Referat Relansarea Transportului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Relansarea Transportului si de asemenea puteti face Download Referat relansarea transportului

Citeste fragmente din Referat Relansarea Transportului

RELANSAREA TRANSPORTULUI Romania a facut si continua sa faca progrese in sensul optimizarii si compensarii legislatiei in vigoare. Pentru transporturile terestre, progresele s-au facut pe linia modernizarii tehnologiei si sigurantei drumurilor, cu o Decizie Guvernamentala ce aproba treptat Pactul European pentru transportul terestru a bunurulor periculoase precum si in domeniul greutatilor si dimensiunilor ce pot fi transportate. Pactul de tranzit pentru transportul de bunuri a fost semnat cu Romania in iunie 2001 si ar trebui sa se puna in aplicare pana la inceputul lui 2002. Acesta va avea drept efect cresterea numarului de autorizatii de transport pentru Romania si Uniunea Europeana. Pentru a sprijini dezvoltarea transportului de persoane, Romania a semnat in 2000 Pactul European pentru Transportul Ocazional International de Pasageri (INTERBUS). Sectorul feroviar este problematic. Desi acesta este liberalizat in totalitate, cele 8 companii regionale de transport au ajuns sa se uneasca din nou cu compania nationala a transportului de calatori. Traficul naval intern nu a inregistrat progrese in verderea alinierii vaselor de transport romanesti la cerintele tehnice si de securitate ale Uniunii Europene. Acest sector sufera foarte mult de pe urma blocajului pe Dunare. In sectorul transportului aerian, legislatia corespunde cerintelor europene cu privire la navigatie, echipament, zgomot etc. Romania a devenit membru cu drepturi depline al Autoritatii Aviatice in decembrie 2000. Privatizarea TAROM, compania nationala de transport, s-a lansat la sfarsitul lui 2000, dar din cauza lipsei de oferte, a esuat. Romania a renuntat atunci la ideea privatizarii si a adoptat o strategie de restructurare a companiei. Daca aceasta va merge bine, TAROM poate deveni profitabil in 2005. Transportul maritim a cunoscut progrese in ceea ce priveste legislatia si s-au adoptat Ordonante de Guvern referitoare la siguranta pe mare, standardul de antrenere, sistemul de masurare la petroliere, norme metodologice ale tarifului maritim international, poluarea cu petrol etc. Principala problema in acest sector este cea de siguranta si securitate care se afla sub standardele impuse. Numarul de vase aflate sub pavilion romanesc a scazut la 48, din care 14 apartin companiilor de stat. Planul National de Amenajare a Teritoriului si dezvoltarea conexiunilor cu sistemul european va avea un rol major in relansarea economiei romanesti si asigurarea de noi locuri de munca. In contextul sprijinului financiar al Uniunii Europene (prin instrumentul de pre-aderare ISPA) si atragerea de resurse private, se au in vedere modernizarea si reabilitarea infrastructurilor de transport. Prioritati in acest domeniu sunt: a) demararea constructiilor de autostrazi, in scopul integrarii infrastructurii romanesti de transport in Reteaua pan-europeana de transport b) modernizarea transportului feroviar si rutier, constituirea de poduri si variante de ocolire a aglomerarilor urbane pe traseele pan-europene de transport, in scopul cresterii mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor. c) Modificarea actualului sistem de taxe si tarife din domeniul transporturilor feroviare si rutiere in vederea cresterii accesibilitatii serviciilor si a alinierii la standardele europene. Programul guvernamental urmareste dezvoltarea infrastructurii si a sistenului national de transport. Se doreste organizarea retelelor nationale pentru toate modurile de transport, pentru a se asigura o mai buna acoperire a teritoriului tarii; eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului si calitatii transportului si satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetatenilor; asigurarea cat mai buna a securitatii in transport si a protectiei mediului inconjurator. Pentru atingerea acestor obiective se va avea in vedere: - modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport (autostrazi, poduri) , alinierea sistemului national de transport la sistemul european - extinderea finantarilor internationale prin Banca Mondiala sau din surse private - reorganizarea majora a sistemului de companii si societati de stat din sistemul feroviar, in vederea stoparii pierderilor, reducerea subventiilor - restructurarea majora a Administratiei Nationale a Drumurilor prin privatizarea activitatilor conexe: reparatii, intretinere, samnalizare; folosirea in mai mare masura a utilajelor executate in Romania - simularea, incurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport, in sistem concurential, in special pentru transportul feroviar si aerian. - asigurarea protectiei si conservarii mediului Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru imbunatatirea transportului de calatori si eficienta transportului de marfa trebuie sa se produca in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Se lucreaza astfel la : Programe de transport feroviar – modernizari ale liniilor de cale ferata, reluarea lucrarilor abandonate, reabilitarea si modernizarea metroului Bucuresti si extinderea acestuia Programe de transport rutier – simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri, reabilitarea retelei de drumuri (finalizari ale lucrarilor incepute de reabilitare a unor drumuri, inceperea lucrarilor de reabilitare pentru alte drumuri, amenajari in puncte de control si de trecere a frontierei); punerea in aplicare a programelor de reabilitare si constructie de autostrazi. Programe de transport fluvial si pe cai navigabile interioare – lucrari de amenajare a hidrocentralelor, reabilitarea cailor si canalelor navigabile, protectii si consolidari de maluri, amenajari pentru asigurarea navigatiei pe Dunare Programe de transport maritim – reabilitarea portului Constanta si modernizarea acestuia Programe de transport aerian – aducerea flotei aeriene la standarde internationale, achizitionarea de noi aeronave, modernizarea Aeroprtului International Bucuresti Baneasa si a Aeroportului Bucuresti Otopeni Strategia de dezvoltare urmareste dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si instalatiilor de transport in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor, sigurantei circulatiei si securitatii transporturilor in perioada 2002-2004. Programul de aliniere a sistemului national de transport feroviar la sistemul european urmareste reabilitarea si achizitionarea din industria romaneasca de locomotive in cooperare cu firme de prestigiu din strainatate, modernizarea a 500 vagoane de marfa si a 100 vagoane de calatori, modernizarea de statii feroviare majore, realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea de bilete si pentru rezervarea locurilor. Programul de aliniere a sistemului de transport national pe Dunare la sistemul european are in vedere modernizarea sistemelor de siguranta a navigatiei pe Dunare si un sistem de supraveghere si management la traficul de nave. Se doreste de asemenea stimularea, incurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport feroviar in sistem concurential care se poate realiza prin revizuirea actualei organizari a caii ferate, sprijinirea dezvoltarii activitatii operatorilor de transport feroviar privati si initierea privatizarii societatilor comerciale din SNCFR. Foarte importanta este asigurarea protectiei sociale a populatiei prin mijloace specifice de transport – se doreste crearea transportului ritier specializat pentru elevi in minimum 120 localitati pe an. O alta problema importanta este cea a protectiei si conservarii mediului prin diminuarea impactului activitatii sectorului de transport asupra mediului prin extinderea folosirii autovehiculelor cu emisii tratate si zgomot redus. Programele ISPA - Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument de pre-aderare ce are sa scop finantarea proiectelor de infrastructura din transport si mediu. Ministerul Integrarii Europene, coordonatorul national ISPA, a semnat pana in iunie 2000 sase Memoranumuri de finante pentru proiecte care vor fi finantate din bugetul Uniunii Europene pe anul 2001. In valoare de aproximativ 245 milioane euro (prin ISPA se finanteaza cu 183 milioane euro). Pentru infrastructura de transport se au in vedere - reabilitara drumului national DN 6, intre Craiova si Drobeta Turnu Severin (valoare totala a proiectului 118 mil euro, iar ISPA contribuie cu 88 mil euro) - asistenta tehnica pentru proiecte , pregatirea documentatiei de licitare pentru sectiunea Drobeta Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 si efectuarea studiilor aferente: faza a II-a Craiova-Lugoj (valoare totala a proiectului 1,5 mil euro, iar ISPA contribuie cu 125 mii euro). In ceea ce priveste alinierea Romaniei la standardele internationale, exisata proiecte si in domeniul transporturilor. Una dintre initiative apartine RATB-ului, care in octombrie 2001 a inceput lucrarile de construire a unei linii de metrou usor intre Piata Presei si Tudor Vladimirescu. Lucrarile au fost evaluate la 6 milioane euro si trebuie finalizate in cel mult sase luni. Se vor construi trei tronsoane, primele doua sprijinite de CCCF, iar cel de al treilea de compania franceza Travox de Sud. Toate aceste amenajari vor fi precedate de ample lucrari de infrastructura, care include devierea retelelor subterane, efectuarea de masuri geodezice, montarea caii de rulare, a retelei electrice de tractiune si a sistemului de semnalizare al statiilor. Vor circula 30 de astfel de tramvaie moderne de mare viteza. PROIECTE FINANTATE DE BANCA MONDIALA Banca Mondiala a elaborat o serie de proiecte care au incercat sa conduca la cresterea eficientei sectorului transporturilor in Romania. Astfel: I. Proiecte finalizate Proiectul de Reabilitare a Sectorului Transportului Coordonat de Ministerul Transporturilor, proiectul totaliza costuri de 403,4 milioane dolari SUA. Banca Mondiala a acordat un imprumut Romaniei in valoare de 120 milioane dolari SUA, si astfel a devenit realizabil in perioada 1993-1998. Acest proiect urmarea cresterea eficientei sectorului si capacitatii de a face fata cerintelor in domeniul transporturilor prin imbunatatirea situatiei retelei de drumuri, selectarea investitiilor in domeniul transportului pe baza criteriilor economice, imbunatatirea performantelor fiscale, reducerea risipei de energie si sprijinirea ofertei de locuri de munca, mai ales in societatile nou privatizate. Proiectul avea mai multe componente, precum: reabilitarea si siguranta drumurilor, echipamente, asistenta tehnica, instruire de specialitate si cai ferate . II. Proiecte in derulare Proiectul de reabilitare a cailor ferate Este coordonat de Societatea CFR Infrastructura. Costurile s-au ridicat la 383 milioane dolari SUA dintre care 120 milioane reprezemta imprumutul de la Banca Mondiala, 142 milioane dolari finantarea bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, iar 121 milioane dolari proveneau de la guvernul Romaniei. S-a aprobat in 1996 si urmeaza sa se incheie in decembrie 2001. Proiectul urmareste sprijinirea si adancirea procesului de restructurare initiat de SNCFR si de Guvern. El sustine masuri care sa duca la o noua lege a cailor ferate, un Plan de Actiune in vederea restructurarii si un Contract de Executie incheiat intre SNCFR si Guvern. Se au in vedere innoirea sinelor de tren, semnalizarilor, telecomunicatiilor, imbunatatirea protectiei mediului. Reabilitarea vagoanelor de pasageri si de marfa, perfectionarea personalului, asistentei tehnice si Sistemului Integrat de Informatii (SIIS). 2) Al Doilea Proiect de Modernizare al Drumurilor A fost aprobat in 1997 si urmeaza a se incheia in 2003. Este coordonat de Ministerul Transporturilor si insumeaza costuri de 553 milioane dolari SUA. Cu 150 milioane dolari suntem imprumutati de Banca Mondiala, iar alti finantatori sunt: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (86 milioane dolari), Banca Europeana de Investitii (87 milioane dolari) si Guern (214 milioane dolari). Se urmareste imbunatatirea sigurantei traficului, dotarea mai buna a parcului de vehicule, promovarea reducerii continutului de plumb din benzina. Se doreste de asemenea si largirea a 1000 km de drumuri si poduri. RELANSAREA CONSTRUCTIILOR DE LOCUINTE Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii ne informeaza ca investitiile in anul 1999 au fost de aproximativ 27500 miliarde lei, in scadere fata de anul precedent. Ponderea investitiilor in lucrari de constructii in totalul investitiilor in economia nationala in 1999 a crescut fata de 1998 la 40%, ceea ce inseamna ca investitiile totale au scazut semnificativ. (cu 12,3%). Valoarea constructiilor in interiorul tarii a scazut, in schimb au crescut constructiile realizate de investitorii romani in strainatate, mai ales in tarile din UE. In anul 2000, in primul trimestru au fost finalizate 2700 de locuinte, cu 27% mai mult decat in acelasi trimestru al anului precedent, dintre care 537 au fost construite din fondurile populatiei. In aceasta perioada s-au dat in folosinta 70 de locuinte. Conform datelor oferite de Comisia Nationala pentru Statistica, la jumatatea anului 2000 erau in curs de executie aproximativ 65000 locuinte. Dintre acestea, 40% erau in stadiul de finalizare, iar 38% erau in stadiu de finisaj. In primul trimestru al anului 2001, investitiile in constructii au fost in valoare de 12316 miliarde lei., in crestere fata de anul precedent cu aproape 5%. In lucrari de constructie noi s-au investit 8000 miliarde lei (65% din totalul investitiilor in constructii). Pe langa constructia de locuinte, se mai executa si lucrari de reparatii capitale (2000 miliarde lei) si lucrari de intretinere si reparatii curente (2500 miliarde lei). Tot in aceasta perioada s-au dat in folosinta 3455 locuinte. La inceputul lui Aprilie se aflau in diferite stadii de executie 66200 de locuinte, dintre care 774 erau in stadiu avansat de finalizare, iar 25500 erau in stadiul de finisaj. Programe pentru viitor Strategia de dezvoltare a Romaniei pe termen mediu are in vedere relansarea constructiilor de locuinte, reabilitarea, consolidarea si modernizarea fondului existent, cu asigurarea protectiei seismice. Pentru relanasarea activitatii in domeniul constructiilor, cu precadere in domeniul locuintelor, in conditii de eficienta economica si ecologica, principalele actiuni pe care Guvernul Romaniei le va intreprinde sunt urmatoarele: Relansarea si incurajarea constructiilor de locuinte si imbunatatirea conditiilor de locuire in Romania Imbunatatirea calitatii vietii la sate Stimularea de constructii social-culturale, mai ales sali de sport pentru tineri Perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si utilizare in constructii Problema care iese in evidenta este marea discrepanta intre posibilitateea scazuta a populatiei de a achizitiona apartamente - mai ales de catre familiile de tineri – datorita pretutilor foarte mari si gradul foarte mare de degradare al acestora. De aceea, alaturi de preocuparea de a crea locuinte mai sigure pe viitor, programul urmareste si elaborarea reglementarilor tehnice pentru investigarea si monitorizarea starii constructiilor existente. Relansarea constructiei de locuinte se poate realiza in conditiile in care apare un proces general de crestere a activitatii de constructii. Acesta din urma este conditionat de pregatirea personalului - studii de specialitate, de costurile pe care acest proces le presupune si de sprijinirea lui cu ajutorul investitiilor private. Programul guvernamental isi propune sa demareze lucrari de construire a 38000 de locuinte destinate inchirierii, avand diferite tipuri de finantare, chiar si initierea unor programe de locuinte sociale. BIBLIOGRAFIE J. KLENK, R. REINEKE - “Privatizarea in tarile de tranzitie in curs de dezvoltare” E SCARLAT, N. CHIRITA - “Politici macroeconomice” Editura Economica, Bucuresti 2000 MIHAI BERECEA, GH. TANASE - “Politici agrare” Editura APR 1999 - PROGRAMUL GUVERNAMENTAL - RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PRIVIND ROMANIA (1999-2000) - STRATEGIA NATIONALA DE DEZVOLTARE A ROMANIEI PE TERMEN MEDIU ZIARUL ADEVARUL ECONOMIC – 46 / 2001 ZIARUL FINANCIAR – 30 august 2001 25 septembrie 2001 17 octobbrie 2001 18 octombrie 2001 24 octombrie 2001 30 octombrie 2001 REVISTA ECONOMISTUL – 22 / aprilie 2000 605 / 18 mai 2000 TRIBUNA ECONOMICA - Anul 1999 – nr. 10 - Anul 2000 – nr. 1, 17, 23, 24, 25, 26, 29, 35, 37, 41, 42, 43, 44, 46, 48 - Anul 2001 – nr. 3, 5, 11, 14, 18, 21, 24, 25, 26, 27, 30, 39 www. World bank.ro www. Mdp.ro www. Mimmc.ro 쥁`