Referat Drumuri Rutiere Europene

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Drumuri Rutiere Europene si de asemenea puteti face Download Referat Drumuri rutiere europene

Citeste fragmente din Referat Drumuri Rutiere Europene

Drumuri rutiere europene Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia, sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient. Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei. In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. Pe langa constructia unor drumuri, McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie, dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert, nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. In legatura cu proiectarea autostrazilor, odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. Unde este posibil, autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor, suprafetele agricole fertile, regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita, iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect ; in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile, drumurile care intra si ies de pe autostrada, podurile, pasajele inferioare si alte structuri. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata, precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda, podul bolta si podul suspendat, dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon, Anglia este un pod rabatabil din dale de granit, asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele . Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. Cablurile de turnuri sustin puntea. Pont Valentre Cahors, din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire, Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel, podul Sydney Harbour, el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48,8m, el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest, Franta. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele, fiecare lung de 518m. In anul 1855 John A. Roebling a construit podul suspendat Niagara. Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber, care are o deschidere de 1410m. El este sustinut pe doua cabluri, fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume. Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei, facilitand astfel legaturile si comunicatiile, indeosebi pe distante mici si mijlocii. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri, in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. Exista mai multe categorii de cai rutiere, in functie de importanta lor : drumuri de interes local ; drumuri nationale ; sosele continentale ; sosele transcontinentale ; autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km, iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi, ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. 2500m in M-tii Alpi. Magistrale rutiere exista pe toate continentele, unele avand dimensiuni impresionante : Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica ; Transamazonianul de 5500km ; Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa, mai ales in Europa de V si America de N. La polul opus, exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata, cum sunt : Siberia, nordul canadian, podisurile Pamir si Tibet, deserturile Sahara, Gobi si cele australiene, cea mai mare parte a Peninsulei Arabia, intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. Un rol tot mai important il au autostrazile, primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale, mai intai in SUA, apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania, Italia. Si in prezent America de N si Europa de V concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi, la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia, Koreea de sud, din Asia de sud-vest (Arabia saudita, Emiratele Arabe Unite), Australia. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule, cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania, Italia, Marea Britanie, Franta, Spania). Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta, intre care Japonia, Brazilia, Australia, Mexic si Coreea de sud. Romania Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. Autostrazi: total: 153.170 km pavate: 78.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres) nepavate: 75,053 km (1995 est.) Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea); E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors); E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad); E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier); E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat); E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu); E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret); E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche); E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Distantele pe sosea intre: Bucuresti - Atena - 1252 km, Bucuresti - Berlin - 2154 km, Bucuresti - Berna (Zurich) - 2125 km, Bucuresti - Bruxelles - 2394 km, Bucuresti - Bonn - 2100 km, Bucuresti - Budapesta - 893 km, Bucuresti - Copenhaga - 2587 km, Bucuresti - Frankfurt - 2100 km, Bucuresti - Haga (Amsterdam) - 2428 km, Bucuresti - Helsinki - 2900 km, Bucuresti - Istanbul - 704 km, Bucuresti - Kiev - 1065 km, Bucuresti - Chisinau - 445 km, Bucuresti - Lisabona - 4120 km, Bucuresti - Londra - 2577 km, Bucuresti - Madrid - 3530 km, Bucuresti - Minsk - 1650 km, Bucuresti - Moscova - 1963 km, Bucuresti - Oslo - 2820 km, Bucuresti - Paris - 2401 km, Bucuresti - Praga - 1465 km, Bucuresti - Riga - 1955 km, Bucuresti - Roma - 2149 km, Bucuresti - Sofia - 407 km, Bucuresti - Stockholm - 3100 km, Bucuresti - Viena - 1100 km, Bucuresti - Varsovia - 1797 km Regiunea S-V Oltenia are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată. Teritoriul Regiunii este străbătut de trei drumuri europene: E70 - dinspre Iugoslavia (Moraviţa) - Timişoara - Bucureşti - nordul ţării; E79 - dinspre Ungaria - Oradea (Borş) şi face legătura cu sudul ţării; E81 - tranzitează judeţul Vâlcea spre Ungaria. Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80,6% din totalul drumurilor publice, din care 10,0% sunt modernizate şi 32,7% au îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Regiunea este traversată de 9.951 km de drumuri publice, din care 2.488 km reprezintă drumuri naţionale. Cu toate acestea, infrastructura rutieră necesită modernizare şi reabilitare. Pe teritoriul Regiunii există două puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat şi Bechet) şi unul care asigură tranzitul la graniţa cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin). Transporturi România are un sistem extins şi diversificat de transport, care necesită, însă, îmbunătăţiri substanţiale. In ultima decadă s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativă şi instituţională în domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene şi pentru a se îmbunătăţi infrastructura fizică. Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţări est-europene, sistemul de transport românesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slabă. Analiza sistemului de transport românesc duce la următoarele concluzii: transportul intern, deşi diversificat, are o capacitate insuficientă de transport al bunurilor şi pasagerilor, în special în unele zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară, sfârşitul de săptămână); infrastructurile de transport din România nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene, accesul la coridoarele vest-europene, ca şi la cele din Europa de Est şi de Sud-Est, este limitat şi dificil, din cauza capacităţii reduse de transport şi a calităţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrăzi, drumuri naţionale nemodernizate etc.); localizarea României la intersecţia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest şi cea de Est, ca şi Europa de Nord cu cea de Sud, precum şi situarea ţării pe axele de tranzit între Europa şi Asia, subliniază importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate; accesul României la Marea Neagră şi la Dunăre reprezintă o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apă, luându-se în considerare costurile scăzute ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian. Transportul rutier Reţeaua drumurilor publice face parte din patrimoniul naţional şi constituie infrastructura rutieră pe care se desfăşoară majoritatea transporturilor de pasageri şi marfă. Având o distribuţie uniformă pe teritoriul României, reţeaua de drumuri publice însumează 158.488 km., din care 14.824 km. sunt drumuri naţionale, 35.896 km. drumuri judeţene, 27.759 km. drumuri comunale şi aproximativ 80.000 km străzi din intravilanul localităţilor. Reţeaua rutieră de drumuri naţionale se compune din 113 km. de autostrăzi şi 14.711 km. drumuri naţionale, având o pondere de 9,3 % din totalul reţelei de drumuri publice. Cea mai importantă din punct de vedere economic şi al traficului de tranzit este reţeaua de drumuri europene (internaţionale), care traversează România, în lungime totală de 5.572 km., constituită din 11 trasee, cele mai importante fiind incluse în coridoarele de transport paneuropean. Începând cu anul 1992, Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din România, cu asistenţă acordată de principalele instituţii financiare europene, la care s-a adăugat contribuţia Guvernului României, şi care, până în prezent, s-a concretizat în refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totală de 1.031 km . Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat în 1993 a fost finalizat în 1997/1998, rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri naţionale ale reţelei de bază. Acest Program a fost co-finanţat de trei Instituţii Financiare Internaţionale (BIRD, BERD si BEI – 245 MEURO), Guvernul României şi Programul PHARE al Comisiei Europene. Cel de-al doilea Program de Reabilitare, de asemenea co-finanţat de trei IFI (BIRD, BERD si BEI), Guvernul României şi Programul PHARE a început în anul 1997 şi se află încă în curs de derulare. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a co-finanţat de BEI şi Guvernul României a început în anul 1999 şi este în curs de derulare. Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finanţat de către Banca Japoniei de Cooperare Internaţionala (JBIC) şi Guvernul României şi a început in 1999. Programul de dezvoltare a autostrăzilor Piteşti-Bucureşti-Constanţa a început în 1997 cu proiectul de Dezvoltare şi Reabilitare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti, co-finanţat de BERD şi Guvernul României şi se va continua cu construcţia autostrăzii Bucureşti-Constanţa, co-finanţat de BEI, Guvernul României şi, potenţial, Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA. Agenţii economici - operatori de transport -, ca urmare a legislaţiei moderne şi libere existente în domeniul transporturilor, au fost stimulaţi pentru dezvoltarea unor activităţi private, achiziţii de autovehicule, permanetizarea relaţiilor comerciale şi contractarea activităţii de transport. În transportul public de marfă îşi desfăşoară activitatea cca. 25.000 operatori de transport, iar în traficul de persoane cca. 1.500 operatori. Din aceştia, cca. 6.000 activează şi în transportul internaţional de marfă, iar cca. 500 în transportul internaţional de persoane. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfă şi persoane sunt operatori privaţi, ponderea prestaţiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. 60% În anul 2000, au fost transportate 262.943 mii tone marfă, din care 2.844 mii tone în trafic internaţional şi 267 mii tone în tranzit, transportul rutier de persoane totalizând un număr de 205.979 mii pasageri - transport interurban şi internaţional, din care 1.488 mii pasageri în trafic internaţional. Pentru transportul internaţional, ca urmare a efortului investitorilor privaţi, au fost achiziţionate autovehicule noi şi moderne care corespund nu numai unui trafic sigur şi de calitate, dar şi cerinţelor unui transport ecologic. Pentru transportul internaţional de marfă sunt utilizate peste 8.000 autovehicule moderne, iar în transportul de persoane peste 3.000 autobuze şi microbuze. In ultimii ani, parcul de autovehicule a înregistrat o creştere permanentă. In prezent, în România, sunt înregistrate 3.128,8 mii autoturisme, 48,1 mii autobuze/microbuze, 448,6 mii autovehicule pentru transportul mărfurilor şi 129,5 mii autovehicule mixte/speciale. În transportul rutier se aplică cu succes tehnicile de evidenţă informatizată şi, în special în transportul internaţional, se utilizează telefonia mobilă GSM sau monitorizarea circulaţiei prin sistemul GPS. O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonică. Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. Organizarea transporturilor rutiere respectă în cea mai mare parte acquis-ului comunitar, condiţiile de acces la profesie şi la piaţă fiind asemănătoare cu cele din Uniunea europeană. Pentru realizarea nivelului actual de integrare, România a primit un sprijin substanţial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii şi lucrări de importanţă majoră în domeniul legislativ, siguranţa rutieră, dezvoltarea infrastructurii etc.  Informatii generale Anglia Istoria te intampina pe drumurile Angliei. Poti vizita Stratford-on-Avon, locul de nastere al lui William Shakespeare sau White Cliffs din Dover in sud. Londra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina. Din transportul de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice, din transportul de marfuri 82%. Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 362357km (din care 3147km autostrazi). Austria Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile Austriei. Poti sa conduci prin Alpi, sa faci o croaziera de-a lungul Dunarii si sa vizitezi castele stravechi ale acestei tari centrale. Cu toate ca este o tara muntoasa, Austria este totusi o rascruce de drumuri importante, o veriga importanta intre tarile europene vecine. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante. Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503km . Belgia Belgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. Viziteaza orasul medieval Bruge sau zgomotoasa capitala Bruxelles. Paris, Amsterdam, Luxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in Belgia. Bulgaria Sunt peste 8000 mile de sosea ce leaga marile orase ale Bulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. De indata ce te abati de la marile sosele, se intra intr-o serie de drumuri mai mici intre orase. Trecerea dintr-o parte in alta a Bulgariei dureaza cam 6h. Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest, Rusia, Asia Mica, Marea Adriatica, Marea Egee si Marea Neagra, printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. Reteaua de drumuri insumeaza 36908km. Cehia Praga este una dintre cele mai populare destinatii in Europa de Est, daca nu in intreaga Europa. Majoritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Cehiei si in drum spre Germania. Drumurile publice formeaza o retea de 17685km lungime. Cipru Munti, plaji nisipoase, dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna, cu foarte multe statiuni montane. Se circula pe partea stanga a drumului. Insula este relativ usor de parcurs cu masina. In Cipru numai jumatate din cei 8966km de sosea este pavata. Croatia Marea Adriatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. Unele dintre drumurile din afara oraselor precum Zagreb sau Dubrovnik sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. Este necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale. Danemarca Danemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la Tivoli Gardens la Royal Ballet. Sunt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al Danemarcei si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. De curand, constructia Podului Great Belt, ce leaga insulele Sealand si Funen, a fost incheiata. Podul are 11 mile/18km lungime si constructia sa a durat 10 ani. Elvetia Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale Alpilor, unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. Trecatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina, dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale, minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale Elvetiei. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita, spre exemplu stramtorile Sf. Bernard si Sf. Gothard si Simplon. Estonia Reteaua actuala de sosele in Estonia este relativ extinsa, dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante. Benzina fara plumb este usor disponibila. In ultimii ani, guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. "Via Baltica" inainteaza pe directia sud-vest din capitala Tallin prin Parnu pana la Riga, in Lituania. "Via Estonia" merge in directia sud-est de la Tallin catre frontiera rusa. Autostrada "Via Hansa" merge paralel cu tarmul sudic al Golfului Finlandez si merge catre Narva si St. Petersburg. Finlanda Finlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisaje din Europa. Sistemul autostrazilor este excelent, cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul Finlandei. Cu cat inaintezi spre nordul tarii, cu atat mai putine sosele vei gasi. Bacuri sosesc in capitala Helsinki din Suedia, Germania si chiar Anglia. Reteaua de drumuri publice are 129246km din care 40% in proprietate privata. Franta Franta are aproximativ 25000mile/40000km de autostrazi nationale, din care aproape 6000mile/9600km sunt super-autostrazi cu 4 benzi, cunoscute sub numele de "autoroutes". Multe din aceste super-autostrazi sunt cu taxa, numite "autoroutes a peage". Aceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 1960 prin concesiuni private, dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. Guvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare, marcate pe harta cu un "N" inaintea numarului rutei. (De multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor RN, de la "Route Nationale", urmate de un numar). Guvernele locale intretin soselele locale, cunoscute ca "Route Departamentales", care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un "D" plasat inaintea numarului. Autostrazile Frantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui Iulie/inceputul lui August si din nou sfarsitul lui August/inceputul lui Septembrie, cand parca toata Franta se indreapta catre locuri de vacanta. In tara exista 1504940km autostrazi cu plata. Germania Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de super-autostrazi si pentru multi ani, sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. Dupa unificare, autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. Astazi Germania are aproape 6000 mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. Astfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta, iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400 mile/644 km latime. Retea rutiera a Germaniei este de 615178km din care 226282km sosea nationala. Grecia Soselele importante ale Greciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. Multe din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. Multe din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul Marii Mediteraneene. Autostrazile Greciei te vor purta prin istoria antica. Peisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 ani. Sunt 5500km de sosea din care peste un sfert sunt nepavate. Irlanda Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. Calatorind prin Irlanda, esti inconjurat de peisaje ce-ti taie rasuflarea, zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. Majoritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli, data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. Atentie in Irlanda se circula pe partea stanga. Islanda Autostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. Poti porni din Reykjavik si foarte usor ajungi in orice comunitate costala. Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. Multe dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului, iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate. Iarna, majoritatea drumurilor sunt inaccesibile. Israel Israelul ofera aproape 10000 mile/16100km de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga unor dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric Tel Aviv. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostradei ce porneste din Tel Aviv. Italia alienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate. Reţeaua de autostrăzi italene acoperă în mod satisfăcător Italia excepţie făcând perioadele premegătoare şi imediat următoare sărbătorilor, când cozile la intrările în marele oraşe măsoară o medie de 20 km. Km de sosea 301307km. Iugoslavia Serbia este impartita in doua segmente geografice distincte. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu ochii. In sud, lanturi de munti si paduri. Fii cu ochii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase. 47912km de sosea Luxemburg Luxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigura accesul rapid la tarile vecine Belgia, Germania si Franta. Drumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni. Malta Trei insule reunite formeaza practice natiunea malteza: Malta, Gozo si Camino. Aceste insule sunt in Marea Mediteraneeana si toate suprafete de campie, fara munti sau rauri. Adevaratele comori ale Maltei sunt porturile, plajile nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. Transportul este asigurat prin autobuze intre Valletta si restul insulei. Norvegia Autostrazile importante ale Norvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri, zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. Sate neobisnuite cu arhitectura din sec 12 se intalnesc in toata zona ruirala. Sistemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 56430 mile si exista de asemenea bacuri ce fac Norvegia accesibila dinspre Danemarca. Legatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89737km. Olanda O retea excelenta de autostrazi fac ca Amsterdam, Rotterdam, Den Haag (Haga) si Groningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde in Olanda. Canale, mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale Olandei. Exploreaza extraordinara coasta a Marii Nordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. Olanda are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum Buxelles, Dusseldorf si Luxembourg. Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri, canale si santuri au creat probleme. Lungimea drumurilor rutiere este de 111891km. Polonia Exista peste 124000 mile/199640km de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele Varsovia si Gdansk catre satele indepartate cu castele si cultura veche. Vei gasi sosele pe mai multe benzi in Varsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei. Portugalia Portugalia a ramas in urma celorlalte state din Europa de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat. O autostrada cu 4 benzi, "auto-estrada", acopera aproximativ 360mile/590 km intre Lisabona si Porto. Autostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii. Exista 52000km de sosele din care insa numai 18878km sunt drumuri nationale. Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta, de la Porto pana la Lisabona. Romania Pe langa comorile istorice si naturale, teritoriul Romaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie, folclor si obiceiuri, regiuni ce isi "disputa" frumusetea in toate anotimpurile anului. Cu secole de istorie si traditii, cu peisaje pitoresti, Romania iti poate oferi trairi de neuitat. Rusia Sofatul in Rusia poate oferi o larga varietate de experiente. Exista autostrazi expres ce duc de la Moscova la St. Petersburg. Daca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale Rusiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate. O idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in Rusia inainte de a te avanta la drum. Din Moscova exista trasee spre toate orasele mari. Slovacia Centurile de siguranta sunt obligatorii in Slovacia si un copil trebuie sa aiba cel putin 12 ani pentru a sta pe scaunul din fata. Nu exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. Varsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. Soferilor sub 25 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru "sofer tanar". Slovenia Slovenia are un sistem extins de autostrazi N/S si E/V. Acesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine Austria si Italia. Intr-o directie poti calatori catre numeroasele staiuni montane din Alpi, in cealalta catre statiunile litorale ale Marii Adriatice. Una dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Lacul Bled unde se poate patina si juca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara. Spania Madrid este centrul politic, cultural si geographic al Spaniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii. Spania are aproape 100000mile/160000km de drumuri si sosele. Super-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. Drumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor, dar toate autostrazile majore sunt de calitate superioara. Din 318991km de sosele, multe sunt asfaltate necorespunzator. Transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele. Suedia Reteaua de autostrazi si de drumuri secundare din Suedia, unde majoritatea gospodariilor au cel putin o masina, este una dintre cele mai bune din Europa. Autostrada, cunoscuta sub numele de Motorvag, trece prin Stockholm, Goteborg si Malmo si conecteaza practice Stockholm-ul cu regiunea de coasta din nordul Suediei. Drumurile Suediei traverseaza peisaje diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. Calatoreste catre muntii din nord si viziteaza regiunea Skane cu castelele sale si frumoasele plaji. Este posibil sa sofezi pe intreaga lungime a Suediei din nord catre sud. Reteaua de drumuri are o lungime totala de 130834km iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din Europa : 3, 3 mil adica un automobil pt 2,6 locuitori. Turcia Turcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute, facand legatura intre orase, sate si ariile turistice populare. Guvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri. Numarul de vehicole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene. Turcia ofera minunata coasta mediteraneeana, ruine romane si castele, iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional. Ungaria ficate prin numere cu 2 sau 3 cifre. Aceste drumuri traverseaza zona rurala a Ungariei, statiunile si zona fermelor luxuriante. Lungimea reţelei rutiere a ţării depăşeşte 30.000 kilometri, şi toate localităţile ţării (aproape 3200) au un pavaj tare. Autostăzile sunt notate cu litera M, iar drumurile naţionale cu litera E. Drumurile secundare - numerotarea lor începe cu cifra drumului principal - sunt numerotate cu două, respectiv mai multe cifre. 쥁@