Referat Retrospectiva In Stiinta Managamentului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Retrospectiva In Stiinta Managamentului si de asemenea puteti face Download Referat retrospectiva in stiinta managamentului

Citeste fragmente din Referat Retrospectiva In Stiinta Managamentului

Cap.I Retrospectiva in stiinta managamentului. Performanta functiei manageriale este necesara pentru ca organizatia sa se dezvolte , sa functioneze.Practica managementului este la fel de veche ca si organizatiile, ceea ce inseamna intr-adevar o vechime deosebita , practice inceputa o data cu organizarea vietii sociale a comunitatilor umane. Tablitele de lut datate cu mai bine de 3000 de ani i.Ch au inregistrat tranzactii de business si legile statului antic, evidentiind tot o data cu multa claritate practicile organizationale.De sigur ca existenta organizatiilor este mult mai veche decat aceste tablite, in acest sens arheologia ne aduce dovezi de netagaduit privind formele de organizare ale vietii sociale a oamenilor preistorici. Desigur ca amndoua, atat organizatiile cat si managementul, au fost destul de diferite de cea ce noi avem astazi in viata noastra curenta.De si, Managementul ca practica este foarte vechi, viziunea managementului ca profesie, disciplina si domeniul de instruire este relativ noua, astfel managemntul nu a devenit domeniul recunoscut decat la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Cu trecerea anilor, managementul in unele organizati devine tot mai distinct si sofisticat, in acelas timp si oraganizatiiele devin mult mai puternice si mai de durate. Este de ajuns sa amintim Imperiul Roman care a durat sute de ani, unde legiunile cu popoarele Europei si Orientului Mijlociu, mult mai slab organizate si coordonate. Noile pamanturi cunoscute erau administrate de guvernatori responsabili fata de Roma si drumurile erau construite sa strabata intregul imperiu, ca informatia si urmarirea ei sa fie usurata si astefel centrul imperiului sa poata interveni prompt si eficace in ori ce problema. Comunicatia aceasta, asa cum vom vedea, reprezinta o cerinta esentiala a managemantului de succes. Drumurile asa de renumite, din care unele sunt intrebuintate si astazi, au ajutat in acelas timp la strangerea rapida a taxelor si impozitelor, dar si la elaborarea si transmiterea decizilor in timp real in vederea rezolvari problemelor cu care se confrunta imperiul. Desigur ca importanta acestor drumuri sa fi fost mult mai mare in a face capabile legiunile sa fie foarte mobile, sa se poata deplasa cu usurinta dintr-un colt al imperiului in altul pentru a interveni acolo unde era nevoie in caz de rascoala sau alte evenimente. Istoria ne arata ca, desi organizatile pot fi considerate la fel de vechi ca si umanitatea, inainte de secolul XX greu putem gasi modalitati sistematic gandite si elaborate privind modelul in care aceste sa fie conduse. Oamneii au fost in special interesati numai de modul in care oraganizatiile pot fi intrebuintate pentru a obtine bani sau putere politica. I.1 Definirea conceptului de management. Managementul- fiind o activitate complexa, cu profunde implicatii in viata economica, sociala, politica a cunoscut de-a lungul evolutiei sale diferite acceptiuni si abordari. Astfel managementul poate fi privit ca „Un proces de coordonare al resurselor umane , informationale,- fizice si financiale in privinta realizari scopurilor orgnizatiei”. Potrivit opiniei lui A.Mackensie, managementul este „Un proces in care managerul opereaza cu trei elemente fundamentale: Idei, lucruri si oameni, realizand obiectivul prin altii”. H.Johanssen si A.Robertson afirma ca managementul este „Arta si stinta de a directiona, dirija si administra munca altora pentru a atinge obiectivele stabilite”. O abordare interesanta apartine lui David H.Hemphil, care sustine ce managementul este „Un compus al elementelor: Putere, autoritate si influenta”. Dupa Jean Gerbier insa, managementul inseamna „Organizare: arta de a conduce, de a administra”. Profesorii O.Nicolescu si I. Verboncu cosidera ca „Ca managementul firmelor rezida in studierea proceselor si relatiilor de managemant din cadrul lor, in vedera descoperiri legitatilor si princiipilor care le guverneaza, a coceperii de noi sisteme, metode, technici si modalitati de conducere , de natura sa asigure obtinerea si cresterea competivitaiilor”. Fara a face o prezentare exhaustiva a conceptului de management ,se poate constata ca exista pareri diferite in ceea ce priveste definirea managementului ,unii autori sustinind ca managementul este „stiinta conducerii „,altii ca managementul reprezinta „arta conducerii „iar a treia categorie defineste managementul ca „stiinta si arta de a conduce „. In ceea ce priveste definirea stiintei managementului, respectiv a managementului stiintific, profesorul universitar Constantin Pintilie face o delimitare clara intre cele doua concepte. Daca stiinta managementului consta in „Studierea , sistematizarea , generalizarea, experintei practice, cautare de noi idei, formulare de principii, reguli privind cele mai bune cai de conducere , care sa permita obtinerea de rezultate maxima cu minim de efort” ,managementul stiintific se refera la „aplicarea princiipilor si regurilor formulate de stiinta managementului, in anumite conditii concrete, tinand cont de aspectele specifice si cerintele obiectivelor de realizat”. Acesta abordare este inpartasita si de Institutul American pentru Stiintele Conducerii Peter Druker in lucrare sa „THE AGE OF DISCONTINUITY” surprinde sugestiv principalele trasaturi actuale si de persectiva ale managementului, definind cateva „postulate ale managementului” In viziunea sa P.Druker comsidera ca principale principii ale managementului modern sunt:- Stabilirea obiectivelor firmei ; - organizarea productiei si a muncii - motivarea si comunicarea - stabilirea metodelor de masurare a performantelor - dezvoltarea permanenta a performantelor angajatilor La aceste interpretari se poate adauga si ideea lui Richard Farmer, potrivit careia : „Managementul este unul di factori care explica de ce o tara este bogata sau saraca”. I.2 Aparitia managementului sistematic. Pentru prima data in 1911, odata cu publicarea”Principles of Scientific Management” a lui F.W Taylor, apare aceea explozie a interesului pentru management ca practica, activitate si este considerat tot o data ca punct de inceput in recunoasterea managementului ca domeniu de informare si instruire scolastica. Desigur ca notiunea si conceptul conduceri sistematici a organizatiilor nu a aparut la un moment in timp. Principala forta care a stimulat interesul pentru management a fost revolutia industriala, care a inceput in Anglia, asa cum stim.Dar ideea ca managementul prin el insusi poate sa contribuie la performanat oganizatie apare in America. I.3. Evolutia managementului ca disciplina De la inceput trebuie sa aratam ca dezvoltarea managemantului ca disciplina nu a cunoscut o serie de trepte distincte. Mai mult, modelul dezvoltarii a fost unul cu o diversitate de abordari care adesea s-au supra pus cronologic, nu s-au sucedat in dezvoltare. Cauza principala a acestei dezvoltari o constituie faptul ca managementul este extrem de eclectic din cauza ca managerul are de a face de-o potriva si cu thechnologie si cu oameni. In lume s-au propus si au aparut o multime diversificata de schimbari. Inoviitile thecnologice devin mult mai frecvente si revolutionale, chiar si guvernul incepe sa se simta mai puternici si sa castige in importanta. Abordarile managemantului. La un moment sau conturat patru principale abordari care au contribuit semnificativ la fizolofia si practica de managemnt A.Abordarea scolilor sau scolastica care vede managementul di patru perspective distincte , in respectiv: Managementul stiintific, Managementul administrativ, Relatiile si comportamentul uman si stiinta managementului sau scoala cantitativa. B.Abordarea procesuala vede managementul ca o multime de functii care actioneaza, care se intercondictioneaza. C.Abordare sistemica accentueaza imaginea de sistem a organizatiei, astfel manageri o vad ca un numar de parti, respectiv: oameni, structuri, sarcini si thecnologie care interactioneza in scopul atingeri diverselor obiective intr-un mediu schimbator. D.Abordarea de contingenta, care evidentiaza ca oportunitatile, potrivirea, armonizarea diferitelor tehnici de management sunt determinate de situatie Timpul 1885 1920 1930 1940 1950 1960 Prezent I Abordarea scolasctica Scoala manag. stiintific Scoala administrativa Scoala relatilor umane Scola comportamentala Scoala cantitativa II.Abordarea procesuala - - - - - - - - - - - - - - - - - III.Abordarea sistemica IV.Abordarea de contingenta Fig .1 Evolutia managementului ca disciplina II.EVOLUTIA MANAGEMANTULUI PE PLAN MONDIAL. In evolutia si dezvoltare stiintei managementului au aparut o serie de curente care pot fi grupate dupa pricipiile si modalitatile de gandire in legatura cu eficentizarea activitatii intreprinderii in urmatoarele scoli de baza: clasica, sociologica,cantitativa,sistematica si contextuala. Scoala clasica. In lucrarea sa T.P.S.M. publicata in 1911, F.W.Taylor arata ca in esenta „sistemul managementului stiintific inplica o revolutie completa a stari de spirit a muncitorilor si in acelas timp o revolutie a stari de spirit acelor care sunt de partea conducerii”. De asemenea Taylor arata ca la baza managementului stiintific trebuie sa ste urmatoarele principii fundamentale: studiul tuturor cunostintelor traditionale, inregistrarea , clasificarea lor si transformarea acestor cunostinte in legi stiintifice; selectia stiintifica a muncitorilor si perfectionarea calitatilor si cunostintelor lor ; punerea in aplicare a studiului muncii de catre muncitori stiintific antrenati repartizarea aproape egala a munci executate in întreprindere intre muncitori si manageri; realizarea cooperarii intre oameni,in locul individualismului haotic Multe din ideile lui Taylor , cum ar fi folosirea unor metode stintiifice de organizare, selectia stintiifica a personalului, ridicarea calificarii, necesitatea constituirii unor compartimente specializate etc.isi mentin valavilitatea si azi. Taylor ramane fondatorul managemantului organizatiei mai ales prin studiile efectuate asupra organizarii muncii la nivelul atelierelor. Intre reprezentantii scolii clasice se numara si o serie de discipol a lui Taylor, intre care amintim: G.Barth, Henry L.Gantt, Frank si Lillian Gilbreth si Edward A.Filene. Ideile lui Taylor au fost dezvoltate de catre soti Frank si Lilian Gilbret prin studiul aprofundat al miscarilor si timpilor proprii diferitelor activitati. Astfel, ei au studiat activitatea de punere a caramizilor de catre zidari, reusind sa propuna masuri care au dus la dublarea productivitati muncii. Ei au stabilit o grupare a miscarilor in 17 grupe denumite dupa inversul numelui lor „therbling’-uri. Dupa uni autori adevaratul parinte al managementului modern a fost Industriasul francez Henri Fayol care a scris lucrarea „Administration Industrielle Generale”, Fayol descopera pentru prima data ca activitatile industriale desfasurate intro interprindere se pot diviza in urmatoarele grupe (fig2) precizand astfel functile unei intreprinderi Intreprinderea :domeniile: Tehnic Comercial Financiar Contabil De securitate Management A prevedea A organiza A comanda A coordona A controla (Fig 2 Functiile Organizatiei) -datorita dispretului fata de munca ,oamenii trebuie constransi,controlati,condusi, amenintatisau pedepsiti. -omul prefera sa fie condus ,doreste sa evite raspunderea, are ambitia relativ redusa si mai presus de orice vrea sa fie linistit -omul mediu este egoist si indiferent la necesitatile organizatiei din care face parte -omul mediu doreste sa-si maximizeze doar avantajele materiale TEORIA Y: -consumul de efort fizic si intelectual in munca este tot atat de necesar ca si odhicna si distractia. -omul mediu invata nu numai sa accepte si sa exercite sarcini si responsabilitati, dar si sa-si asume din propia initiativa. -omul mediu nu doreste sa-si maximinizeze numai avantajele economice . Pornind de la teoriile x si y Octave Gelenier a elaborat teoria z punerea pe prim-plan a factorului uman; scoaterea in evidenta a importantei stimulentelor de natura pshiosociala; promovarea uneui management participativ scoaterea in evidenta a elementelor informale. Promotorii acestei scoli urmaresc gasirea unor noi caide crestere a eficentei activitatii economice. 3.Scoala cantitativa Aceasta scoala se caracterizeaza prin rigurozitatea abordarii fenomenelor si proceselor de management, printr-o fundamentare superiaoara a deciziilor folosind instrumentarul matematic si statistic Repreaentati: A.Kaufman, J.Starr etc Caracteristici: folosirea conceptelor si metodelor matematice si statistice; abordarea mai ales a functiilor de previziune si de organizare; abordarea cu prioritate a functilor de cercetare – dezvoltare, pruductie si comerciala. 4.SCOALA SISTEMICA La baza ideilor aceste scoli sta conceptul de sistem, care reprezinta un ansamblu de elemente organizat pe baza legaturilor de interconditionale, acarui functionare permite atingerea unor obiective. Caracteristici: intergralitatea ierarhizarea dinamismul finalitatea adaptabilitatea Reprezentanti: C.Barnard, H.A.Simon, R.Jonson, P.Druker. 5.SCOALA CONTEXTUALA A fost fondata si dezvoltata de manager, consultanti si cercetatori care au promovat ideea ca nu exista o singura modalitate de a conduce care este ce-a mai buna in toate situatile. Scoala contextuala se bazeaza pe principiile, regurile , conceptiilr si metodele formulate de cele lalte scoli , recomandand sa se aleaga acelea care sunt adegvate situatiei specifice. III. Managemantului in Romania Stiinta progreseaza cel mai mult , mai mult decat poate prelua tehnica si productia. Tehnica devanseaza dezvoltarea productiei. In aceste conditii raportul devine: dezvoltarea stiintei > dezvoltarea tehnicii> dezvoltarea productiei. MANAGEMENT DINAMIC: conceptia dinamica se bazeaza pe prospectarea viitorului pe studi si previziuni de lunga durata, in care prezentul devine tot mai mult un loc de a pregati viitorul MANAGEMENT PREVIZIONAL: in cadru acestuia o importanta deosebita o are elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor, materializate in planuri pe termen lung sau mediu. Managementul modern reprezinta, asadar, sinteza dintre stiinta practica si arta In acelas, timp, managementul este si o stare de spirit, reflectata de un anume fel de a vedea , a dori a cauta si a accepta noul In romania au existat preocupari sporadice in cea ce priveste aplicarea elementelor stiintifice in practica activitatilor de baza inca inaite de primul razboi mondial preocuparile erau sporadice pentru ca economia era in devenire, firmele erau mici din punct de vedere dimensonal, iar elementele stintifice erau importate odata cu aducerea de capital din exterior 쥁`