresiuni, culoare tectonice Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Pasuri, trecatori, defilee Grupa Retezat-Godeanu#Pasuri, trecatori, defilee Grupa Retezat-Godeanu" Pasuri, trecatori, defilee Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Ape curgatoare Grupa Retezat-Godeanu#Ape curgatoare Grupa Retezat-Godeanu" Ape curgatoare Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Lacuri glaciare   Grupa Retezat-Godeanu#Lacuri glaciare   Grupa Retezat-Godeanu" Lacuri glaciare   Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii floristice si faunistice Grupa Retezat-Godeanu#Rezervatii floristice si faunistice Grupa Retezat-Godeanu" Rezervatii floristice si faunistice Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii speologice Grupa Retezat-Godeanu#Rezervatii speologice Grupa Retezat-Godeanu" Rezervatii speologice Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Rezervatii paleontologice si speologice Grupa Retezat-Godeanu#Rezervatii paleontologice si speologice Grupa Retezat-Godeanu" Rezervatii paleontologice si speologice Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Parc National Grupa Retezat-Godeanu#Parc National Grupa Retezat-Godeanu" Parc National Grupa Retezat-Godeanu HYPERLINK "http://www.geocities.com/dmarioara/carpmeri.htm" l "Orase Grupa Retezat-Godeanu#Orase Grupa Retezat-Godeanu" Orase Grupa Retezat-Godeanu  Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele: - Predeal; - Turnu Rosu; - Cozia; - Lainici; - Merisor; - Dolmasnea. Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor sunt: - Bucuresti - Brasov prin Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal; - Piatra-Olt - Ramnicu-Valcea - Brezoi - Sibiu prin Cozia si Turnu-Rosu; - Filiasi - Targu-Jiu - Petrosani - Hateg spre Simeria prin Lainici si Merisor; - Orsova - Caransebes spre Timisoara prin Domasnea. Culmile componente ale grupei Parang sunt: - Muntii Parang; - Muntii Sureanu; - Muntii Candrel; - Muntii Lotrului; - Muntii Capatanii. Culoarele de vale incadrate in izoterma de 8 gr.C sunt urmatoarele: - Defileul Oltului; - Culoarul Timis-Cerna. Masivele in care sunt sunt situate urmatoarele lacuri glaciare: - Bucura; - Balea; - Zanoaga; - Podragul Mare; - Galcescu; sunt: - in Muntii Fagaras m- L.Balea si L. Padragu Mare; - in Muntii Parang - L. Galcescu; - in Muntii Retezat - L. Bucura si L.Zanoaga. Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridionali sunt urmatoarele: - floristice: Sinaia, Parang; - de flora si fauna: Piatra Craiului, Muntele Cozia; - de peisaj si flora: Bucegi, Iezeru Sureanu; - forestiere: Valea Balei; - Parc National: Parcul National Retezat. Tipurile de relief din acest lant carpatic sunt urmatoarele: - de eroziune: e reprezentat prin cele trei suprafete de eroziune: - Borascu la 2000 m; - Rau-Ses la 1.200 m - 1.600m; - Gornovita sau platforma Predeal la 1.000 m. - glaciar: rezultat al modelarii exercitate de ghetarii cuaternari, este reprezentat prin circuri glaciare, custuri , morene; in circurile glaciare s-au instalat lacuri foarte frecvente in Muntii Retezat, Parang, Fagaras; - carstic: e dezvoltat pe seama calcarelor; apare sub forma de lapiezuri, doline, polii, chei, pesteri, etc. Exemple:     - Cheile Tatarului, Zanoagei, Ursilor (in lungul vaii Ialomitei);     - Cheile Dambovicioarei;     - Cheile Oltetului;     - Cheile Runcu;     - Cheile Corcoavei;     - Pestera Ialomitei;     - Pestera Damboviciarei;     - Pestera Polovraci;     - Pestera Muierii;     - Pestera Izbucuri;     - Izbucul Cernei. Elementele floristice submediteraneene intilnite pe versantii sudici ai Grupei Retezat - Godeanu sunt urmatoarele: - carpenul oriental; - mojdreanul; - liliacul salbatic; - castanul dulce (bun); - alunul turcesc; - scumpia. Asezarile urbane din: - Depresiunea Lovistea - Brezoi; - Depresiunea Petrosani - Petrosani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Uricani, Aninoasa; - Depresiunea Hateg - Hunedoara, Calan, Hateg, Simeria, Deva; Cugir, Sebes, Orastie, ( in zonele limitrofe). Obiectivele turistice naturale in Carparii Meridionali sunt: - Vale Prahovei si abruptul Bucegilor; - Masivul Bucegi cu "Babele" si "Sfinxul"; - Carstul de pe valea Ialomitei si a Dambovicioarei; - Peisajul alpestru (creste, strungi, circuri si lacuri glaciare); - Defileul Oltului; - Defileul Jiului. Fauna avicola din zona alpina este reprezentata prin: - cinteza alpina; - zaganu sau vulturul barbos; - acvila de munte. Fauna acvatica de altitudini maqri cuprinde domeniul pastravului. Corelate cu roca, tipul de clima si vegetatia, in zona alpina s-au dezvoltat solurile allpine brune-acide. Limite Grupa Bucegi N: Depresiunea Brasov, Magura Codlei S: Subcarpatii Curburii E: Valea Prahovei V: Valea Dambovitei Culmi muntoase Grupa Bucegi Bucegi - 2505 m. in Vf.Omu Leaota Piatra Craiului 2238 m. in Vf. La Om Depresiuni, culoare tectonice Grupa Bucegi Culoarul Prahovei Culoarul Bran-Rucar Pasuri, trecatori, defileee Grupa Bucegi Predeal - 1000 m. Giuvala - 1240 m. Ape curgatoare Grupa Bucegi Prahova Ialomita Dambovita Barsa Lacuri de acumulare Grupa Bucegi Scropoasa si Bolboci pe Ialomita Rezervatii floristice Grupa Bucegi Sinaia Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Bucegi Piatra Craiului Rezervatie de peisaj si flora Grupa Bucegi Bucegi Orase Grupa Bucegi Sinaia Azuga Busteni Sinaia Limite  Grupa Fagaras N: Podisul Transilvaniei S: Subcarpatii Curburii E: Valea Prahovei V: Valea Dambovitei Culmi muntoase Grupa Fagaras Fagaras - 2544 m. in Vf. Moldoveanu 2535 m. in Vf. Negoiu Cozia - 1668 m. Frunti Ghitu - 1622 m. Iezer - 2462 m. Depresiuni, culoare tectonice Grupa Fagaras Lovistei Pasuri, trecatori, defilee Grupa Fagaras Turnu Rosu - 400 m. Cozia - 309 m. Defileul Turnu Rosu - Cozia (Olt) Ape curgatoare Grupa Fagaras Olt Topolog Arges Valsan Raul Doamnei Raul Targului Argesel Dambovita Barsa Lacuri glaciare Grupa Fagaras Podragul Mare Balea Rezervatii floristice si faunistice (complexe) Grupa Fagaras Muntele Cozia Balea Rezervatie forestiere Grupa Fagaras Valea Balei Rezervatie paleontologica si geologica Grupa Fagaras Turnu Rosu Limite Grupa Parang N: Podisul Transilvaniei si Culoarul Orastiei S: Subcarpatii Getici E: Valea Oltului si Depresiunea Orastiei V Depresiunea Hateg, Depresiunea Petrosani si Valea Jiului Culmi muntoase Grupa Parang Parang - 2519 m. Sureanu - 2130 m. in VF. lui Patru Candrel - 2244 m. Lotrului 2242 m. in Vf. Steflesti Capatanii - 2124 m. in Vf. Ursu Depresiuni, culoare tectonice Grupa Parang Lovistei Petrosani Hateg Pasuri, trecatori, defilee Grupa Parang Turnu Rosu - 400 m. Cozia - 309 m. Lainici - 450 m. Defileul Turnu Rosu - Cozia (Olt) Defileul Livezeni - Bumbesti (Jiu) Ape curgatoare Grupa Parang Gilort Jiet Strei Sebes Cibin Sadu Lotru Oltet Cerna Raul Mare in Depresiunea Cerna Lacuri glaciare Grupa Parang Galcescu din Muntii Parang Lacurile din Muntii Cindrel si Muntii Sureanu Rezervatii floristice Grupa Parang Parang Rezervatii de peisaj si de flora Grupa Parang Iezerul Sureanu Rezervatii speologice Grupa Parang Sura Mare Tecuri Cioclovina Pestera Muierii Orase Grupa Parang Depresiunea Lovistei      Brezoi Depresiunea Brasov     Petrosani     Petrila     Vulcan     Lupeni     Uricani     Aninoasa Limite Grupa Retezat-Godeanu N: Depresiunea Hateg si Culoarul Bistrei S: Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti E: Valea Streiului, Depresiunea Petrosani si Valea Jiului V: Culoarul Timis-Cerna Culmi muntoase Grupa Retezat-Godeanu Retezat 2509 m. in Vf. Peleaga Godeanu - 2291 m. in Vf. Gugu Tarcu - 2190 m. Muntele Mic 1802 m. Cernei Mehedinti Valcan 1868 m in Vf. Straja Depresiuni, culoare tectonice Grupa Retezat-Godeanu Petrosani Hateg Culoarul Timis-Cerna Culoarul Bistrei Pasuri, trecatori, defilee Grupa Retezat-Godeanu Lainici 450 m. Poarta de Fier a Transilvaniei 700 m. Domasnea 540 m. Ape curgatoare Grupa Retezat-Godeanu Jiul de Vest Tismana Motru Cerna Topolnita Bistra Raul Mare in Depresiunea Hateg Strei in Depresiunea Hateg Lacuri glaciare   Grupa Retezat-Godeanu Bucura Zanoaga in Muntii Retezat Rezervatii floristice si faunistice Grupa Retezat-Godeanu Domogled Rezervatii speologice Grupa Retezat-Godeanu Closani Topolnita Rezervatii paleontologice si speologice Grupa Retezat-Godeanu Bahna Parc National Grupa Retezat-Godeanu Retezat Orase Grupa Retezat-Godeanu Culoarul Cernei     Baile Herculane     Orsova 쥁