Referat Degradarea Antropica A Terenurilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Degradarea Antropica A Terenurilor si de asemenea puteti face Download Referat degradarea antropica a terenurilor

Citeste fragmente din Referat Degradarea Antropica A Terenurilor

Natura se gaseste in mod evident, in fata unui declin ecologic, in care factorul antropic a avut rolul determinant, ca factor de deteriorare prin mijloace directe-indireste, multiple si complexe, apropiate sau indepartate in timp. In context se inscriu: Deteriorarea prin eroziune Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice a) defrisarea padurilor b) suprapasunatului 3. Deteriorarea prin constructia de baraje si canale 4. Deteriorarea prin poluare a) ploile acide b) poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide 1.Deteriorarea prin eroziune Eroziunea – ca forma de degradare a solului sau a rocilor, se datoreaza actiunilor ploilor, vantului si omului care prin lucrarile agricole, a distrus textura solului, i-a dezgolit in fata radiatilor solare si l-a saracit de asociatiile vegetale naturale. Omul, printr-o folosire abuziva a pamnatului, a dus la o micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. Aceasta se evapora, sau se scurge rapid la suprafata, provocand dese inundatii, deoarece lipseste stratul cu vegetatie arborescenta care sa „amortizeze” efectele precipitatiilor puternice. Aceasta eroziune se datoreaza poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice, ploilor acide, taierilor masive de paduri, lucrarilor necorespunzatoare ale solului, care in timp degradeaza textura acestuia. Eroziunea a afectat in ultimul secol pe intreg globul 20 mil km2 din terenurile cultivate, adica 28% din suprafata lor. In tara noastra suprafata supusa eroziunii este de circa 7 milioane hectare, fiidn afectata zona centrala a Transilvaniei, Podisul Barladului si zona Subcarpatilor de curbura. Se stie ca solul uscat, degradat si lipsit de vegetatie, formaeaza norii de praf cu actiune devastatoare. Asa s-a intamplat in anul 1934 in statele americane – Kansas, Texas si Oklahoma, cand solul a fost erodat pe o suprafata de 450.000 km2, pana la o adancime de 25 cm, in unele locuri, constituind cea mai mare catastrofa, a carei cauza a fost actiunea omului necontrolata. Ca masuri de evitare a aeroziunii, omul a afolosit inca din vechime, mai ales in Asia, cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa; aratul in brazde, care urmeaza curbele de nivel, acoperirea in permanenta a solului cu un strat de resturi vegetale sau de culturi care sa restabileasca echilibrul chimic in sol. 2.Deteriorarea prin supraexploatare a) defrisarea padurilor Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibrului ecologic, climatic si hidric, reprezentand ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare, decat oricare alt ecosistem natural. Taierile masive din ultimii 80 de ani, mai ales dupa primul razboi mondial, a dus la o reducere a suprafetei de 9 milioane ha la 6.3 milioane ha paduri, din care astazi 5.5% sunt afectate de poluare si daunatori. Vegetatia forestiera contribuie la incetinirea scurgerii de suprafata, pastrarea litierei, a covorului vegetal ierbos si la retinerea apei. Litiera este sursa principala de intoarcere a elementelor minerale in sol si a substantelor organice. Despaduririle masive in scopul valorificarii lemnului constituie o cauza esentiala a degradarii solului prin eroziune, mai ales pe terenurile in panta. In anul 1975 productia anuala mondiala de lemn a fost de 2,4 miliarde m3. Datorita acestui fapt prin interventia distructiva a omului, care solicita lemnul drept combustibil, pt constructii, in industrie sau pt eliberarea terenurilor necesare agriculturii. Pe glob sunt tari ca Spania si Grecia care si-au redus suprafata impadurita pana la 15%. In Africa padurile tropicale s-au redus cu 2/3, fiind necesare suprafete pentru plantatiile de cacao si alte plante exotice. In America de Nord, datorita taierilor masive din N-V Californiei a pinului canadian s-au produs numeroase inundatii cu sute de mii de hectare de terenuri distruse. Desi s-au facut reimpaduriri cu rasinoase si eucalipti, in diverse zone ale globului, aceste paduri artificiale sau amenajate nu prezinta diversitatea pe varste, specii si categorii ecologice de plante, multitudinea relatiilor interspecifice si o stabilitate ecologica asigurata in sute de ani. Se stie ca in viitor nevoia de lemn va spori cu 17% iar padurile tropicale risca sa dispara la inceputul acestui mileniu. Pentru mentinerea invelisului protector al ecosferei, care sa fie ferita de eroziune si ariditate, ONU a luat masuri de protectie a padurilor la scara planetara, in sensul conservarii solului, a resurselor de apa, a purificarii aerului si a imbunatatirii climatului. Padurea are si functia de recreeare si sursa de ozon pt om. b) suprapasunatul Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. In pampasul argentinian capacitatea limita pe pasunile naturale se cifreaza la 14.000 kg vite/km2. In preeria din Texas de 11.000 kg vite/km2, iar in savana din Kenya numai de 3500 kg vite/km2. Daca aceste limite sunt depasite, in populatiile animalelor salbatice apare autoreglarea, adica se intesifica activitatea pradatorilor, creste frecventa bolilor si parazitilor, deoarece populatiile de insecte fitofage se gasesc in echilibrul relativ cu mediul, suferind oscilatii in functie de fluctuatiile acestuia. In cazul animalelor domestice, care raman in afara factorilor ecologici si se supun factorului antropic, apare suprapopularea pasiunilor si o desgolire accentuata a biotopului, care isi pierde posibilitatile de regenerare. Animalele domestice tinute pe suprafete limitate, prin calcarea solului, duc la tasarea acestuia si strivirea invelisului vegetal. Astfel vegetatia dispare progresiv de pe anumite suprafete care sunt supuse treptat eroziunii si degradarii. Spre exemplu, insula Sf Elena, in care portughezii au introdus capre in anul 1513, in anul 1909 flora era complet distrusa. Aceeasi situatie cu solurile erodate, aride cu reliefuri accidentale si vegetatie distrusa se intalneste in zona Apeninilor – Italia, platoul Castiliei – Spania, Orientul Apropiat – Siria, Iran si America de Nord. In prezent pe glob exista o preocupare generala de salvare de salvare a vegetatiei de la suprapasunare. In acest context se inscriu plantarea de perdele forestiere, sau de fixare a asolului in Nordul Africii ( Tunis, Maroc) prin specii de Tamarix articulata, Accacia Cyanpiphylla si Accacia cyclops, care rezista la seceta si temperaturi ridicate. 3.Detriorarea prin constructii de baraje si canale Pt asigurarea de apa potabila, irigatii, cai de comunicatii, producerea de energie electrica, omul a intervenit in ecosistemele acvatice prin constructia de canale si baraje. Aceste constructii duc la inundarea unor terenuri aluvionare si schimba componenta cantitativa si calitativa a florei si faunei locale. In unele cazuri, noile lacuri costituie surse de boli, prin dezvoltarea numerosilor paraziti. Astfel dezvoltarea vegetatiei acvatice in canalele de irigatie, alimentate de la barajul de la Assuan din Egipt, a dus la instalarea gasteropodelor gazdei intermediare ale agentilor bilhariozei, exemplu trematodele Schistosoma hematobium si S. Mansoni. Aici apar si vectorii malariei ca si onchicercozei care provoaca orbirea. 4.Deteriorarea prin poluare Poluarea=procesul de midificare a factorilor de mediu biotici si abiotici pron introducerea in mediu a poluantilor de tipul deseurilor din activitati umane. Poluarea solului e cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera , dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura. Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane, sub influenta factorului antropic. Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului (bacteriis i ciuperci). a) ploile acide Ploile acide sunt determinate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si azot, care in prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatilor ultraviolete, se transforma in acizi corespunzatori extrem de toxici ca : acidul sulfuric si acidul azotic. Inca din anul 1950 s-a semnalat in Norvegia, scaderea productiei de peste din cele peste 200 de lacuri existente, o saracire a solului in substante nutritive si uscarea masiva a padurilor. Enigma a afost dezlegata abia in anul 1960, cand s- a dovedit ca apa de ploaie contine acizi, cu efecte nocive asupra vietuitoarelor. Efectele nocive ale ploilor acide sunt: -spalarea solului de substante nutritive, vitale arborilor(Ca, Mg, K) -aluminiul existent in sarurile minerale din sol este pus in libertate de acizii continuti in apa de precipitatii si poate intra in competitie cu Ca, pentru a se fixa pe radacinile fine ale arborilor, reducand aprovizionarea acestora in Ca si incetinirea cresterii. -distrugerea reducatorilor din sol prin pH-ul scazut al apei de precipitatii si prin concentratia mare in Al, impiedica sau diminueaza procesele de mineralizare, prin intermediul carora, sunt repuse in circulatie elementele minerale necesare arborilor pt sinteze organice. b)poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide -Chimizarea in exces duce la scadere potentialului productiv. O alta consecinta este acumularea in sol si in apa freatica a unor elemente minerale – nitrati- in concentratii daunatoare. Folosite timp indelungat ingrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor. Cresterea cantitatilor de ingrasaminte si humusul din sol. Acesta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humulos. -Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceata privinta parerile sunt impartite. Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol. Dintre acestea, cel dintai sufera ramele care au un rol primordial in asigurarea fertilitatii solului -Alte produse care polueaza solul sunt: reziduurile solide de la exploatarile miniere, zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice. Printr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic. Bibliografie „Ecologie si protectia mediului” de Dr. Gh. Mohan si Dr. A. Ardelean Pagina PAGE 4 쥁