Referat Comertul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Comertul si de asemenea puteti face Download Referat Comertul

Citeste fragmente din Referat Comertul

Comerţul Comerţul in Evul Mediu Între secolele XI şi XIV Europa medievală a înregistrat mari progrese economice şi sociale . Populaţiile , suprafeţele cultivate , oraşele şi comerţul s-au extins , punându-se bazele unor schimbări radicale . Meşteşugari şi constructori Printre altele ,oraşul reprezenta centrul unde meşteşugarii îşi puteau confecţiona şi vinde mărfurile . De aici a luat naştere o instituţie specifică Evului Mediu , breasla meşteşugarilor . Deşi deseori comparată cu sindicatul , breasla era total diferită de acesta deoarece accepta orice persoană care se pricepea la o anumită meserie – maiştri , calfe(muncitori calificaţi) şi ucenici. Comerţul internaţional Oraşele erau pieţe şi puncte de distribuţie ale bunurilor transportate şi comercializate în Europa : astfel oraşele şi comerţul înfloreau împreună. Cel mai profitabil comerţ internaţional se făcea cu Orientul , o sursă de produse de lux , precum mirodeniile ,mătasea, satinul şi zahărul ; Piperul , ghimbirul şi alte condimente erau preţuite deoarece îmbunătăţeau gustul cărnii conservate , importantă în alimentaţia europenilor . Bunurile produse în Europa (grâne , blănuri , peşte , fructe , sare , cositor , fier , aramă şi cherestea ) erau fie comercializate local sau regional , fie exportate spre Orient . Călătoriile şi transportul Oamenii călătoreau mult în Evul Mediu , în ciuda dificultăţilor şi pericolelor . Pentru comercianţi , riscurile erau mai mari , dar recompensele erau pe măsură. Datorită stării deplorabile a drumurilor, transportul terestru se făcea cu ajutorul animalelor , organizat în convoaie pentru o mai mare siguranţă. Transportul nu s-a schimbat mult, deşi s-au construit poduri pe mai multe fluvii şi s-au adus unele îmbunătăţiri şaretelor şi căruţelor. Transportul pe apă era mai uşor, în special al bunurilor grele , astfel încât marile fluvii , cum ar fi Rinul , au devenit artere comerciale de bază. Chestiuni financiare Cu toate acestea , economia europeană avea o finanţare fragilă şi nesigură. Moneda de argint era acceptată caa monedă de schimb, dar existau multe versiuni false ale aacestei, iar comercianţii vicleni cântăreau, nu numărau banii primiţi. Capitalul era redus şi se făceau eforturi pentru creşterea acestuia, deoarece Biserica creştină interzicea acordarea de dobânzi , considerată speculă cu bani. Eşecuri şi reveniri Secolul XIV a fost caracterizat de multe eşecuri . Dezintegrarea poporului mongol a îngreunat din nou accesul spre Orient. Existau numeroase semne că Europa era deja suprapopulată şi că limitele capacităţilor de producţie fuseseră atinse. Cea mai devastatoare dintre toate a fost apariţia CIUMEI NEGRE , o epidemie sinistră care a secerat aproximativ o treime din populaţia Europei. Rezultatul a fost o concentrare generală pe toate fronturile. Multe sate au fost părăsite şi o mare parte din pământ a rămas necultivat. Comerţul s-a restrâns. Europa şi-a revenit treptat după aceste dezastre, secolul XV fiind foarte promiţător. Fără să îşi dea seama, Europenii se aflau la începutul unei noi ere de exploatări, cuceriri, comerţ şi colonizări. Modele ale Comerţului Mondial Comerţul Mondial – cumpărarea şi vânzarea de bunuri şi servicii între state diferite- are un rol important în Economia Mondială şi influenţează prosperitatea sau sărăcia a milioane de oameni. Ascendentul Comercial Astăzi, aproximativ 70% din Comerţul Mondial curge între ţările dezvoltate din America de Nord, Europa, Japonia şi Australasia. Aceste ţări, printre care primele sunt SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie şi Italia, domină comerţul internaţional. Beneficiile Comerţului 6 8 f h 6 8 f „@ „Ð^„@ unuri sau servicii care se realizează în alte locuri cu costuri mai mici. Bunurile comercializate Începând cu anii 1950 , proporţia de materii prime comercializate a început să scadă. Astăzi majoritatea ţărilor dezvoltate aau realizat contracte cu fostele lor colonii prin care acestea continua să cumpere resursele lor bogate. Europa şi Comerţul internaţional Deşi SUA domină economia mondială, în comerţul internaţional nu deţine supremaţia. Parţial, datorită faptului că este independentă din punct de vedere comercial, cu o piaţă internă imensă. Europa de Vest are mult mai puţine resurse interne şi este divizată în mai multe state dar este centrul comerţului mondial. Între 1918-1945 comerţul vest-europeaan se desfăşura între ţări şi coloniile lor. Cu timpul s-a intensificat comerţul între ţările dezvoltate în deosebi în domeniul echipamentelor de utilaj greu ( utilizat pentru prelucrarea altor produse). Această tendinţă a continuat după 1945 şi combinată cu independenţa crescândă a fostelor colonii europene , a dus la crearea alianţelor comerciale- Comunitatea Economică Europeana (Uniunea Europeană sau UE) sau a Asociaţiei de Liber Schimb( EFTA). Comerţ şi Dezvoltare Pentru a micşora decalajul dintre săraci bogaţi, standardele de viaţă din ţările în curs de dezvolare, cele mai sărace ar trebui să crească cu o viteză mult mai mare decât cea a ţărilor dezvoltate sau a majorităţii celor în curs de dezvoltare. Comerţul este un factor important în dezvoltarea economiilor ţărilor în curs de dezvoltare. Uneori , atunci când economia mondială este în declin , aceste ţări suferă din cauză că veniturile obţinute de pe urma exporturilor sunt considerabil mai reduse. Turismul Turismul joacă un rol important în economiilor multor ţări, oferind locuri de muncă şi adesea fonduri pentru lucrări de conservare a monumentelor. Un număr mare de turişti pot însă distruge mediul natural pe care au venit, de fapt, să-l admire. Turismul de masă este un fenomen relativ recent , caaare a luat amploare în ultimii 40 ani. Numărul turiştilor internaţionali a crescut de la 25 mil.în 1950 la peste 440 mil. în 1990. Aceste cifre reflectă însă doar o parte a fenomenului deoarece turismul intern reprezintă cam două treimi din traficul turistic mondial. Pe locul întâi ca destinaţie preferată pentru petrecerea concediului se află SUA, urmată de Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie. În 1990, peste 18 mil.de turişti au vizitat de exemplu, Maarea Britanie. Ei au cheltuit aproximativ 8 mld.lire sterline sau aproximativ 150 lire sterline pe cap de localnic. Aproximativ 59% din turiştii străini proveneau din Europa Occidentală şi 21 procente din America de Nord. Turismul ca afacere Secolul al XIX a adus multe schimbări în turism şi călătorii .Dezvoltarea marilor centre industriale a creat o clasă de mijloc înstărită . Concediile plătite au devenit obişnuite şi noile mijloace de transport ofereau ocazia de a ajunge din oraşe până pe ţărmul mării . Turismul modern Turismul modern a fost favorizat de mai mulţi factori . În primul rând , au crescut veniturile reale ale oamenilor şi durata concediilor plătite .De exemplu , în 1960 , o optime din muncitorii britanici aveau trei sau chiar mai multe săptămâni de concediu plătit .Astăzi , aproapetoţi muncitorii au patru sau mai multe săptămâni de concediu , în vreme ce aproape 25% au cinci sau chiar mai multe săptămâni de concediu . Impactul turismului Beneficiile turismului sunt răspândite inegal. În 1990 Europa a încasat 55% din venitul total al turismului , urmat de cele două Americi cu 26% şi regiunea Asia-Pacific , inclusiv Australia şi Noua-Zeelandă , cu15% . 쥁@