Referat Poluarea Si Degradarea Solurilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Poluarea Si Degradarea Solurilor si de asemenea puteti face Download Referat Poluarea si degradarea solurilor

Citeste fragmente din Referat Poluarea Si Degradarea Solurilor

Poluarea si degradarea solului Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat in instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii. Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale, agricole, menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani. Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai grav: a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de aer. b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane. Poluarea artificiala Initial produsele poluante erau de natura organica si usor biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe masura dezvoltarii industriale si exploziei demografice au aparut deseuri nebiodegradabile, pentru care nu exista in natura enzime capabile sa le descompuna. Poluarea artiiciala este de natura: fizica (sonora, radioactiva, termica), chimica, biologica (agenti patogeni (virusuri, bacterii, fungi)) Poluarea Solului Solul poate fi poluat : -direct prin deversari de deÅŸeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte ÅŸi pesticide aruncate pe terenurile agricole ; -indirect, prin depunerea agenÅ£ilor poluanti ejectaÅ£i iniÅ£ial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanÅ£i “spălaÅ£i” din atmosfera contaminată, transportul agenÅ£ilor poluanÅ£i de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Caracteristicile solului sint legate direct de productivitatea agricola. Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex.: nitriti care au efect methemoglobinizant pentru om si amnimale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic) Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului. In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2. Carbunele, titeiul si gazele naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale. Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane. Arderea combustibililor solizi contribuie esential la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de sulf si azotati, metale grele, monoxid de carbon si suspensii care se degaja alaturi de alte elemente daunatoare sanatatii umane. Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei. Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este "saracita" in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente. Prognozele arata ca acidificarea solului produce importante daune in special asupra agriculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 milioane de hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de padure. Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul este ireversibil. Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cauze majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui sistem modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra pretului de piata al biomasei si al face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential productiv afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite " ferme energetice" La nivelul judetului Sibiu, poluarea chimica cea mai extinsa si cu efecte agresive, deosebit de puternice asupra solului este poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cadmiu) si dioxid de sulf din zona Copsa Mica. Desi, la ora actuala, este de remarcat reducerea concentratiei de metale grele din sol, fata de anii precedenti, acestea se regasesc în sol în concentratii peste limita pragului de alerta. De remarcat, deasemenea, si reducerea arealului de maxima poluare si a celui de poluare medie. Natura complexa a emisiilor si actiunea sinergica a poluantilor afecteaza activitatea microbiologica, fapt ce duce la încetinirea pâna la disparitie a proceselor de humificare. Poluarea solurilor din zona Copsa Mica afecteaza ecosistemele agricole si forestiere. Astfel, solurile au fertilitate scazuta, încadrându-se în clase inferioare de fertilitate. Suprafata afectata însumeaza 18.630 ha teren agricol si 3.245 ha fond forestier. Cele opt halde urbane de deseuri existente in judetul Sibiu ocupa o suprafata totala de 17 ha, iar rampele rurale 2 ha. Dat fiind amenajarea si exploatarea necorespunzatoare a acestora, ele constituie zone cu poluare critica. Nivelul contaminării solului depinde ÅŸi de regimul ploilor.Acestea spală în general atmosfera de agenÅ£ii poluanÅ£i ÅŸi îi depun pe sol, dar în acelaÅŸi timp spală ÅŸi solul, ajutând la vehicularea agenÅ£ilor poluanÅ£i spre emisari. Trebuie totuÅŸi amintit că ploile favorizează ÅŸi contaminarea în adâncime a solului. ÃŽntr-o oarecare măsură poluarea solului depinde ÅŸi de vegetaÅ£ia care îl acoperă, precum ÅŸi de natura însaÅŸi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenÅ£ei pesticidelor ÅŸi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic ÅŸi de protejare a mediului cere ca atât ingrăşămintele cât ÅŸi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. ÃŽn realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau acÅ£iunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. ÃŽn tabelul următor sunt prezentate unele date în legătură cu persistenÅ£a în sol a unor insecticide comune. Insecticidul Timpul pt. DispariÅ£ia a 50% din doza admin. Solului Timpul pt a se ajunge la concentraÅ£ia de 0,1 ppm Aldrin 2 luni Carbaryil 1 lună Phorate 1 lună Azinphosmetil 20 zile Parathion 20 zile 90 zile Metilparation 30 zile Malation 8 zile ÃŽntrucât deplasarea pesticidelor ÅŸi a îngrăşamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au încercat metode pentru mărirea persistenÅ£ei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenÅ£a heptaclorului în sol a fost mărită: cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral cu 52% prin adaus de răşină de Piccopale ; cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ; cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic. cu 21% prin adaus de fracÅ£iuni grele aromatice din petrol. ExperienÅ£a a arătat că persistenÅ£a pesticidelor mai depinde ÅŸi de natura solului : ea este mai mică în solurile cu conÅ£inut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decât în substanÅ£e organice. Date referitoare la afectarea solurilor agricole la nivelul Romaniei : Suprafata terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi ai capacitatii productive la 31 decembrie 2000 in Romania. Denumirea factorului Suprafata afectata1, mii ha total arabil Seceta 2 7100 - din care amenajari pentru irigatii 3211 - Exces periodic de umiditate in sol2, 3781 - din care cu amenajari de desecare-drenaj 3196 - Eroziunea solului prin apa2 6300 2100 din care cu amenajari antierozionale 2274 - Alunecari de teren 702 - Eroziunea solului prin vant 378 273 Schelet excesiv de la suprafata solului 300 52 Saraturarea solului, 614 - din care cu alcalinitate ridicata 223 135 Compactarea solului datorita lucrarilor necorespunzatoare "talpa plugului" 6500 6500 Compactarea primara a solului 2060 2060 Formarea crustei 2300 2300 Rezerva mica-extrem de mica de humus in sol 7485 4525 Aciditate puternica si moderata 3424 1867 Asigurarea slaba si foarte slaba cu fosfor mobil 6330 3401 Asigurarea slaba si foarte slaba cu potasiu mobil 787 312 Asigurarea slaba cu azot 5110 3061 Carente de microelemente (zinc) 1500 1500 Poluarea chimica a solului din care: 900 -        excesiv poluate 200 -        poluarea cu petrol si apa sarata 50 -        poluarea cu substante purtate de vant 147 - Distrugerea solului prin diverse excavari 15 - Acoperirea terenului cu deseuri si reziduuri solide 18 - (Date furnizate de MAAP) 1Aceeasi suprafata poate fi afectata de unul sau mai multi factori restrictivi. 2Amenajarile mentionate sunt in cea mai mare parte nefunctionale, datorita neintretinerii lor si lipsei fondurilor financiare Seceta se manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care si pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrari de irigatie. Dupa datele M.A.A. si din Anuarele Statistice ale Romaniei reiese o crestere a suprafetelor irigate in intervalul 1980-1995, dupa care s-a inregistrat un declin puternic, ajungandu-se ca la mijlocul anului 2000, doar 200 mii ha sa fie udate. Excesul periodic de umiditate in sol (vezi tabelul 3.4) afecteaza circa 3,9 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrari de drenaj (3,2 milioane ha), care nu functioneaza cu eficienta scontata. Eroziunea hidrica este prezenta pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrari antierozionale, in prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta impreuna cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha.an. Eroziunea eoliana se manifesta pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscand ca, in ultimii ani, s-au defrisat unele paduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare. Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaza circa 0,3 milioane ha. Saraturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinte de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irational exploatate, sau in alte areale cu potential de saraturare secundara, care insumeaza inca 0,6 milioane ha. Deteriorarea structurii si compactarea solului ("talpa plugului") se manifesta pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primara este prezenta pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinta de formare a crustei la suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha. Starea agrochimica, analizata pe 66% din fondul agricol, prezinta urmatoarele caracteristici nefavorabile: ½ ¾ ý þ hr ) hr Á 혈Féƒê·¿ì˜Ší¼• ᤆ Asigurare slaba a solului cu potasiu mobil se resimte pe circa 0,8 milioane ha teren agricol; - Asigurarea slaba a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 milioane ha teren agricol; - Asigurarea extrem de mica pana la mica a solului cu humus pe aproape 7,5 milioane ha teren agricol; - Carente de microelemente pe suprafete insemnate, mai ales carente de zinc, serios resimtite la cultura porumbului pe circa 1,5 milioane ha. Dupa datele M.A.A., consumul aparent total de fertilizanti (N, P2O5, K2O) a scazut continuu, incepand cu anul 1986, de la 1295 mii tone la 293 mii tone in anul 1998 si a inregistrat o usoara crestere in anul 1999 (305 mii tone substanta activa). In mod corespunzator, consumul total de N, P, K kg/ha a scazut in aceeasi perioada, de la 86 kg/ha la circa 21 kg/ha in anul 1999. Aceasta scadere sistematica se reflecta si in dinamica parametrilor corespunzatori ai solului, prin cresterea suprafetelor cu continuturi foarte mici de N, P, K. Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica. Desi, in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost inchise (ROMFOSFOCHIM-Valea Calugareasca), iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata si in alte zone (Targu Mures, Turnu Magurele, Tulcea, Slatina s.a.). Poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este prezenta pe circa 50 mii ha. Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare afecteaza circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai grava de deteriorare a solului, intalnita in cazul exploatarilor miniere la zi, ca de exemplu, in bazinul minier al Olteniei. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scazut cu 1-3 clase, astfel ca unele din aceste suprafete au devenit practic neproductive. Acoperirea solului cu deseuri si reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole si lunci. Daunele economice directe asupra productiei agricole datorate restrictiior mentionate se estimeaza prin diminuarea acesteia cu circa 20% pe an. imagine de la poalele dealului Pietricica 쥁@