Referat Efectul De Sera
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Efectul De Sera si de asemenea puteti face
Download Referat Efectul de seraCiteste fragmente din Referat Efectul De Sera
Ce este stratul de ozon? Ce este EFECTUL DE SERA?
Ozonul se formeaza in atmosfera inalta a Pamantului din cauza radiatiei
ultraviolete solare. Stratul de ozon protejeaza suprafata Pamantului de
radiatiile ultraviolete solare, lipsa lui ar insemna sfarsitul vietii pe
Pamant! EFECTUL DE SERA este incalzirea atmosferei Pamantului din cauza
ca anumite gaze, ca dioxidul de carbon si monoxidul de azot impiedica
racirea portiunii de pe Pamant unde este noapte. Acelasi fenonomen a dus
la temperaturile de sute de C° de pe Venus, unde atmosfera este
alcatuita aproape exclusiv din dioxid de carbon. EFECTUL DE SERA poate
fi stopat prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon si prin
reimpaduriri, plantele absorbind dioxidul de carbon si transformandu-l
in lemn.
Ca si in cazul distrugerii stratului de ozon si incalzirea globala este
un bun exemplu legat de modul in care activitatea umana poate degrada
mediul la scara planetara. Fenomenul este cuoscut si sub numele de efect
de sera. Unele gaze din atmosfera (vaporii de apa, dioxidul de carbon,
ozonul, metanul, dioxidul de azot si unele tipuri de
clorofluorocarburile) impiedica disiparea caldurii produsa de pamint in
spatiu. Caldura este radiata din nou spre suprafata Pamintului care este
incalzita suplimentar. In conditii naturale vaporii de apa sunt cei mai
eficienti in producerea efectului de sera. Datorita vaporilor de apa din
atmosfera temperatura medie a Pamintului este cuprinsa intre +15 grade
Celsius si -18 grade Celsius. Prin comparatie, pe Marte unde atmosfera
este subtire si nu exista vapori de apa, temperatura medie la suprafata
planetei este de -50 grade Celsius iar pe Venus, cu o atmosfera bogata
in dioxid de carbon, temperatura la suprafata planetei este de +430
grade Celsius. Problema incalzirii globale este legata de accelerarea
datorita actiunilor umane a acestui fenomen. Producerea si degajarea in
atmosfera a gazelor care produc efectul de sera a dus la incalzirea
usoara a temperaturii medii a planetei cu unele consecinte pentru mediu
(cresterea nivelului suprafetei oceanelor, degradarea calitatii vietii
in unele zone). Cele mai importante gaze care genereaza efectul de sera
sunt:
- Dioxidul de carbon (59%), generat de arderea combustibililor fosili,
cum ar fi carbunele si petrolul; gazele de esapament, taierea padurilor
tropicale si a altor paduri; arderea lemnului.
- Metanul (18%) ,produs de vite, arderea lemnului, vegetatiei si a
combustibililor fosili.
- Oxizii de azot (12%), produs prin arderea combustibililor fosili,
arderea lemnului, de materialele fecale de la oameni si animale.
- Ozonul de suprafata (12%); moleculele de ozon care cad din atmosfera
intra in reactie cu poluanti ca metan, dioxizi de carbon si azot care
rezulta in principal de la masini. Tehnologiile folosite sint invechite
si duc la marirea cantitatii acestor gaze in atmosfera. Echilibrul
natural al planetei este afectat si Pamintul incepe sa se incalzeasca. O
crestere de 5% pe tot Pamintul, poate topi complet calotele arctice,
crescind astfel nivelul marilor.
1. MASURAREA INCALZIRII GLOBALE
Ca sa putem analiza incalzirea globala trebuie sa avem determinari de
temperatura la scara intregii planete pe intervale mari de timp si date
privind concetratia gazelor care produc efectul de sera. Astfel de
studii s-au facut sistematic din 1957 pentru dioxidul de carbon. Datele
de la sol sunt culese de la un mare numar de statii dar in prezent
temperatura la suprafata pamintului este determinata si utilizand
satelitii. Cele mai moderne studii privind incalzirea globala se fac
utilizind probe de gheata din Antarctica. Fiecare strat de zapada care
cade anual in Antarctica se transforma intr-un strat de gheata. Gheata
include in ea si mici bule de aer. Examinarea bulelor de aer aduce
informatii complexe privind:
-compozitia atmosferei in momentul formarii bulei
-data la care s-a format startul de gheata
-temperatura in acel moment
Studiile se fac utilizind izotopii radioactivi ai oxigenului 16O, 18O.
Toate investigatiile clasice sau moderne au aratat o crestere a
temperaturii globale.
2. AGENTII INCALZIRII GLOBALE
Principala cauza a incalzirii globale este cresterea continutului de
dioxid de carbon din atmosfera. Alte gaze care contribuie la acest
fenomen sunt: metanul, dioxidul de azot, ozonul, CFC11 si CFC12.
Concentratia de dioxid de carbon asa cum rezulta din masuratori directe
si din studii pe gheata antarctica, a crescut de la 270ppm in jurul
anului 1000, la 346ppm in 1986 si 354ppm in 1989. Activitatile umane
care contribuie la incalzirea globala sint: producerea si utilizarea
energiei (56%), CFC (17%), practicile din agricultura (15%), alte
utilizari industriale.
3. EFECTELE INCALZIRII GLOBALE
Pentru studiul incalzirii globale s-au alcatuit modele numerice care
sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografice sau
geologice. Exista multe controverse in lumea stiintifica legate de
efectele incalzirii globale dar multe idei sint acceptate de toata lumea
(schimbarile de clima, modificarea nivelului marii, schimbari
geomorfologice, schimbari in agricultura, schimbari politice).
Schimbarile climatice: se estimeaza o crestere a temperaturii planetei
cu 0.5-2 grade Celsius pina in anul 2050, o crestere a nivelului
precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la
diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale.
Modificarile nivelului marii: probabil cu 5-40cm pina in anul 2050. Este
greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de
ghetarii din Artica si Antarctica. O mare parte din ghetari se pot topi
(Groenlanda, de exemplu, cu 2.7 milioane de km cubi de gheata) si acest
lucru poate atrage dupa sine o majora agravare a cresterii nivelului
marii. Schimbarile geomorfologice: Marile riuri vor fi puternic afectate
de incalzirea globala, multe zone vor fi inundate iar eroziunea in
zonele de coasta se va accentua. Vor fi de asemenea posibile modificari
in agricultuara si chiar anumite orientari politice, concretizate prin
hotariri, legi, etc.
4. S-A INCALZIT OARE PAMINTUL?
Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu
0,3-0,6 grade C (sau cu aproximativ 0,5-1 grade F) de la sfarsitul
sec.XIX. Patru din cei mai fierbinti ani au fost inregistrati dupa 1860.
Cea mai inalta incalzire s-a inregistrat noaptea, in latitudinile de la
cele de mijloc pana la cele inalte ale emisferei de nord. Incalzirea in
timpul iernilor si primaverilor nordice a fost mai puternica decat in
alte anotimpuri. In unele zone, in primul rind, deasupra continentelor,
incalzirea a fost de citeva ori mai mare decat media globala. Alte
dovezi ale cresterii temperaturilor globale din sec.XIX, include
cresterea nivelului marii cu 10-25 cm, micsorarea ghetarilor din munti,
reducerea invelisului de zapada din emisfera de nord (din 1973 pina in
prezent) si cresterea temperaturilor Pamantului in stratul de sub
suprafata. Datele obtinute prin inelele anuale ale copacilor, miezului
ghetii superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a
tendintelor climei, sugereaza ca temperaturile globale la suprafata
solului sint in prezent mai mari decit la orice etapa din ultimii 600 de
ani.
5. CE S-A FACUT PINA ACUM?
La conferita de la Rio asupra mediului si dezvoltarii din 1992, a fost
adoptata conventia cadru asupra schimbarilor de clima. Conventia
urmareste scaderea emisiilor de bioxid de carbon sia altor gaze de sera.
Conventia a fost ratificata de unele state (SUA) si o parte din masurile
ei au fost puse in practica. La Rio s-a stabilit si principiul ca tarile
in curs de dezvoltare sa fie sprijinite financiar de comunitatea
internationala prin anumite proiecte, pentru punerea in practica a
acestei conventii cadru.
6. CE PUTEM FACE FIECARE DINTRE NOI?
- Sa evitam deodorantele de tip spray, evitind astfel inhalarea
CFC-urilor. Sa ne incurajam familiile sa foloseasca mai putin
spray-urile, fixativul de par, precum si instalatiile de aer
conditionat.
- Daca nu ne este rusine, sa folosim bicicleta. Sau transportul in comun
- este un consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica decit
daca am folosi toti masinile personale.
- Sa economisim hirtie, pentru a salva padurea (putind folosi hirtie
reciclata cit mai mult posibil). Copacii retin dioxidul de carbon pe
care il producem. Sa sustinem si sa participam la campaniile pentru
salvarea padurilor; sa plantam un copac.
Schimbari climatice. Incalzirea globala.
De foarte multa vreme in atmosfera exista concentratii naturale de gaze
cu efect de sera, cum ar fi vaporii de apa, gazele carbonice, metanul si
HYPERLINK "Azot.html" oxizii de azot . Razele cu lungime scurta de
unda, numite lumina vizibila a soarelui pot traversa aceste gaze,
incalzind atmosfera, oceanele, suprafata palnetei si organismele vii.
Energia calorica este raspândita in spatiu in forma de raze infrarosii,
adica de unde lungi. Acestea din urma sunt absorbite in parte de gaze cu
efect de sera, pentru a se refelecta inca odata de suprafata Pamintului.
Din cauza acestui fenomen natural, numit “efect de sera†temperatura
medie anuala la suprafata pamintului se mentine la 15° C. Acesta e ceea
ce noi numim un climat normal.
Activitatea umana constituie cauza aruncarii in atmosfera au unei
cantitati mari de gaze cu efect de sera, mai ales a gazului carbonic, a
oxizilor de azot, a metanului si a clorofluorocarbonilor (CFC).
Conform concluziilor numeroaselor comitete internationale de cercetare
stiintifica, sporirea efectului de sera a declansat o noua incalzire
planetara de o amploare nemaintilnita pe parcursul istoriei. Ele descriu
si argumenteaza fenomenul noii incalziri globale, a schimbarii climei, a
reincalzirii climatului si a efectului de sera accelerat.
Gazele cu efect de sera.
Gazul carbonic. (CO2).
ual in Canada. Astfel, pentru fiecare canadian revin 4 tone de CO2
eliminat anual in atmosfera. Potrivit raportului Word Resurse
(1992-1993) infiinţat de catre Institutul Word Resurse, Canada nu este
intrecuta decit de Statele Unite in ceea ce priveste producerea de CO2
pe cap de locuitor. Aproape jumatate din gazul carbonic de origine
antropica este absorbit de plantele terestre si fotoplanctonul oceanic,
restul se adauga la cel atmosferic. (Emisiile de CO2 sunt prezentate in
unitati de greutate, in general in tone. Uneori valaorea data corestunde
numai greutatii carbonului, uneori greutatii totale a gazului carbonic,
carbonului si oxigenului continut. De exemplu, 6 miliarde de tone de
carbon emis anual echivaleaza cu 22 miliarde de tone de gaz carbonic.
Pentru a transforma carbonul in CO2 imultiti cu 3,66 si invers).
Metanul.(CH4).
Emisiile de CH4 contribuie cu aproape 15% la cresterea potentialului
efectului de sera. Metanul este principalul component al gazului natural
ars de catre utilajele de incalzit. El provine de la descompunerea
vegetala: cimpurile inundate de orez, mlastinile, gazele de balta,
aparatul digestiv al numeroaselor animale, in special bovinele si
termitele, arderile anaerobe (descompunerea vegetatiei in lipsa de O2).
CH4 provine in egala masura de la scurgerile conductelor de gaze, de la
centrele de tratament, de la instalatiile de stocaj si de la minele de
carbune, de la materiale organice in descompunere (cum ar fi produsele
alimentare aflate in depozite.) Cercetatorii sunt alarmati, ca o noua
incalzire a climei va antrena eliberare unei parti din CH4 natural
acumulat in cantitati mari sub ghetari si in calotele polare, provocint
astfel efectul de retroactiune. Altfel spus reincalzirea climei va avea
un efect de crestere.
Oxidul de azot. (N2O).
N2O este un oxid de azot, provenit de la arderea combustibilului fosil,
utilizarea ingrasamintelor azotate, incinerarea arborilor si
reziduurilor de plante. Gazul contribuie la sporirea efectului de sera
cu circa 6%. Acest gaz este la fel cunoscut sub numele de “gaz
inveselitorâ€Â. N2O este utilizat deja si in calitate de anestetic.
Ozonul stratosferic. (O3)
In atmosfera la o inatime foarte inalta ozonul creat natural apara ca un
ecran de protectie impotriva razelor ultraviolete. In troposfera ozonul
e un subproduct al reactiilor poluantelor atmosferice, ale industriilor
si ale automobilelor eliminat in prezenta luminii solare. Ozonul
troposferic reactioneaza cu tesuturile vegetale si animale provocind
efectul de sera. Contributia ozonului stratosferic la sporirea efectului
de sera se valoreaza la 8%.
Clorofluorocarbonele (CFC).
Este un produs chimic care rareste stratul de ozon constituind in egala
masura un gaz cu efect de sera in crestere. Savantii nu sunt siguri de
efectele reale produse de CFC asupra schimbarii climatului pentru ca
actiunea lor de rarifiere a stratului de ozon poate sa aduca la o noua
racire a planetei. Este posibil ca reducind emisia de CFC, ceea ce e
imperativ, sa protejam starul de ozon, accelerind o noua incalzire a
planetei. Aceasta problema demonstreaza in ce masura factorii de mediu
sunt legati nemijlocit.
O sa gasiti in unele acte comparatii intre potentialul dezvoltarii
efectului de sera a diferitor gaze si a celui prodis de CO2. Raportind
molecula la molecula, potentialul de cresterea a efectului de sera a
metanului e de 21 ori mai mare decit a bioxidului de carbon CO2; a N2O e
de 200 ori mai mare decit a CO2; si a CFC e de 18 mii de ori mai mare
decit a CO2.
Despre ploaia acida, ozon si efectul de sera
Ploaia acida inseamna in mod popular, poluarea acida a atmosferei dar
include si alte tipuri de climat: ceata acida sau zapada acida.
Fenomenul de transportare a acizilor pe sol prin umezeala sau prin
depunere uscata, polueaza aerul, pamantul, plantele, copacii.
Aciditatea se masoara pe scara pH (hidrogen potential). Apa de ploaie
poluata poate avea un pH de 2,4 (acelasi cu sucul natural de lamaie).
Ploile acide distrug plantele, recoltele, arborii, atat prin sol si
radacini, cat si prin frunze. Ploaia acida poate distruge animalele
acvatice atat prin caderea direct in apa, fie prin spalarea solurilor
din vecinatate. Chiar si cladirile de piatra sau masivele de gresie si
calcar sunt atacate prin depunerile de sulf. Un profesor din Grecia a
calculat ca eroziunea monumentelor din Atena a fost mai grava in ultimii
25 de ani, comparativ cu ultimii 2500 la un loc.
Poluantii formati din amestecuri de gaze ataca atat sanatatea omului,
producand boli respiratorii, cat si copacii si culturile de plante.
Poluarea atmosferica aduce cantitati crescute de plumb, cupru si
aluminiu in apa de la robinet, producand diferite simptome: greata,
decolorarea parului si chiar afectarea creierului.
Exista o relatie stransa intre ploaia acida, ozon si „efectul de
sera“ (cresterea temperaturii pamantului). Ozonul este implicat atat
in ploaia acida, cat si in efectul de sera, dar nu este intotdeauna
daunator - depinde unde se afla.
Majoritatea cantitatii de ozon se afla in apropierea suprafetei
pamantului sau in stratosfera (15-40 km deasupra pamantului). Ozonul
poate imbolnavi oameni si distruge culturi de plante. In mod curios,
unele specii de tutun (Nicotina tabacum) sunt foarte sensibile la ozon,
putand deveni cel mai bun barometru. Cea mai mare parte a ozonului se
gaseste in stratosfera. Acest strat absoarbe radiatiile ultraviolete de
la soare impiedicand imbolnavirea oamenilor, animalelor si distrugerea
plantelor. Daca ozonul din inaltimi este benefic, ozonul de nivel
inferior poate reactiona cu alti poluanti formand acizi.
Pentru a evita distrugerile cauzate de poluanti se pot lua diferite
masuri la nivelul simplilor gospodari: stropirea solurilor si a
locurilor cu calciu de var pentru reducerea aciditatii; folosirea
surselor de energie alternativa (energia eoliana, solara biogazul);
conservarea energiei prin izolarea mai buna a caselor si cladirilor.
Fiecare om al satului poate supraveghea ploile acide in zona in care
locuieste folosind ustensile simple si un echipament ieftin.
BIBLIOGRAFIE
RESURSE INTERNET
www.lefo.ro/carmensylva/ploi_descriere.html
www.ecosfera.ournet.md/articole/ec1/divers.htm
www.greenhouse.gov.au
ALTE RESURSE
Cherrett. J.M. (ed.) (1989) Ecological Concepts, Oxford: Blackwell
ì¥Â
