Referat Problema Apei In Lume

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Problema Apei In Lume si de asemenea puteti face Download Referat Problema apei in lume

Citeste fragmente din Referat Problema Apei In Lume

PROBLEMA APEI IN LUME Ziua Mondiala a Apei si Ziua Mondiala a Meteorologiei capata astazi o semnificatie deosebita in conditiile in care schimbarile climaterice si problemele aprovizionarii cu apa au ajuns sa ingrijoreze pe fiecare dintre noi. Deviza “Apa si Dezvoltarea” sub care se desfasoara intalnirea nostra arata ca apa si asigurarea ei ridica probleme de importanta strategica, de mare complexitate, in timpurile noastre. Aceasta problema retine atentia comunitatii internationale care o califica drept una din cheile dezvoltarii umane durabile. In zilele noastre penuria de apa la scara planetara s-a accentuat. Cererea de apa a crescut enorm odata cu sporirea exploziva a populatiei, cu dezvoltarea activitatilor economice, cu accelerarea procesului de urbanizare si ridicarea confortului vietii moderne. Problema apei a capatat dimensiuni globale si un grad inalt de gravitate. 1,5 miliarde de locuitori ai planetei, adica un sfert din total, n-au acces la apa potabila, iar 2,6 miliarde, adica peste doua cincimi, n-au acces la salubritate. Apa dulce contaminata si rezervele de apa tinute in conditii neigenice sunt cauza a 10% din totalul imbolnavirilor din tarile in curs de dezvoltare. Limitele resurselor de apa, necesitatea gospodaririi lor cu multa grija si importanta asigurarii apei de buna calitate sunt mai evidente ca niciodata in trecut. Este datoria noastra, a pamantenilor de azi, sa asiguram ca apa sa realizeze functiile sale de intretinere a vietii, de legatura sociala intre comunitati, de integrare cu alte resurse naturale, de materie prima si de ridicare a nivelului de trai al oamenilor. In acest context este imbucurator sa putem spune ca tara noastra dispune de surse variate de apa de suprafata si subterane. Starea lor este relativ satisfacatoare in comparatie cu alte tari. Ponderea apelor curgatoare de suprafata ale caror ape pot fi utilizate pentru alimentarea centrelor populate a crescut de la 35% din total in 1989 la cca 62% in anul 2000. Aceasta imbunatatire se datoreaza, mai ales, reducerii sau sistarii activitatii unor unitati economice mari poluatoare, dar si aplicarii cu fermitate a prevederilor legislatiei in vigoare. Guvernul actual si-a propus prin Programul sau pentru perioada 2001 – 2004 ca, in conditiile unei cresteri economice sustinute, sa asigure sporirea si stabilitatea surselor de apa pentru diverse folosinte, ridicarea calitatii apelor si managementul modern al potentialului hidrografic al tarii. In conformitate cu orientarea sa strategica, guvernul Nastase a alocat in 2001 Ministerului Apelor si Protectiei Mediului fonduri de investitii totale de 2404,217 miliarde lei, din care 78% au fost destinate lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si 16 % pentru surse de apa. In anul trecut s-au pus in functiune 75 de obiective din domeniul gospodaririi apelor. In vederea asigurarii corespunzatoare a cerintelor de apa pentru populatia din zonele deficitare (Bucuresti, Brasov, Baia Mare, Zalau, Sinaia, Azuga-Breaza, Odorheiu Secuiesc, Sighisoara, Medias, Copsa Mica, Valea Jiului) si extinderii sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila a localitatilor din Delta Dunarii, au fost alocate resurse financiare ce au reprezentat 16% din prevederile bugetare pentru investitii. In acest an se continua aplicarea politicii de investitii pentru mediu promovata de guvern. Din cele peste 2700 miliarde lei alocate de la buget pentru investitii de mediu 71% sunt pentru lucrari de aparare impotriva inundatiilor si 24% pentru surse de apa. Reforma managementului in domeniul apelor este sustinuta prin extinderea cadrului legislativ. Au fost adoptate legea privind siguranta barajelor, normele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare, normele privind conditiile de descarcare a apelor uzate si altele. Un nou pas in mai buna gospodarire a apelor l-a constituit infiintarea in anul 2001 a 11 Comitete de bazin, care au inceput sa functioneze, contribuind la promovarea participarii publicului si a regulilor Uniunii Europene in domeniu. Constatand tendintele pozitive din gospodarirea apelor, nu putem inchide ochii asupra fenomenelor de poluare a apei, mai ales cu hidrocarburi si reziduuri chimice si casnice, asupra neglijentelor, indiferentei sau incalcarii reglementarilor legale ce au loc. Obiectivul pe care ni-l propunem este de a realiza o Romanie curata, cu o economie de piata moderna si o societate echitabila. Aceasta ne impune sa schimbam actualul model, care contine factori necontrolati de poluare a apei, surse fluctuante de aprovizionare si consumuri exagerate, cu un model durabil. Acest model presupune gospodarirea rationala a resurselor de apa de suprafata si subterane, protectia calitatii lor, satisfacerea consumului productiv si individual in conditii superioare, realizand un echilibru dinamic intre actiunile statului si ale fortelor pietei. Propria noastra experienta demonstreaza ca apa poate stimula colaborarea internationala. In acest sens, ma refer la investitiile realizate din surse externe pentru valorificarea potentialului hidrologic din diferite zone ale tarii. In 2001 a fost aprobat un nou program PHARE cu o componenta ce vizeaza aplicarea Directivei-cadru a UE privind apa la nivel de bazine pilot. Romania beneficiaza pe plan regional de proiecte PHARE CBC in valoare de peste 17 milioane euro ce se desfasoara impreuna cu Ungaria si Bulgaria, vizand ecologizarea Dunarii, prevenirea inundatiilor in bazinul raului Tisa si Barcau si ecologizarea raului Tur. Importante acorduri internationale incheiate in ultimul deceniu avand drept obiect Dunarea si Marea Neagra, la care Romania face parte, se dovedesc a fi factori de coeziune si intelegere intre statele din regiunea noastra. O manifestare concludenta pentru abordarea integrata a apei si a celorlalti factori de mediu in vederea realizarii dezvoltarii durabile la scara nationala si internationala a constituit-o Summit-ul pentru mediu si dezvoltare durabila in regiunea carpato-danubiana, tinut la Bucuresti in aprilie 2001. In Declaratia adoptata cu acest prilej, sefii de stat prezenti au apreciat importanta speciala economica si sociala a fluviului Dunarea si a afluentilor sai, ca principal curs de apa european cu multiple utilizari si functiuni, ca si importanta ecologica si valoarea sa ca habitat natural pentru numeroase specii de viata salbatica. Summit-ul din acest an de la Johannesburg va oferi noi repere pentru a pune apa in serviciul dezvoltarii durabile, al ameliorarii calitatii vietii umane, jalonand orientari si raspunsuri pentru diversitatea problemelor ce le ridica apa in diferite zone ale globului. Apa sub multiplele ei forme, reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic-atat pentru utilizarea directa de catre om, cat si pentru activitatea normala a biosferei-, fiind, evident, idispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor. Pana la inceputul secolului XX, cererea de apa, calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei pareau probleme de importanta secundara. Insa, in a doua jumatate a secolului XX, apa dulce a devenit o materie prima critica. Specialistii au apreciat ca la sfarsitul secolului XX populatia globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori, dintre care jumatate traiesc in mediul urban. Evident, nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii. De aceea nu este de mirare ca in ultimii ani s-a manifestat preocuparea de a aborda aceasta problema nu numai la nivel national, ci si international. Cea mai importanta manifestare unde s-au dezbatut multiplele aspecte ale resurselor de apa ale omenirii a fost Conferinta Natiunilor Unite asupra resurselor de apa, care s-a tinut la Mar del Plata(Argentina) intre 14 si 25 martie 1977. Terra dispune de un imens volum de apa. Din suprafata planetei noastre, de 510 milioane km2, ceea ce reprezinta 70, 8%, iar uscatul, doar 149 milioane km2, adica 29, 2%. Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata, volumul total al apei existente pe Pamant este apreciat la 1 400 milioane km3, repartizat astfel: volumul total de apa dulce este doar de 37, 8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2, 7% din cantitatea de apa a globului. Pe langa aceasta, trebuie remarcat si faptul ca doar 0, 46% din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct; restul de 99, 54%, se sustrage utilizarii imediate de catre oameni, deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera(0, 04%), ghetari si calote glaciare(77, 2%), apa lacurilor si mlastinilor(0, 35%), apele subterane si umiditate a solului(22, 41%) si in cursurile de apa(0, 01%); ea reprezinta doar 0, 40% din totalul apei dulci de pe glob. In total apa dulce disponibila nu reprezinta decat 0, 009% din intreaga cantitate de apa de pe pamant. Asadar, raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine. In ultimii ani s-au elaborat proiecte si s-au luat masuri de crestere a cantitatilor de apa, pentru aprovizionare prin mai multe metode, printre care se inscrie transportarea ghetarilor din zonele arctice si crearea de rezervoare in vecinatatea costelor, topirea piscurilor de gheata pentru a crea lacuri, desalinizarea apei de mare etc. In ceea ce priveste desalinizarea se apreciaza ca in 1975 existau 1036 uzine cu o capacitate totala de productie de 2, 1 milionae m3 de apa pe zi. Aceste uzine au capacitati mici si nu se poate obtine apa desalinizata rentabil decat acolo unde exista surse de energie foarte convenabile. Sursa de energie care poate fi folosita cu succces in acest domeniu este energia nucleara. Marele avantaj al uzinelor ce utilizeaza energia nucleara este ca pot fi construite cu dublu scop: pentru obtinere de apa dulce si pentru producerea de curent electric. Statele insulare sau cvasiinsulare cu precipitatii reduse sau cu bazine hidrografice putin intinse considera ca desalinizarea apei de mare se va dovedi mai economica decat transportul apei cu vase-cisterna. Sub actiunea energiei solare, a curentilor si a gravitatiei, apa se afla intr-o permanenta miscare, existand in forma lichida, solida si gazoasa. Circulatia apei de pe oceane, mari, continente in atmosfera si de aici inapoi, poarta numele de ciclu hidrologic si consuma 33% din energia solara primita de Pamant. POLUAREA APELOR O problema importanta in legatura cu folosirea apelor o constituie lupta impotriva poluarii lor. Utilizarea apei nu trebuie privita doar sub aspect cantitativ; ea este inseparabil legata si de cel calitativ. Nici populatia si nici economia nu pot intrebuinta apele de calitate necorespunzatoare. De aceea, o problema importanta pe plan mondial, la ordinea zilei, este lupta impotriva poluarii apelor. Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele, fluviile si raurile pe cursul lor pana la revarsarea in mari. Ea poate contamina si suprafete intinse de apa, cum sunt iazurile sau lacurile artificiale. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece agentii poluanti se dizolva in apa. Oricum, exista si exceptii cum ar fi detergentii care produc spuma, sau titeiul si reziduurile netratate care plutesc la suprafata. Toti agentii poluanti pot fi detectati in laboratoare prin teste biochimice standarizate. Din aceste teste rezulta un nivel care determina gradul de extindere al poluarii si cel de puritate relativa a apei. 쥁@