Referat Geografie Los Angeles

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Geografie Los Angeles si de asemenea puteti face Download Referat Geografie Los Angeles

Citeste fragmente din Referat Geografie Los Angeles

Los Angeles Los Angeles, cu o populaþie de 14.000.000 locuitori, este al 11-lea centru urban din Statele Unite. În 1781 spaniolii au întemeiat un oraº în zona vesticã a Statelor Unite, pe nume El Pueblo de Nuestra Senora Reina de los Angeles. Dominaþia spaniolã a încetat în 1821, însã Statele Unite au preluat controlul oraºului 25 de ani mai târziu. Apariþia cãilor ferate, precum ºi celebra (Goanã dupã aur( aduce în aceste þinuturi foarte mulþi emigranþi. Însã stabilirea dupã 1913 aici a marilor studiouri cinmatrografice va avea efectul unei explozii a afacerilor, cea ce va aduce acestui oraº numele de Þara fãgãduinþei. Oraºul este denumit familiar L. A. de cãtre locuitori ºi are o climã sub-tropicalã. Extinderea enormã a zonei urbane a fãcut din Los Angeles oraºul cu cea mai mare arie de întindere din Statele Unite. Economia oraºului se bazeazã pe o diversitate foarte mare a industriei. În fapt, statul California reoprezintã o putere economicã clasificatã la nivel mondial de state pe locul 7. Emblema orºului este industria cinematograficã, Hollywood-ul. New York New York s-a înscris în Uniunea Statelor Americane pe 26 iulie 1788, ca al unsprezecelea dintre cele 13 state originale. Situat în nord-estul Statelor Unite, New York a fost un lider în viaþa politicã, culturalã ºi economicã a þãrii. În ciuda dificultãþilor economice din anii 1970-1980, statul încã se plaseazã printre liderii Statelor Unite în importante sectoare precum comerþul, comunicaþiile ºi finanþele. În acord cu recensãmântul din 1990, New York avea 17 990 455 de locuitori fiind cea mai mare aglomeraþie urbanã din Statele Unie ale Americi. Geografia New-York-ului este diversã, având în componenþã 7 regiuni. Clima este temperat continentalã. Numele oraºului New York provine de la numele ducelui de York, care mai târziu a fost regele Angliei sub numele de Iacob al 11-lea. Diversitatea mare a etniilor ce locuiesc in New York a dus la un ritm de viaþã trepidant ºi un mare elan creator, oraºul fiind capitala culturalã incontestabilã a Statelor Unite. Existenþa unor mari muzee ca Metropolitan, considerat cel mai mare muzeu din lume precum ºi aºa-ziºilor zgârie nori ca Empire State Building, pânã nu demult cea mai înaltã clãdire din lume, fac din New York o mare atracþie turisticã. De asemenea, renumele de capitalã mondialã financiarã este pe deplin confirmat de existenþa de-a lungul strãzii Wall Street a sediilor celor mai puternice bãnci din lume, precum ºi a celei mai mari burse de valori financiare mondiale. Portul oraºului confirmã încã o datã întâietatea oraºului în lume fiind considerat cel mai întins ºi cu cel mai mare trafic de marfuri. Un fapt inedit este marea dragoste a locuitorilor pentru acest oraºul lor, pe care îl numesc cu duioºie ( The Big Apple ( (Marele Mãr). Dubai Emiratul Dubai face parte din cele 7 emirate unite sub numele de Emiratele Arabe Unite, situate în pareta nord-esticã a peninsulei Arabia, pe litoralul golfului Persic. Capiatala are acelaºi nume. Secole de-a rândul în acest mic emirat, datoritã climei neprielnice ºi a resurselor naturale sãrace, locuitorii s-au ocupat numai cu pescuitul ºi creºterea animalelor fiind foarte sãraci. Descoperirea la începutul secolului a unor zãcãminte foarte mari de petrol va schimba radical viaþa emiratului. Importanþa vitalã a petrolului în dezvoltarea economicã a lumii a dus la obþinerea unor imense sume de bani din exportul lui. Într-un ritm ameþitor s-au construit clãdiri imense, spitale, aºezãminte culturale, transformând peste noapte Dubaiul într-un oraº modern, centru financiar ºi port important al zonei, aducându-i supranumele de Veneþia Golfului. Locuitorii oraºului se bucurã de un standard de viaþã foarte ridicat considerat printre cele mai mari din lume. Singapore Singapore este un oraº stat, având o populaþie de 2 800 000 locuitori. El se aflã pe o insulã cu acelaºi nume, în sudul peninsulei Malacca. Încã din secolul (((( Singapore a fost un centru activ de comerþ. În anul 1819 Imperiul Britanic a început construcþia portului fãcând din acest oraº un important centru comercial al lumii. Distrus în mare parte la sfârºitul celui de al doilea rãzboi mondial, Singapore cunoaºte dupã rãzboi, mai ales din anul 1965, când ºi-a obþinut independenþa, o transformare fulgerãtoare intr-un megalopolis modern cu o foarte mare putere economicã, politicã ºi financiarã. În mare parte acest fenomen este datorat unei emigraþii foarte mari de chinezi în insulã, care care devin majoritari, având o pondere de peste 70 % din populaþie. Situat prin poziþia geografica la o încruciºare de trasee maritime, între Oceanul Indian ºi Oceanul Pacific, Singapore a devenit unul dintre cele mai mari porturi ale lumii, trãgând mari foloase din regimul de port liber instituit anume pentru facilitarea afacerilor. Oraºul se caracterizeazã printr-o arhitecturã modernã ce se îmbinã plãcut cu tradiþionalele construcþii chinezeºti în formã de pagode. Hong Kong În 1842 Marea Britanie a obþinut de la împãratul Chinei controlul unei insule pe nume Honk Kong, în scopul de a construi un port pentru navele lor de comerþ. În 1898 Marea Britanie a încheiat un tratat cu China prin care li s-a acordat concesionarea pe 99 de ani a insulei ºi a câtorva zone din împrejurul lui. De-a lungul anilor, poziþia geograficã ºi legãturile comerciale au transformat Honk Kong-ul într-o mare metropolã. Oraºul a devenit unul dintre cele mai mari porturi din lume, centru comercial ºi financiar de prim rang în lume, având o populaþie de 5 900 000 locuitori. În 1994 a încetat dominaþia englezã asupra oraºului, Honk Kong-ul revenind Chinei. Cu toate cã clima este foarte caldã ºi umedã, turistul care se avntureazã pe strãzile acestui oraº va rãmâne impresionat de ritmul de viaþã alert al acestui oraº, întâlnind la tot pasul clãdiri moderne ºi foarte înalte, aici aflându-se cea mai înaltã clãdire din Asia. Dar asta nu înseamnã cã nu va vedea clãdiri construite în stil tradiþional chinezesc, oraºul pãstrându-ºi farmecul oriental. Acest oraº reprezintã cum nu se poate mai bine spiritul întreprinzãtor al poporului chinez atunci când nu este încorsetat de principii comuniste. Ca o notã de inedit în acest oraº se aflã aeroportul cu cel mai mare trafic din Asia, al cãror piste sunt efectiv construite pe mare. Traficul maritim este incredibuil de dens, apele golfului nefiind niciodatã lipsite de valuri, chiar dacã nu adie nici mãcar o boare de vânt. Chicago Chicago este al 111-lea oraº ca numãr de populaþie (6 800 000loc.) din Statele Unite. Prima atestare existã din 1803 când armata americanã a construit un fort de apãrare. Pânã în 1825, când s-a transformat în oraº, Chicago a fost o micã localitate de frontierã. De la jumãtatea secolului trecut oraºul a început sã se dezvolte într-un ritm alert, datoritã poziþiei sale geografice precum ºi a resurselor naturale din zonã, ajungând un foarte mare centru industrial ºi port pe litoralul marelui lac Michigan. Numele oraºului mai este legat ºi de lupta dusã de muncitori pentru condiþii de viaþã ºi de muncã mai bune. În 1887 un mare miting al muncitorilor a fost reprimat cu violenþã de cãtre poliþie. În memoria victimelor de atunci , ziua de 1 Mai, data mitingului, a fost aleasã drept Ziua internaþionalã a muncii. Deasemenea în epoca prohibiþiei din anii 20, oraºul a avut trista faimã de a fi numit capitala crimei organizate din Statele Unite. La ora actualã Chicago este un centru important de industrie, comerþ ºi culturã. Arhitectura modernã dominã construcþiile, aici aflându-se cea mai înaltã clãdire din lume, Sears Tower, cu o înãlþime de 443 metri. Chicago este sediul unora dintre cele mai renumite instituþii de învãþãmânt din Statele Unite, locuitorii fiind mândri cã în oraºul lor îºi desfãºoarã jocurile unele dintre cele mai puternice echipe sportive naþionale. Viena Viena este capitala statului Austria, având o populaþie de 2 100 00 locuitori. Cunoscutã de-a lungul istoriei drept capitala Imperiului Austro-Ungar, Viena este un oraº încãrcat de istorie. În oraº se aflã multe palate celebre precum palatul Sch(nnembrun, construit de familia de Habsburg, atenþia turiºtilor fiind orientatã ºi spre muzeele oraºului printre care amintim marele muzeu Prater. Oraºul se aflã pe Dunãre, la ora actualã fiind unul dintre cele mai mari oraºe din Europa, servind totodatã ca poartã între estul ºi vestul Europei. Secole întregi, Viena a fost recunoscutã drept capitala incontestabilã a muzicii mondiale. Haydn, Mozart ºi Schubert sunt numai câþiva dintre marii compozitori care au considerat Viena drept casa lor. De asemenea filarmonica oraºului este celebrã, concertele ei fiind difuzate în toatã lumea. Viena mai este numitã ºi capiata- la valsului. Arhitectura modernã se completeazã în mod plãcut cu arhitectura medievalã, dând oraºului o ambianþã pl,ãcutã, unde vienezii duc o viaþã lipsitã de griji. Roma Roma este unul dintre cele mai celebre oraºe ale lumii. Capitala Italiei, cu o populaþie de 2 900 000 locuitori, te întâmpinã la tot pasul, cu vestigii istorice ale cãror origini se pierd în istorie. Situatã pe râul Tibru, în zona centralã a Italiei, pe celebrele 7 coline, Roma a avut perioada de maximã strãlucire, fiind capiatla Imperiul Roman, între secolele 11 î.e.n.-(( e. n., când era supranumitã capiatala lumii. Dupã secole de declin, oraºul ºi-a regãsit dominaþia culturalã, în epoca Renaºterii. Declaratã în 1871 capitala Italiei reunificate, roma devine de-a lungul anilor un important centru financiar, industrial ºi cultural al Europei. Roma are renumele unui oraº al prieteniei ºi cãldurii relaþiilor umane, cu superbe restaurante, clãdiri moderne, cafenele celbre, magazine elegante, precum ºi foarte multe obiective turistice, printre care amintim: Colisseul, Columna lui Traian, Capela sixtinã º.a. Berlin Divizat vreme de 45 de ani, Berlinul reclamã pe drept cuvânt poziþia de capitalã a Germaniei reunificate. Oraºul a luat fiinþã în secolul al XIII-lea,devenind în 1470 capitala principatului Prusiei, fieful familiei de Hohenzoller.În anul 1871 devine capitala Imperiului German, iar în 1919 a Republicii de la Weimar. Aproape total distrus de bombe la sfirºitul celui de al 11-lea rãzboi mondial, Berlinul va fi divizat în douã pãrþi. Partea vesticã devine parte a Germanie Occidentale, iar partea esticã capitala Germaniei Comuniste. Aceste douã pãrþi vor evolua ca entitaþi diferite. Pe când partea vesticã se transformã într-un oraº modern ºi prosper, cu unitãþi de afaceri ºi bulevarde moderne strãjuite de magazine luxoase ºi galerii de artã, partea esticã devine un simbol al comunismului german ale cãror bulevarde sunt dominate mai de grabã de procesiuni militare decât de magazine sau restaurante. Dar în noiembrie 1989, o datã cu colapsul sistemului comunist ºi distrugerea simbolului ce diviza cele douã Grmanii, Zidul Berlinului, acest oraº este din nou unit ºi capitalã a noului stat German unit. Datoritã proverbialei tenacitãþi a poporului german,Berlinul trãieºte o nouã viaþã, investiþiile imense fãcute fãcând sã disparã diferenþele dintre cele douã jumãtãþi, oraºul tinzând sã devinã cel mai important centru politic, administrativ, industrial ºi cultural al Germaniei ºi totodatã un simbol al noii Europe unite. Casablanca Casablanca, cel mai mare oraº ºi port al Marocului, este totodatã printre cele mai mari centre comerciale ale Africii. Aproape totalitatea comerþului exterior al Marocului se efectueazã prin acest oraº, ce are unul dintre cele mai mari porturi din lume. Cerealele, pielea, lâna ºi fosfaþii sunt principalele articole de comerþ. Printre ramurile industriale importante din acest oraº se numãrã: pscuitul ºi prelucrarea sa, materialale de construcþii, producerea sticlei, prelucrarea tutunului,s.a. De asemenea aici îºi au locul cele mai mari universitãþi ºi monumente naþionale, printre care Universitatea Hassan 11 ºi Marea Moschee Hassan 11. Din Evul Mediu, Casablanca a fost un prosper oraº cunoscut sub numele de Anfa. În 1907 Casablanca a fost ocupatã de cãter Franþa. Sub administraþie francezã s-a dezvoltat rapid, iar partea modernã a oraºului s-a construit în jurul unei suburbii pe nume Moorish. În timpul celui de al 11-lea rãzboi mondial, Casablanca a fost unul dintre cele trei mari puncte de debarcare în timpul invaziei Aliaþilor din nordul Africii. Oraºul a fost locul unde în ianuarie 1943, Preºedintele Statelor Unite, Roosvelt ºi Primul Ministru al Marii Britanii, Churchill, s-au întâlnit ºi au hotãrât ca þãrile lor sã lupte pâna la capitularea necondiþionatã a puterilor Axei. Casablanca contemporanã te încântã cu o climã blândã, cu plajele sale la Oceanul Atlantic, cu magazinele sale luxoase pãstrând totodatã un aer rustic, având unul dintre cele mai mari bazare din lume. Într-un cuvânt, turismul este o industrie puternicã aici, care aduce foarte mulþi bani locuitorilor. Moscova Moscova împreunã cu cei 9.200.000 locuitori este cel mai mare oraº al Rusiei, totodatã fiind capitala administrativã. Moscova a fost întemeiatã în anul 1147 de cãtre prinþul Yuri Dolgoruki, fiind de la început un centru de putere ºi comerþ. Construcþia fortãreþei Kremlin care mai târziu va deveni simbolul oraºului ºi al Rusiei va permite respingerea numeroaselor atacuri ale invadatorilor mongoli,prmiþând consolidarea influenþei cnejilor moscoviþi, culminând cu alegerea sa ca centru al influentei Biserici Ortodoxe a Rusiei în 1326. Spre sfîrºitul secolului al XV , Moscova devine capitala Rusiei, statut pe care îl pierde în 1712, când þarul Petru cel Mare mutã capitala la Sankt Petersburg. În anul 1812, o datã cu ocuparea sa de cãtre Napoleon, Moscova va fi decimatã de incendii, dar reconstrucþia va fi rapidã. Dezvolterea industrialã spre sfârºitul secolului trecut precum ºi apariþia liniilor ferate a fãcut ca Moscova situatã în centrul Rusiei sã devinã principalul centru industrial al þãrii, populaþia crescând mult. Odatã cu succesul Revoluþiei Bolºevice din 1918, Moscova redevine capitala þãrii. Astãzi, dupã dezintegrarea URSS, oraºul rãmâne centrul cultural ºi politic al þãrii. Impozantele ziduri ale Kremlinului ce adãpostesc catedrale seculare, muzee ºi clãdiri administrative, dominã inima oraºului. Restul Moskovei se întinde printr-o serie de cercuri concentrice pânã la nivelul suburbiilor. În ciuda dificultãþilor politico-economice din ultimii ani, Moskova rãmâne unul dintre cele mai mari oraºe ale lumii. Arhitectura sa, incluzând domurile aurite ale Catedralei Sfântul Vasile, nou renovatul Teatru Balºoi, trepidantul bulevard Arbat, precum ºi elegantul metrou, cu care moscoviþii se mândresc cel mai tare, întãresc reputaþia Moscovei în lume. Veneþia Consideratã unul dintre cele mai frumoase oraºe din lume, Veneþia este cunoscutã ca Regina Mãrii Adriatice. Patru sute de poduri traverseazã labirintul de canale format din cele 120 de insule ale oraºului, situat într-o lagunã de apã sãratã între gurile de vãrsare ale râurile Pad ºi Piave în nordestul Italiei. Tot traficul din oraº se bazeazã pe mijloacele de transport maritime: ºalupe, gondole, feribouturi etc. Cei 309 422 locuitori au ca principalã sursã de venituri turismul. Veneþia beneficiazã de o splendidã salbã de muzee, monumente, biserici, consi- derate tezaure artistice mondiale. De-a lungul istoriei artiºtii locali au creat oglinzi, tapiserii, vitralii, care au fãcut Veneþia faimoasã. În ultimul timp oraºul se confruntã cu o serie de probleme precum poluarea, eroziunea ºi inundaþiile, ceea ce a obligat autoritãþile oraºului sã realizeze proiecte în scopul pãstrãrii celebrei imagini a oraºului lagunelor. Mersin Mersin, cunoscut deasemenea sub numele de Icel este capitala provinciei Icel din Turcia. Oraºul, având o populaþie de 422 357 este portul principal de tranzit produse petroliere ºi are cea mai puternicã industrie de rafinare a þiþeiului din Turcia. Mersin este aºezat în sudestul Turciei, aproape de o aºezare neoliticã ºi a fost un port roman. Sankt Petersburg Oraºul Sankt Petersburg este situat în Rusia ºi are o populaþie de 5.1 milioane de locuitori, este al doilea oraº ca mãrime din Rusia, fiind cel mai important port al þãrii precum ºi un centru industrial puternic. El este localizat pe râul Neva, în golful Finic din Marea Balticã. De-a lungul istoriei oraºul a reprezentat un simbol al þarilor Rusiei, iar din 1918, odatã cu Revoluþia Bolºevicã devine un simbol al comunismului, schimbându-i-se numele în Leningrad. Oraºul evocã mãreþia Imperiului Rus care a adunat de-a lungul timpului fabuloase bogãþii. Tot aici se aflã poate cel mai mare muzeu din lume, Hemitage ºi celebrul cruciºãtor Aurora, sub formã de muzeu, acest vapor, fiind cel care a dat, cu ajutorul tunurilor sale semnalul începerii revoluþiei bolºevice. Odatã cu colapsul comunismului în Uniunea Sovieticã, oraºul ºi-a recãpãtat vechiul nume. Milano Milano este centrul financiar, comercial ºi industrial al Italiei. Al doilea oraº în Italia, ca populaþie (4 200 000 loc.), Milano este un oraº modern înconjurat de suburbii industriale. Este primul oraº al Italiei în industriile chimicale ºi textile. De asemenea oraºul are o adevãratã industrie a muzicii ºi a cãrþii precum ºi cea mai mare bursã financiarã a þãrii. Principala piaþã a oraºului este piaþa Domului, în care se afla imensa catedralã în stil gotic din marmorã albã. În partea sudicã se aflã basilica Sant(Ambrogio. Iar în apropiere biserica Santa Maria delle Grazie cu fosta mãnãstire dominicanã unde se aflã faimoasa frescã Cina cea de tainã. De asemenea Milano adãposteºte importante lãcaºuri de culturã, printre care celebra clãdire a operei Scala se detaºeazã clar. Palatul dell(Ambrosiana adãposteºte adãposteºte din 1609 prima bibliotecã din Europa.În oraº se aflã un Institut de înalte studii politice internaþionale. Munchen Capitala landului Bavaria din Germania, oraºul Munchen, cu o populaþie de 2 200 000 locuitori, este o combinaþie bogatã de intreprinderi industriale cu simboluri istorice ale unui trecut strãlucitor. Oraºul a fost fondat în 1158 de cãtre Heinrich, duce de Saxonia, devenind de-a lungul timpului unul dintre cele mai importante centre de putere ºi dominaþie în Germania, leagãnul dinastiei Wittelsbach. În timpul celor 663 de ani cât a durat dominaþia acestei dinastii în Munchen s-au construit o serie de fastuoase castele,cea ce exemplificã fascinaþia bavarezilor pentru grandoare ºi spectacol. În 1920 Munchen devine locul de naºtere al Naþional Socialismului, mai cunoscut sub numele de nazism. 18 ani mai târziu, oraºul îºi leagã numele de odiosul tratat politic prin care Franþa ºi Marea Britanie consfinþesc cipârþirea Cehoslovaciei de cãtre Hitler. Reconstruit dupã rãzboi, Munchen devine centrul industriei de înaltã tehnologie al þãrii, aducând o mare prosperitate locuitorilor sãi. Oraºul are ºi un mare potenþial turistic, trei porþi medievale împreunã cu magnificul turn al Catedralei Frauenkirche din secolul al XV –lea ºi impozanta clãdire în stil gotic a Primãriei, sunt numai câteva din atracþiile vizitatorilor acestui oraº. Europa Europa, situatã în întregime în emisfera nordicã este cuprinsã între Oceanul Arctic la nord, Oceanul Atlantic la vest, Marea Mediteranã ºi lanþul Munþilor Caucaz la sud, Marea Cas- picã ºi Munþii Urali la est. Este cel mai mic dintre continente (în afara Australiei), cu þãrmuri bine articulate (cca. 37.900 km). Din punct de vedere al reliefului prezintã o mare diversitate ºi fragmentare, fãrã câmpii vaste, lanþuri muntoase sau deºerturi care caracterizeazã alte continente. Se distinge o Europã septentrionalã cu câmpii (Câmpia nord-europeanã) destul de întinse ºi vechi socluri (masivele caledoniene ºi hercinice) ºi o Europã meridionalã ce cuprinde lanþurile terþiene (Pirinei, Alpi, Carpaþi) închizând regiuni joase, de micã întindere. Se caracterizeazã prin altitudini nu prea mari, unele sectoare aflându-se chiar sub nivelul oceanului planetar ºi prin absenþa unor podiºuri continentale sau a unor munþi barierã. Europa aparþine climatului temperat, mai mult sau mai puþin apropiat de ocean. Nu cunoaºte excesele climatice specifice zonelor tropicale sau polare, oferind cu cadru prielnic activitãþii umane. Relieful determinã nuanþe tehnice ºi regim de precipitaþii variate, ceea ce face distincþie între o Europã Oceanicã la vest, o Europã continentalã la est ºi o Europã mediteraneanã la sud. Continentul se caracterizeazã printr-o mare densitate a reþelei hidrografice ºi o frecventã prezenþã a lacurilor de diferite origini. Nu existã fluvii foarte mari, cele mai lungi se întâlnesc (cu excepþia Dunãrii) în jumãtatea esticã, însã apele au debite însemnante. Existã ºi o serie de canale magistrale, care leagã mãrile nordice de cele sudice. La- curile Europei sunt numeroase, dar neregulat dispuse. Vegetaþia reflectã în bunã mãsurã zonalitatea longitudinalã a condiþiilor climatice, formaþiile vegetale caracteristice fiind foioasele, coniferele, stejeriºuri, tufe. Poziþia Europei în zona temperatã a emisferei boreale, profunda ei penetrare de cãtre mãri, au favorizat densitatea populaþiei, vechimea ºi varietatea ei, fiind unul dintre cele mai dens populate continente (69,4 loc./km2). Totodatã are una dintre cele mai mari aglomeraþii urbane din lume ºi cele mai vechi concentrãri teritoriale industriale. Europa, populatã din paleolitic, grupeazã mai puþin de 10% din pãmântul propiu-zis ºi aproape 15% din populaþia mondialã, care nu are o unitate etnicã sau lingvisticã ºi nici religioa- sã. Este pe punctul de pornire a unor intenºi curenþi de populaþii spre alte continente, spaþii în care populaþia de origine europeanã a devenit majoritarã ºi câmpul de bãtãlie unde s-au desfãºurat cele mai pustietoare rãzboaie din istoria omenirii (primul ºi al doilea rãzboi mondial). Totodatã este locul cu cea mai mare concentrare de forþe militare ºi armament din lume. Dupã al doilea rãzboi mondial, ea a fost mult timp împãrþitã în douã blocuri ideologice ºi economice opuse, situaþie care odatã cu cãderea regimurilor comuniste, nu se mai înregistreazã. Date geografice generale Suprafaþa: 10.480.000 km2 Altitudinea maximã: 4.810 m Altitudinea minimã: - 28 m Altitudinea medie: 340 m Lungimea coastelor: 37.900 km Insule suprafaþa în km2 Marea Britanie Islanda Irlanda Novaia Zemlea, Nord Novaia Zemlea, Sud Svalbard (=Spitzbergen), Vest Sicilia Sardegna (=Sardinia) Corse (=Corsica) Kriti (=Creta) Seeland Kolguev Evva (=Eubeea) Mallorca Vaigaci Gotland Fyn (=Fionia) Saaremaa Lewis Lesvos Sky Rodos (land Lolland Hiiumaa R(gen Chios Cefalonia Anglesey Ahvenanmaa Corfu Bornholm Man Samos Limnos Zante Wight Malta Elba 217.775 102.819 84.401 48.200 33.200 39.500 25.426 23.813 8.722 8.259 7.016 5.200 3.654 3.411 3.250 3.001 2.976 2.700 2.273 1.630 1.533 1.398 1.344 1.241 965 926 842 781 715 640 592 588 572 476 476 402 381 372 246 223 Principalii vulcani Altitudinea în m Etna (Sicilia) Pico )Azore) Urºilor (Jan Mayen) Orefa (Islanda) Hekla (Islanda) Asjja (Islanda) Vezuviu (Italia) Stromboli (I-le Liparice) Thira (Grecia) Vulcano (I-le Liparice) 3.340 2.320 2.277 2.119 1.491 1.448 1.279 926 590 500 Munþi Altitudinea în m Mont Blanc (Alpi, Franþa-Italia) Monte Rosa (Alpi, Italia-Elveþia) Monte Cervino (Alpi, Italia-Elveþia) Aletschhorn (Alpi, Elveþia) Jungrafu (Alpi, Elveþia) Grand Paradiso (Alpi, Italia) Bernina (Alpi, Italia-Elveþia) Monte Viso (Alpi, Franþa-Italia) Gross Glockner (Alpi, Austria) Mulhacen (Sierra Nevada. Spania) Pic d’Aneto (Pirinei, Spania-Franþa) Etna (Sicilia, Italia) Musala (Rila, Bulgaria) Olympos (Grecia) Gran Sasso (Italia) Triglav (Alpi, Iugoslavia) Tatra (Carpaþi, Cehia) Moldoveanu (Carpaþi, România) Durmitor (Dinarici, Iugoslavia) Galdhpiggen (Scandinavici, Norvegia) Parnassos (Grecia) Botev (Balcani, Bulgaria) Narodnaia (Urali) Mont Dore (Franþa) Helka (Islanda) Vezuviu (Italia) Monte Gargano (Italia) 4.810 4.633 4.478 4.195 4.159 4.061 4.050 3.841 3.797 3.478 3.404 3.295 2.925 2.928 2.914 2.863 2.633 2.543 2.522 2.468 2.459 2.376 1.894 1.886 1.447 1.277 1.056 Fluvii – Râuri Lungimea în km Volga Dunãrea Ural Nipru Don Peciora Nistru Rin Dvina de Nord+Suhona Veatka Vîcegda Elba Vistula Loara Doneþ Tisa Sava Dvina de Vest Prut Tag Kuban Ebru Niemen Oder Bugul de Sud Guadiana Mezen Sena Duero Ron Mureº Olt Siret Weser Pad Guadalquivir Garonne Torne Dal Tibru Shannon Tamisa Severn Arno Neva 3.531 2.860 2.428 2.201 1.870 1.789 1.352 1.326 1.293 1.248 1.130 1.112 1.059 1.020 1.016 963 940 930 925 910 906 860 854 848 835 820 799 776 770 759 756 736 726 720 652 579 575 470 455 393 350 338 336 230 74 Lacuri Suprafaþa în km2 M. Caspicã Ladoga Onega Vanern Rîbinsk Ciud Wattern Saimaa Inari Malaren Paijanne Ilmen Balaton Geneva Bodensee Garda Scutari Ohrid Neusiedler Prespa Neuchâtel Lago Maggiore 371.000 17.700 9.610 5.585 4.500 3.560 1.972 1.800 1.330 1.140 1.090 660 591 581 538 370 356 350 320 288 216 212 Principalele pasuri ºi trecãtori Înãlþimea în m Marele St. Bernard (Alpii Valezi) Furca (Alpii Urici) Bernina (Alpii Retici) Micul St. Bernard (Alpii Graici) Splugen (Alpi, masivul Adula) St. Gotthard (Alpii Lepontini) Simplon (Alpii Valezi) Maloja (Alpii Retici) Arlberg (Alpii Austriei, masivul Lech) Vulcan (Carpaþii Meridionali) Prislop (Carpaþii Orientali) Brenner (Alpii Austriei, masivul Stubaier) Loibl (Alpii Caravanchieni) Predeluº (Carpaþii Mridionali/Carpaþii Orientali) Rodna (Carpaþii Orientali) ªipka (Balcani) 2.472 2.436 2.330 2.188 2.117 2.108 2.005 1.817 1.802 1.621 1.413 1.370 1.370 1.300 1.284 1.185 쥁