Referat Somajul1

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Somajul1 si de asemenea puteti face Download Referat somajul1

Citeste fragmente din Referat Somajul1

Probleme globale ale economiei “ SOMAJUL “ Conceptul de somaj Piata contemporana a muncii inglobeaza mai multe moduri de combinare a factorului munca, din punct de vedere al ocuparii: Echilibru – oferta si cererea de munca sunt egale – ocupare deplina Dezechilibru a) subocupare – oferta de munca este mai mica decat cererea b) supraocupare – oferta de munca depaseste cererea Echilibrul pietei muncii trebuie sa fie abordat ca: Echilibru functional – defineste zona de compatibilitate a ocuparii fortei de munca si cresterea productivitatii muncii, in conditiile strict determinate de producatori. Echilibru structural – exprima modul de distribuire a resurselor de munca pe sectoare, ramuri, activitati social-economice, profesii, calificari, zone s.a. Echilibru intern – intre nevoile si resursele de munca, ambele conditionate de volumul de munca si cel al productivitatii. Formele dezechilibrului pe piata muncii pot fi intelese numai dupa explicarea termenilor: ocupare deplina, somaj voluntar si somaj involuntar. OCUPARE DEPLINA – angajarea a 96-97% din populatia activa disponibila, diferenta pana la 100% fiind considerata somaj natural. Aceasta reprezinta acel volum si acea structura a ocuparii, a utilizarii fortelor de munca, care permit obtinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor. Conceptele de somaj voluntar si somaj involuntar caracterizeaza si aprofundeaza somajul natural. SOMAJ VOLUNTAR – consta in acea neocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta salariul oferit. Un asemenea somaj arata ca sunt si persoana care nu pot sa se angajeze intr-o activitate deoarece nivelul ridicat al salariilor, determinat prin negocieri colective, genereaza diminuarea cererii de munca. SOMAJUL INVOLUNTAR – include persoanele neocupate care ar fi dispuse sa lucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent, sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si nivelul ocuparii. De regula somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntar, astfel putem incerca sa conturam o definitie acestui fenomen. Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Somajul se mai poate defini ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca. Nu orice persoana care nu lucreaza poate fi considerata somer (de exemplu militarii in termen sau persoanele casnice). Somer este – conform Biroului International al Muncii , organizatie din sistemul Natiunilor Unite – oricine are 15 ani, este apt de munca si nu munceste, cauta un loc de munca si poate fi angajat partial sau in intregime pentru o munca salariata sau nesalariata. Anuarul Statistic al Romaniei publica date cu privire la somerii inregistrati (persoane in varsta de 18 ani si peste). Masurarea somajului Problema masurarii somajului este de fapt o problema de estimare a proportiilor, structurii, intensitatii si duratei lui. S-au infiintat, pentru aceasta analiza, institutii specializate care aplica modalitati specifice de inregistrare a somajului. Principalele caracteristici regasite la nivelul acestui fenomen sunt: nivelul (marimea) la un moment dat, intensitatea, durata medie si structura (componenta). i) Marimea somajului (nivelul la care a ajuns) reflecta numarul persoanelor care nu lucreaza, in raport cu numarul total al persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze. Astfel, masurarea are loc : in expresie absoluta (masa somajului) – numarul persoanelor care la un moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor (numarul persoanelor din populatia activa disponibila neocupata). in expresie relativa (rata somajului) – calculata ca raport procentual intre numarul mediu al somerilor si: - populatia activa - populatia activa disponibila - forta de munca (populatie ocupata+somaj) - populatia ocupata - populatia ocupata ca salariati Subevaluarea somajului – inregistrarea doar a persoanelor care primesc indemnizatie de somaj, excluzand alte categorii ca: tinerii care incheie un ciclu de invatamant si nu au loc de munca, persoane care nu au temporar un loc de munca, s.a. Supraevaluarea somajului – inregistrarea ca someri si a altor categorii(neindreptatite) ca: persoanele care incaseaza indemnizatia de somaj dar nu au intentia de a se angaja; persoanele care au deja un loc de munca dar pretind ca sunt someri, pentru ca lucreaza”la negru”; persoane care nu doresc sa munceasca din motive strict personale, s.a. ii) Intensitatea somajului – se calculeaza prin determinarea corecta a momentrului incetarii totale sau partiale a activitatii. iii) Durata sau perioada de somaj – timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reluarea activitatii. iv) Structura – clasificarea somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii, domeniul de activitate, sex, varsta sau rasa. Pentru o evaluare corecta a marimii somjului la un moment dat trebuie sa se calculeze: - intrarile – persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja. - iesirile – persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a. Cauzele si formele somajului Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari, nu numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. El apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice, datorita solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a doua. Formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi sunt: Somajul de conversiune – afecteaza salariatii care aveau locuri de munca stabile pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de somaj, trec intr-o categorie mai defavorizata. Somajul repetativ – ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba. Somajul de excluziune – reuneste populatia activa in care sunt incluse persoane mai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat, indiferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de somaj In cadrul proceselor de formare a somajului, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme de somaj: Somaj ciclic – expresie a somajului structural si sezonier, care se formeaza in faza de recesiune(criza-depresiune)a ciclului economic, sau care decurge direct din restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului. Somaj de discontinuitate – se coroboreaza cu reglementarile privind concediile de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie. Somaj frictional – efectul dezutilizarii marginale a folosirii mainii de lucru, care inglobeaza motive ce determina o persoana sa nu accepte un post pentru ca salariul primit are o utilitate sub un anumit minim. Somaj de inadaptare – determinat de imposibilitatea unei parti a populatiei active denumite tehnofoba, de a utiliza si a se adapta tehnicilor avansate actuale care presupun abstractie, interactivitate, viteza de executie si flexibilitate deosebite. Acest fenomen poate fi evitat sau diminuat doar prin pregatirea si orientarea personalului. Somaj intermitent – este generat de insuficienta mobilitate a fortei de munca si de inegalitatile intre calificarile persoanelor care vor sa se angajeze si cele solicitate. Somaj sezonier – se formeaza datorita restrangerii activitatii economice in anumite perioade , sezoane ale anului, in care conditiile economice sunt mai putin prielnice, el fiind caracteristic: agriculturii, constructiilor si turismului. Somajul structural – este determinat de tendintele de restructurare a economiei pe activitaticare are loc sub incidenta progresului tehnico-economic, crizei energetice, fenomenelor sociale si politice. El se intalneste atat in tarile slab dezvoltate, cat si in cele dezvoltate sau aflate in tranzitie la economia de piata. Restrangerea lui presupune: mari investitii, recalificarea celor afectati, reorientarea invatamantului s.a. Somaj tehnic – este determinat de intreruperea activitatii unei firme din lipsa de comenzi pe un timp indelungat.Cei afectati primesc indemnizatii de somaj de la firma respectiva. Iesirea din somaj are loc odata cu reluarea activitatii. Somaj tehnologic – este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu aparate noi, si de centralizare a unor capitaluri. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca in concordanta cu noile cerinte. Costurile sociale ale somajului Costul social al acestui fenomen reprezinta efortul total pe care il suporta populatia, economia si societatea care sunt afectate de somaj. La nivelul persoanelor, apar aspecte de natura economica, dar si aspecte morale, social-culturale, chiar si politico-militare. La nivelul economiei si societatii, costul social are in vedere aspecte ca: irosirea cantitatii de forta de munca diminuarea intensitatii dezvoltarii economice scaderea veniturilor bugetului de stat cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul inregistrarii somajului Costurile mari care implica somajul se grupeaza in: Costuri directe – evaluate sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale. Costuri indirecte – generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea beneficia intreaga populatie. Aprecierea complexa a acestui fenomen impune surprinderea Efectelor pozitive (apar pe termen scurt): - incitarea angajatilor la perfectionarea profesionala - o mai mare mobilitate si adaotabilitate a fortei de munca Efecte negative (apar pe termen lung). Datorita acestora s-a ajuns la concluzia ca somajul este un fenomen negativ , ale carui costuri depasesc cu mult avantajele. Economistul american Arthur M. Okun formuleaza o lege ce ii poarta numele, si exprima intensitatea negativa dintre nivelul si dinamica somajului, pe de o parte, si marimea si modificarea in termeni reali ale Produsului National Brut, pe de alta parte. Okun considera ca ridicarea nivelului somajului trebuie sa fie insotita de reducerea volumului real al PNB, deoarece persoanele ocupate participa la producerea bunurilor materiale si serviuciilor, iar somerii nu produc bunuri economice. Politici de ocupare a fortei de munca Reprezinta un ansamblu de masuri elaborate de stat pentru a intervani pe piata muncii in scopul stimularii creerii de noi locuri de munca, diminuand dezechilibrele si disfinctionalitatile de pe piata muncii. Politici pasive de ocupare – pornesc de la nivelul ocuparii considerat dat si urmaresc gasirea de noi solutii pentru angajarea excedentului de forta de munca. Exemple de masuri adoptate de aceste politici: reducerea duratei muncii diminuarea varstei de pensionare cresterea perioadei obligatorii de scolarizare cresterea locurilor de munca cu program zilnic redus si atipic restrictionarea imigrarilor Politici active de ocupare – presupun masuri, metode, procedee de marire a nivelului ocuparii. Exemple de masuri de politica activa: - amplificarea si stimularea investitiilor ameliorarea continutului invatamantului imbunatatirea orientarii scolare si profesionale a tinerilor stimularea mobilitatii persoanelor active spre alte locuri de munca incurajarea cercetarii stiintifice extinderea activitatilor economico-sociale si ecologice In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca. Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt: somajul conjunctural somajul structural somajul tehnologic Masurile de diminuare a somajului se grupeaza in : masuri ce privesc direct pe someri masuri ce privesc populatia ocupata alte masuri In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul economiei, existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile energointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de lunga durata. 쥁`