Referat Megalopolisul Boswash

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Megalopolisul Boswash si de asemenea puteti face Download Referat Megalopolisul Boswash

Citeste fragmente din Referat Megalopolisul Boswash

Megalopolisul Boswash (Boston – Washington) Primul magalopolis al lumii, cristalizat dupã cel de–al doilea rãzboi mondial, Boswash–ul, rãmâne cel mai tipic, reprezentând, în acelaºi timp, cea mai puternicã concentrare mondialã de bunuri materiale ºi umane. Beneficiind de þãrmuri propice amenajãrilor portuare, cât ºi de poziþia geograficã foarte avantajoasã atât pentru pãtrunderea în interiorul continentului, cât ºi pentru intensificarea legãturilor economice cu Europa, oraºele din zona litoralã s-au dezvoltat vertiginos, mai ales în a doua jumãtate a secolului trecut ºi prima jumãtate a secolului XX. Creºterea rapidã a populaþiei pe baza imigrãrilor masive, conjugatã cu posibilitãþi reduse de dezvoltare a aºezãrilor spre interior (datoritã Munþilor Apalaºi) a determinat o extindere a suprafeþelor urbane în câmpia litoralã ºi respectiv o contopire a oraºelor, formând un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Lungimea totalã a megalopolisului este de aproape de 1000 km. având o lãþime ce oscileazã între 40 ºi 150 km. Cu o suprafaþã de circa 140.000 km2, Boswash-ul depãºeºte jumãtate din suprafaþa României ºi reprezintã cca. 2% din suprafaþa S.U.A. Populaþia întregului areal urbanizat depãºeºte 40 mil. locuitori, remarcându-se totuºi zone cu densitãþi foarte ridicate în alternanþã cu altele mai scãzute. În dezvoltarea reþelei de aºezãri a viitorului megalopolis se disting câteva perioade caracteristice: 1. Prima perioadã, desfãºuratã pânã în anul 1720, relevã o limitare strictã a aºezãrilor la litoral. Orientarea predominantã a acestora a fost deci cãtre mare, dezvoltându-se o serie de porturi ca: Boston, Philadelphia, Nantucket, Newport, New London ºi New Haven. Cel mai important oraº al coloniilor a fost, în aceastã perioadã, Boston. 2. A doua perioadã (pânã în anul 1783) se caracterizeazã printr-o intensificare a numãrului de imigranþi, care ocupã spaþiul din Great Valley, valea fluviului Hudson ºi coridorul Mohawk. Boston-ul împarte acum rolul de conducãtor al coloniilor cu oraºul Philadelphia. 3. În perioada 1783-1815 continuã expansiunea comerþului maritim ºi dezvoltarea aºezãrilor spre interior. Se dezvoltã oraºul Baltimore ca port ºi se întemeiazã oraºul Washington. New York preia supremaþia în competiþia cu oraºele Philadelphia ºi Boston. 4. Dupã anul 1815, pânã în preajma anilor 1860, continuã dezvoltarea centrelor secundare. Aceasta este ºi era construcþiei canalelor (Syracuse, Binghamton) ºi a cãilor ferate (Harrisburg, Altoona) ceea ce asigurã legãturi facile între interiorul continentului nord-american ºi litoralul atlantic. 5. În perioada 1860-1940 se accelereazã dezvoltarea aºezãrilor urbane, alãturi de activitatea portuarã un rol tot mai crescând revenind activitãþilor industriale. Modificãri substanþiale au loc în peisajul urban, prin apariþia construcþiilor uriaºe structurarea originalã a spaþiului, dezvoltarea reþelei de comunicaþii intraurbane. 6. Perioada de dupã 1940, consideratã ca era urbanizãrii, se distinge, în general, prin puternice miºcãri de populaþie în regiunile metropolitane. Zonele suburbane ºi oraºele –satelit din jurul marilor oraºe cunosc o dezvoltare foarte accentuatã, prin stabilirea populaþiei imigrante ºi prin stabilirea în ariile periferice a populaþiei din zonele centrale ale oraºelor. Sub raport demografic remarcãm existenþa în cadrul megalopolisului a cinci oraºe bimilionare, între care se dezvoltã alte 21 de oraºe cu o populaþie mai mare de 100.000 locuitori ºi care realizeazã treceri neobservabile între centrele primare. Activitãþile industriale ocupã în ansamblu megalopolisului un rol important, plasându-l pe locul I în S.U.A. ºi pe locul II în lume, dupã megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uºoare: confecþiilor, pielãriei ºi încãlþãmintei, textilã ºi tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste ºi de carne etc. Industria grea este reprezentatã de ramurile: siderurgie, electrotehnicã ºi electronicã, material rulant ºi rutier, maºini unelte ºi chimie. Necesitãþile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston, New York, Philadelphia ºi centrale atomoelectrice: Indian Point ºi New Haven. Boswash-ul este conectat la un întreg sistem de conducte de gaze (,,Transco” ºi ,,Big Inch”) ºi petrol (din zona Golfului Mexic), prin care i se asigurã necesarul energetic ºi de materii prime pentru industria petrochimicã. Agricultura acestei mari concentrãri urbane este specializatã pentru piaþã, în câmpiile de coastã, obþinându-se produse perisabile destinate direct consumului. Deºi condiþiile pedoclimatice sunt în general puþin favorabile (soluri nisipoase, frecvenþa huricanelor tropicale ºi a furtunilor de coastã), apropierea pieþei asigurã o rentabilitate sporitã a investiþiilor fãcute pentru fertilizare, irigare ºi protejare a culturilor. Analiza de detaliu a agriculturii de piaþã, caracteristicã marii concentrãri urbane, relevã specializarea fermelor în patru activitãþi: horticulturã, creºterea pãsãrilor, creºterea vacilor de lapte ºi legumicultura. Aproape toate oraºele mari ale megalopolisului nord-est american sunt imense complexe industriale de origine portuarã. Aceastã activitate de transport maritim cunoaºte intensificãri deosebite, existând 7 porturi cu un trafic de peste 20 mil. tone (New York-peste 300 mil. tone, Philadelphia-60 mil. tone, Baltimore-50 mil. tone, Boston-30 mil. tone). Megalopolisul din nord-estul S.U.A. poate fi împãrþit în 4 sectoare: sudul Noii Anglii, New York, valea Delaware ºi conurbaþia Baltimore-Washington. 1 În sudul Noii Anglii, rolul cel mai important revine arealului urbanizat al Bostonului, axa continuându-se spre vest prin racordarea oraºelor Worcester ºi Springfield, a celor de pe valea Connecticut (prin Hartford), New Haven ºi Bridgeport pânã la limita cu arealul metropolitan al New York-ului. Arealul marelui Boston însumeazã o populaþie de peste 3,55 mil. locuitori concentratã într-o zonã centralã, dar ºi într-o serie de oraºe satelit dispuse sub formã de semicercuri în jurul oraºului propriu- zis. Primul, în imediatã apropiere a Bostonului include oraºe industriale: Cambridge, Sommerville ºi Watertown, al doilea oraºele: Lynn, Salem, Waltham ºi Quinsy, al treilea: Haverhill, Lawrence, Lowl, iar al patrulea semicerc este alcãtuit din: Fitenburg, Worchester, Woonsocket ºi Providence. Legãturile dintre aceste oraºe ºi centru se fac printr-o reþea radiarã de cãi ferate ºi ºosele ce pornesc din oraºul propriu-zis. 2 Arealul metropolitan al oraºului New York este unul dintre cele mai complexe din S.U.A., având o populaþie ce depãºeºte 16,6 mil. locuitori (la nivelul anului 1983), din care circa 7,9 mil. revin oraºului propriu-zis dezvoltarea oraºului New York s-a datorat în special avantajelor naturale ale plasãrii portului, poziþiei favorabile în raport cu cãile maritime ºi hinterland-ului sãu continental. Arealul oraºului New York corespunde cu o zonã puternic remaniatã de glaciaþia cuaternarã, fluviul Hudson însuºi fiind un mare canion glacial pe 240 km. pânã în portul Troy. Oraºul New York este cel mai important centru industrial al S.U.A. posedând circa 1/8 din totalul marilor întreprinderi ale þãrii. În ceea ce priveºte repartiþia populaþiei în arealul metropolitan se constatã cã circa o jumãtate aparþine oraºului New York cu cele 5 cartiere ale sale: (Brooklyn-2,6 mil. locuitori, Queens-2,0 mil. locuitori, Bronx ºi Manhattan-câte 1,5mil. locuitori ºi Richmond-0,3 mil. locuitori), restul revenind oraºelor satelit. Densitatea cea mai mare se constatã în Manhattan (depãºind 30.000 loc/km2), cartier spre care se deplaseazã zilnic circa 3 mil. persoane din celelalte zone ale oraºului. Oraºul New York este cel mai important centru al lumii contemporane prin intensitatea legãturilor comerciale, financiare, bancare ºi diplomatice. 3 Valea Delaware formeazã o subunitate în cadrul Boswash-ului , întinzându-se de la sud de Trenton pânã la sud de Philadelphia ºi Washington. Oraºul Philadelphia împreunã cu suburbiile, însumeazã circa 5,6 mil. locuitori, fiind a patra concentrare urbanã din S.U.A. ºi este aºezat la confluenþa râurilor Delaware ºi Schwykill. La nord ºi vest Pfiladelphia este înconjurat de oraºe mici: Easton, Bethlehem, Allentown, Lancaster. 4 Conurbaþia Baltimore – Washington, reprezintã partea cea mai sudicã a megalopolisului nord-est american, cu o populaþie de peste 6 mil locuitori. Teritoriul conurbaþiei aparþine statelor Mariland ºi Virginia ºi Distictului Columbia, guvernat de comitetul Congresului. Nucleele de bazã ale concentrãrii urbane sunt oraºele Baltimore ºi Washington. Oraºul Baltimore este localizat la capãtul navigaþiei de pe râul Patapsco, la circa 18 km de golful Chesapeake, dispunând de condiþii propice dezvoltãrii activitãþii portuare. Populaþia oraºului la nivelul anului 1983 depãºea 2,1 mil locuitori, din care 20% o reprezenta populaþia de culoare. Baltimore este un centru care s-a dezvoltat exclusiv pe produse importate. Oraºul Washington este localizat pe râul Potomac, înainte de vãrsarea acestuia în estuarul Chesapeake în zona de contact între munþii Apalaºi, care se întind la vest ºi nord-vest, ºi zona de câmpie nisipoasã din est ºi sud-est. Washington a devenit capitalã SUA în anul 1800, cunoscând o dezvoltare continuã pânã în preajma anilor 1950, când populaþia sa a început sã scadã numeric. Din cei peste 3 milioane locuitori, cât are cu suburbiile sale, circa 54% reprezintã populaþia de culoare, Washington-ul fiind singurul oraº mare al SUA în care populaþia de culoare este majoritarã. Din punct de vedere industrial, oraºul Washinghton este slab dezvoltat, industria sa reprezentând numai 10% din producþia realizatã în oraºul Baltimore. Sunt remarcate doar industriile uºoarã ºi alimentarã. Washington reprezintã un centru pentru turism ºi convenþii, pentru educaþie ºi artã, important centru bancar, mai ales de când a crescut rolul guvernului federal în economia naþionalã. În oraº existã 2 aeroporturi internaþionale cu un trafic anual de circa 15 milioane pasageri. Sub aspectul banistic este evidentã ponderea foarte mare a spaþiilor verzi (revenind în medie 53m2/locuitor), a clãdirilor cu 10-11 etaje în partea centralã a oraºului ºi a vilelor în zonelor limitrofe. În oraº se situeazã Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Albã (reºedinþa preºedintelui), sediile ministerelor ºi ale reprezentanþelor sociale. Funcþia fundamentalã a oraºului rãmâne cea politico-administrativã. BIBLIOGRAFIE 1. „Mari concentrãri urbane ale lumii” – autori: George Erdeli, Ioan Ianoº – editura:” ªtiinþificã ºi enciclopedicã” – anul apariþiei 1983. 2. „Enciclopedia statelor lumii” – autori: Horia Matei, Silviu Neguþ, Ion Nicolae, Caterina Radu – editura: „Merona” – anul apariþiei: 2001. 3. Microsoft Encarta ‘98