Referat Islanda

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Islanda si de asemenea puteti face Download Referat Islanda

Citeste fragmente din Referat Islanda

Islanda – tara miracol al naturii Majoritatea islandezilor locuiesc in orasele situate pe tarm. Multi dintre ei isi castiga existenta din mare, fie pescuind, fie lucrand in fabricile de procesare a pestelui. Aproape intregul export al tarii este reprezentat de peste sau produse din peste. Islanda a fost colonizata incepand din 870 d.Chr. de catre norvegieni si de vikingi din insulele britanice. Norvegia a preluat controlul asupra Islandei in 1262. Dupa 1380 Islada a trecut sub controlul Danemarcei. La sfarsitul secolului XIX guvernul islandez a preluat controlul asupra afacerilor interne. In 1918, Islanda a devenit un regat cu guvernare proprie unindu-se cu Danemarca. In 1944 Islanda a dobandit independenta deplina. Numele sau oficial este insula Lydveldid (Republica Islanda). Reykjavik, capitala tarii, este cel mai mare oras cu o populatie de 87.000 de persoane. Pe scurt despre Islanda Capitala: Reykjavik. Limba oficiala: Islandeza. Denumirea oficiala: Lydveldid (Republica Islanda). Constitutia: Republica din 1944 (Presedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar GRIMSSON). Populatia: estimata in 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru patrat, distributie: 91% urbana, 9% rurala. Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul ( Althing ) cu 63 de membri alesi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independentei cu 21 de membri). Toti cetatenii islandezi care au implinit 18 ani pot vota. Suprafata: 103.000 km patrati. Cea mai mare distanta: de la est la vest 483 km, de la nord la sud: 306 km. Lungimea coastei: 2.000 km. Altitudinea maxima: Hvannadalshnukur , 2.119 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii. Moneda: krona (1 euro = 88 krona, martie 2004) Produse de baza: agricultura – fan pentru animale, oi. Pescuitul – cod, hering, macrou. Produse industriale – aluminiu, ciment, imbracaminte, echipament electric, fertilizatori, produse semipreparate, tiparirea si legatoria de carti. Atractii turistice fierbinti Reykjavik: Capitala Islandei avand o populatie de 100.000. Cel mai curat oras din lume cu peste 50 de muzee si galerii, doua teatre, orchestra simfonica si mai mult de 100 de restaurante pentru gurmanzi. Geysir: Marele Geysir a dat numele tuturor geyserelor. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri. Gullfoss : "Cascadele aurii"…Cascada Niagara a Islandei…cea mai mare cascada din Europa. Skaftafell : Skaftafell este cel mai mare si cel mai frumos parc islandez in care se afla " Vatnaj kull ", cel mai mare ghetar din Europa. Akureyri : Cel mai mare oras din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume. Sn fellsj kull : Un vulcan ce are in varf un ghetar, situat in penisnsula Sn fellsnes . De aici Jules Verne si-a inceput "Calatoria spre centrul Pamantului" Acest tip de izvoare poarta numele de gheizere. Au apa intermitenta si se caracterizeaza prin tasnirea unei coloane de apa calda si de vapori. Numele acestor izvoare provine de la regiunea Geyser, din Islanda, unde se gasesc in numar foarte mare. Ele au fost studiate pentru prima data tot in Islanda, fiind legate de aceasta regiune cu activitate vulcanica. Dupa felul cum au fost descrise de unii cercetatori islandezi, americani si rusi, gheizerele prezinta o structura interna ce se aseamana cu cea a unui vulcan. Ele sunt alcatuite dintr-un con si un mic crater, pe care islandezii il numesc de fapt bazin, rezervor sau cuveta, deoarece, dupa incetarea izbucnirii apei, locul asa-zisului crater este umplut cu apa fierbinte. Craterul sau bazinul este legat de un canal ce poate avea un diametru de cativa metri. Apa fierbinte si sub presiune circula prin acest canal aflat in interiorul scoartei terestre. Se presupune ca apa gheizerelor este de origine vadoasa, adica rezultata din ploile si zapezile ce patrund prin fisuri in rocile vulcanice, precum si de origine juvenila (interna), rezultata din condensarea vaporilor proveniti din degazeificarea magmelor. Temperatura foarte ridicata a apei este datorata unei surse de magma topita aflata la mare adancime. In Islanda, izvorul cel mai cunoscut este “Marele Geyser”. El arunca o coloana de apa fierbinte (80-82oC) pana la inaltimea de 30 m, pe o durata de 10-15 minute. Activitatea de tasnire a gheizerului se reia dupa 25-30 de ore. Punctul de tasnire constituie gura canalului, care are un diametru de 3m. El se continua in exterior cu un mic crater (rezervor), care este inconjurat de un con al gheizerului, format din concretiunide siliciu. Rezervorul are un diametru de 18 m si o adacime de cativa metri(3-4m). Dupa ce tasnirea inceteaza, rezervorul se umple cu apa fierbinte (80oC). La adancimea de 10-12 m, in canalul gheizerului, apa are o temperatura de 121oC. Ea nu atinge limita de fierbere, deoarece se gaseste la o presiune mai mare de 2 atmosfere. Cand incepe sa fiarba, apa este expulzata din canalul gheizerului sub forma unei coloane de vapori si apa. Apa calda a gheizerului contine cantitai insemnate deoxizi de siliciu. Acestia se depun in partile laterale ale craterului (rezervorului), dand nastere unui con. Substantele solide care formeaza conul poarta numele de gheizerite Gheizerele se intalnesc si in alte regiuni ale Gobului, legate tot de prezenta reliefului vulcanic. Le gasim in Noua Zeelanda (insula de nord), unde, intre anii 1899 si 1904, a functionat cel mai mare gheizer din lume, numit “Naumangu”, care arunca o coloana de 800m3 la o inaltime de 457m. Gheizere de dimendiuni mai mici se afla in insula Djawa, in Tibet (Xizang), la 4700m, si in S.U.A., in parcul apa Yellowstone, unde apar numeroase gheizere, dintre care “Geyserul Geant” este cel mai mare, intrucat proiecteaza o coloana de apa si de vapori de 40 m inaltime si cu o temperatura de 94,8oC. De asemenea, in peninsula Kamciatka, pe vaile Geysernaia si Chumnaia, se insira un numar de 34 de gheizere mari si peste 100 mici. La unul dintre gheizerele mai mici s-au observat si fazele prin care trece izvorul pana tasneste in atmosfera. In starea de repaus, el sta umplut cu apa calda (80oC); dupa o perioada de cateva ore, incepe sa se ridice de la suprafata apei un mic nor de vapori. Apoi, dupa o durata fosrte scurta de timp (5-10 minute), apa din rezervor incepe sa se agite, apar rapid bule mari de aer care, incetul cu incetul, fac ca apa sa clocoteasca. Stropii fierbinti de apa se ridica pana la 2 m inaltime, pentru ca intr-o faza foarte apropiata gheizerul sa erupa sub forma unei coloane inalte de 15-20 m. Perioada de eruptie dureaza 5-10 minute. Gheizerele concentreaza o mare cantitate de energie termica, utilizata in unele regiuni (Islanda, Noua Zeelanda) la incalzirea locuintelor, a serelor legumicole si floricole, etc. Oamenii Islanda a fost colonizata acum mai bine de 1100 de ani de catre norvegieni si de catre oamenii din coloniile vikinge din Insulele Britanice. Unii dintre acesti colonistii s-au casatorit cu celti, iar altii aveau sclavi celti. Astazi islandezii seamana cu oamenii din nordul Norvegiei, din Irlanda si din nordul Scotiei. Ca si predecesorii lor, aproape toti islandezii locuiesc pe tarm sau in apropierea lui. Islandezii nu au nume de familie. Au un prenume, de exemplu Asgeir sau Inga, si un al doilea nume care combina numele tatalui si –son pentru un barbat sau -dottir pentru o femeie. Pentru ca nu au nume de familie, toti islandezii se adreseaza unii altora cu prenumele. Deasemenea, pentru ca nu exista nume de familie, o femeie nu-si schimba numele atunci cand se casatoreste. Atat de multi islandezi au acelasi nume incat in cartea de telefoane pe langa nume si adresa se mai gaseste si ocupatia. Limba Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava, islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti sau poezii scrise in secolele XII-XIII. Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau suedeza HYPERLINK "http://it.wikipedia.org/wiki/Immagine:Dettifoss.jpg" o "Dettifoss" INCLUDEPICTURE "http://upload.wikimedia.org/wikipedia/it/thumb/3/31/Dettifoss.jpg/200px -Dettifoss.jpg" * MERGEFORMATINET Viata de zi cu zi Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca. Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate. Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile. Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii cumpara – de la masini pana la hartie – provine din import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti lucreaza. Inainte de casatorie, multe cupluri tinere traiesc impreuna in casa parintilor. Pot sa stea chiar mai multi ani pana stranga bani pentru a-si cumpara un apartament sau o casa. In tot acest timp pot avea unul sau mai multi copii. Mai mult de 60% din copii sunt nascuti inainte ca parintii lor sa se casatoreasca. Majoritatea cuplurilor se casatoresc numai dupa ce pot sa se intretina singuri. Unele combina casatoria lor cu botezul copiilor lor in aceeasi ceremonie. Religia Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda). Educatie Conform legii, copiii inte 7 si 15 ani trebuie sa mearga la scoala, cu exceptia celor care locuiesc in zonele foarte putin populate. In zonele rurale copii merg la scoala cu autobuzele sau merg la internate. In unele zone izolate profesori merg de la o ferma la alta, stand mai multe saptamani pentru a preda copiilor de acolo. Dupa sase ani de scoala primara si alti trei de gimnaziu, copiii pot merge la liceu pentru patru ani. Toti absolventii de liceu studiaza cel putin cinci limbi. Universitatea Islandei se afla in Reykjavik. Timp liber Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima . Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche. Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica. Teritoriul si clima Majoritatea Islandei este un mare podis, dar de-a lungul tarmului gasim campie. Teritoriul acesta de campie este singura zona in care se poate locui. Pamantul este acoperit de iarba aici, iar oamenii pot creste animale si pot cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa tarmul de sud si de vest al Islandei, incalzind campiile si pastrand porturile fara gheata tot timpul anului. Verile sunt blande iar iernile sunt racoroase. In Reykjavik temperaturile medii sunt 11 grade Celsius in iulie si –1 grad Celsius in ianuarie. Podisul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente aici. Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan Hekla , care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand o noua insula numita Surtsey . In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar . Cei 5.300 de locuitori ai orasului au fost nevoiti sa-si paraseasca in toiul noptii casele. Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer. A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar, Vatnaj"kull , situat in sud-est, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri si Osafj"rdur . Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn situat in sud-vest. In unele regiuni glaciale ploua cam 457 centrimetri pe an. Apa de ploaie si cea provenita de la ghetarii topiti formeaza rauri repezi si niste cascade minunate. Cel mai lung rau, Thj¢rsa , are 241 km si se situeaza in sudul Islandei. Hidrocentrale s-au construit pe raurile Laxa si Sog , care sunt foarte rapide. Cele mai frumoase cascade din Islanda sunt Gullfoss in sud si Dettifoss in nord. Economia Islanda are foarte putine resurse naturale, si doar 1% din suprafata sa poate fi cultivata. Dar apele teritoariale sunt bogate in peste. Islanda depinde foarte tare de vanzarile de peste si de produse din peste pentru a importa aparatura electrocasnica, fructe si legume, echipamente industriale si materie prima. Partenerii sai comerciali sunt Danemarca, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Suedia si Statele Unite. Islanda a devenit membra EFTA (European Free Trade Association) in 1970. Aproape 20% din forta de munca este folosita pentru a prinde peste sau pentru a lucra in fabricile de procesare a pestelui. Pescadoarele folosesc plase foarte mari pentru a prinde pestele de pe fundul oceanului. Barcile cu motor, mai mici, folosesc deseori undite lungi pentru a prinde peste. Unele au firul lung de pana la 16 km avand circa 20.000 de carlige. Principalele feluri de peste prins sunt: cod si hering. Industria cea mai importanta a Islandei este cea procesatoare de peste. Mici fabrici de procesare se gasesc de-a lungul coastei, iar in Reykjavik si Sglufj"rdhur exista refrigeratoare mari. Majoritatea pestelui este uscat, sarat sau inghetat pentru a fi exportat. O parte din pestele proaspat este pus cu gheata si trimis in Marea Britanie si Germania. Islanda are afaceri prospere in domeniul editorial. Alte industrii produc ciment, imbracaminte, echipament electric, ingrasaminte si produse alimentare. Aproape o treime din lucratorii industriali sunt femei. Guvernul islandez isi dezvolta industria cu ajutorul celorlaltor tari. In 1968, o companie americana a construit o fabrica de diatomita (o minerala folosita in filtrele industriale). O fabrica de aluminiu construita de suedezi a inceput sa produca la inceputul anilor 1970. Aproximativ 15% din populatie sunt fermieri. Islanda are cam 5.300 de ferme imprastiate in regiunile de campie. Majoritatea fermierilor cresc oi pentru lana, carne si piei si vite pentru produsele din lapte. Cresc deasemenea mici cai islandezi. Principala recolta este fanul pe care fermierii il folosesc pentru a hrani animalele. Fermierii pot strange doua sau trei recolte de fan datorita ploilor abundente si zilelor lungi din timpul verii. Fermierii mai cultiva si radacinoase, ca guliile si cartofii. Din 1930 fermierii si-au construit sere langa izvoarele termale. Apele termale incalzesc serele si astfel fermierii pot cultiva rosii si alte legume, flori, vita de vie si chiar banane. Transport si Comunicatii In Islanda nu exista cai ferate. Oamenii circula mai mult cu autobuzele, masini si avioane. Exceptand strazile principale din orase, drumurile Islandei sunt acoperite cu pietris. Islanda are o medie de o masina la doua persoane. Icelandair, compania aeriana nationala, asigura zboruri regulate europene si transatlantice. Reykjavik si Keflavik au aeroporturi internationale. Principalele porturi islandeze sunt Akranes, Akureyri, Hafnarfj"rdur, Osarfj"rdur, Keflavik, Reykjavik si Siglufj"rdur . Majoritatea gospodariilor din Islanda au un telefon, un televizor si, cel putin, un radio. Islanda comunica prin cablu telegrafic si prin radiotelefonie cu restul lumii. Islanda are patru ziare, cel mai mare " Morgunbladid " a fost fondat in 1913. Istorie Date importante din istoria Islandei: 870 Ingelfur Arnason, care plecase din Norvegia, a colonizat Islanda. 930 Colonistii au format primul parlament din lume, Althing . Anii 1200 A izbucnit razboiul civil 1262 Althing , parlamentul Islandei. a acceptat suzeranitatea Norvegiei. 1380 Norvegia si Danemarca s-au unit, Islanda trecand sub dominatia celei de-a doua. 1402 Doua treimi din populatie a murit din cauza ciumei bubonice. 1783-1790 din cauza eruptiei vulcanilor oamenii nu au mai avut ce sa mai manance si au murit in numar foarte mare. 1800 Althing a fost abolit fiind reinstituit in 1843. 1874 Danemarca a dat Islandei o constitutie si control asupra finantelor proprii. 1918 Islanda s-a unit cu Danemarca. 1940 Britanicii au debarcat in Islanda pentru a o apara de germani, deoarece danezii fusesera ocupati. 1977 17 Iunie Islanda si-a declarat independenta fata de Danemarca. 1946 Islanda a aderat la ONU. 1949 Islanda a aderat la NATO, neavand armata o baza militara americana s-a stabilit la Keflavik. 1975 Islanda si-a stabilit apele teritoriale la 370 km de tarm rezultand o disputa cu Marea Britanie, terminata in 1977. Stiati ca…? ...in Islanda se afla cea mai activa zona vulcanica din lume? ...in Islanda se afla cea mai mare cascada si cel mai mare ghetar din Europa? ...Islanda are cea mai curata capitala din lume? ...cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume? ...in Islanda oamenii traiesc cel mai mult? ...Islanda produce toate bananele pe care le consuma? ...a avut prima femeie presedinte ( Vigdis Finnbogad ¢ ttir )? 쥁@