Referat Depresiunea Colinara Al Transilvaniei

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Depresiunea Colinara Al Transilvaniei si de asemenea puteti face Download Referat Depresiunea colinara al Transilvaniei

Citeste fragmente din Referat Depresiunea Colinara Al Transilvaniei

Depresiunea colinara a Transilvaniei In interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare lenta pana la 4500 m adincime, datorita eforturilor de cutare si ridicare a Carpatilor din jur. Invadata de apele marii, ea a fost indelung sedimentata, astfel ca la inceputul cuaternalului intreaga depresiune a transilvana a devenit uscat. Numai pe margini, in unele depresiuni intramontane, ca Brasov, Giurgiu, Ciuc, mai ramasesera lacuri, care s-ar drenat mai tarziu, in cuaternarul inferior. In ultima faza a formarii sale, care s-a prelungit pana la inceputul cuaternalului, s-a pus in evidenta, pe trei laturi ale acestei mari depresiuni, o fasie de cute diapire, cu strate ridicate pana la verticala, aducand din adinc simburi de sare , aflata in prezent in exploatare (Ocna Dejului, Ocna Muresului, Praid). Astfel aceasta fasie cutata individualizeaza doua parti deosebite: o zona de depresiuni si dealusi si una de podis, in mijloc. Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde vine si denumirea de „colinara” fiind marginita de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali, iar denumirilea lor vin chiar de la pozitia fata de depresiune. In partea de nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Campia de Vest. Podisul Transilvaniei, cu altitudine de 500-600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale, boltite pe alocuri in forma de , in cuprinsul carora se acumuleaza gazul metan, una din principalele bogatii ale tarii. Podisul este impartit in trei diviziuni: Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m, orientate est-vest; Campia Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola; si Podisul Somaselor, dinsolo de culoarul celor doua Somesuri, cu relief asemanator de dealuri, in mare parte cu culturi agricole. Partea de este formata din depresiuni ca: Depresiunea Bistrita, Valeni de Munte, Praid, Odorheiu Sucuiesc, Homoroadelor si Horghiz iar dintre dealuri putem reaminti: Siclod, Bicheci (1080 m, cel mai inlt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, sinioara. Podisul Transilvaniei este foemat din Podisul Someselor, traversat de Somes cu altitudini de 500-600 m , Culmea Breaza fiind de 974 m, Campia Transilvaniei intre Somes si Mures (o regiune deluroasa, relativ neteda cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri), la sud de Mures , Podisul Tarnavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor. Iernile au un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic dar are totodata influente oceanice cu un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantu Mare de tip foen. Depresiunea colinara are o bogata retea de rauri, colectata de trei mari cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartin grupei de vest si Oltul. Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic si a Somesului Mare fiecare primind o serie de mici afluenti, dar cu toate acestea cel mai important rau este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tarnava, Secasul, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate raurice ce coboara din Fagaras, Precum si Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu. Ar trebui sa mentionam si lacurile care s-au format pe masive de sare cum ar fi: Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata, iazurile prezente indeosebi in Campia Transilvaniei si lacurile hidroenergetice in constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras. Vegetatia si fauna sunt caracteristice padurilor de foioase. Cele mai raspandite soluri sunt cernoziomurile levigate bobate in humus si cu fertilitate ridicata, solurile argiloiluviale, soluri brune si brune acide. Tot aici exista cateva rezervatii naturale: Fanetele Clujului, Poiana Narciselor, Padurea Mocilar, Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, Ripa Rosie, vulcanii noroiosi de la Hasag. In prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populata.Orasele principale sunt: Cluj Napoca, Sibiu, Targu Mures, Bistrita Alba Iulia, Medias, Turda, la acestea se adauga orase mici cum ar fi Fagaras, Odorheiu Secuiesc, Dej, Reghin, Sighisoara, Tarnaveni, Sebes, Aiud precum si o multime de orase mici. Asezarile rurale au si ele unele aspecte specifice. In podisul Tirnavelor sunt frecvente asezarile compacte cu un nucleu initial fortificat iar in Campia Transilvaniei si delurile dintre Nasaud si Bistrita predomina asezarile adunate dar si dispersate. Depresiunea Transilvaniei dispune de gaz metan extras din domuri la Sarmasum Zau de Campie, Medias, Nedes; carbune brun extras in Bazinul Almasului; sare precum si o serie de resurse fizico-geografice cum ar fi hidroenergie, pasuni, paduri, izvoare minerale si multe altele. Agricultura dispune de un fond funciar mediu, dar foarte diferentiat: in lungul vailor, in depresiuni, Campia Transilvaniei si Podisul Secaselor predomina terenurile arabile, cultivate cu cereale, plante tehnice, vii, pomii fructiferi, pasuni si finete. Depresiunea colinara a Transilvaniei se remarca prin turismul cultural legat de multimea monumentelor istorice si de arta sin orasele mari ca Sibiu, Alba Iulia, Cluj Napoca, Sighisoara, Tirgu Mures, Fagaras. De asemenea prezenta a numerosase cetati taranesti, statiuni balneaoclimaterice maresc potentialul turistic al regiunii. 쥁@