Referat Cartea Rosie A Republicii Moldova
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Cartea Rosie A Republicii Moldova si de asemenea puteti face
Download Referat Cartea Rosie A Republicii MoldovaCiteste fragmente din Referat Cartea Rosie A Republicii Moldova
CARTEA ROSIE a REPUBLICII
MOLDOVA
Ficaria verna (Untisor)
Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu tulpina dezvoltata, cu
frunze pana aproape de floare, ascendenta sau ramificata, cu fibre
radicale tuberizate; tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai
putin alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau
triunghiular cordate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare
scurt petiolate si unghiular cordate. Lobii bazali ai laminei
indepartati sau se ating. La subtioara frunzelor se dezvolta adesea
muguri mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ.
Florile de 2,5-3,5 cm in diametru. Sepale trei, subtiri, galbui-albe sau
galbui-verzi, pieloase, glabre. Petale 8-12, galbene, lucioase, alungit
eliptice, lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm, la baza cu gropite
nectarifere acoperite cu solzi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde
invers ovate, spre baza ingust alungite, la partea superioara umflate,
cu cioc foarte scurt, putin ascutit sau obtuz.
Statiunea In paduri, tufisuri, livezi, parcuri si gradini, pe sol umed,
in regiunea de campie.
Intrebuintari Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. In timpul
coacerii fructului, planta - dupa unele date - devine toxica.
Radacinile, frunzele si tulpinile mai inainte se intrebuintau in
medicina contra bolilor de piele, hemoroizilor, scorbutului sub numele
de "Radix et Herba Chelidonii minoris".
Ranunculus auricomus
(Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca, deoarece multe
specii de Ranunculus cresc in locuri apoase, unde traiesc si broastele).
Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt, vertical, cu radacini
fibroase foarte numeroase, la colet adeseori cu resturile fibroase ale
frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund,
cordat sau reniform, mici sau mijlocii, late de 2-5,5 cm, cu sinul bazal
larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur dens si marunt sau
mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari, glabre sau mai
mult sau mai putin pubescente. Tulpina cu 1-3 ramuri, sub ramuri cu
frunze tulpinale sectate pana la baza, cu lacinii (segmente) mai mult
sau mai putin semiverticilate sau iesind dintr-o vagina comuna
oblanceolate, atenuate spre baza sau liniare, decrescente; cele de la
frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti, uneori dintate
numai unilateral, cele de la frunzele superioare cu margini mai mult sau
mai putin intregi. Uneori sub floare se afla frunze bracteante,
uniforme, trilobate sau trisectate, rareori intregi. Peduncul alungit,
adpres paros. Flori de 1,5-2 cm in diametru. Sepale 5, lat eliptice, in
forma de luntre, membranos marginate, paroase. Petale mai lungi decat
caliciul, cateodata lipsesc, sau se dezvolta numai 1-3. Stamine
numeroase, cu antere liniare, atenuate treptat in filament. Apocarp
ovat, cu receptacul scurt si paros. Nucule lungi de circa 3 mm, paroase,
cu laturi convexe, muchii abia accentuate si rostru incovoiat.
Statiunea In livezi si locuri ierboase, paduri luminoase, in regiunea de
campie.
Mercurialis perennis
Dupa Plinius, era iarba lui Mercur, care a descoperit proprietatile
tamaduitoare ale acestei plante si s-a folosit de ea.
Planta perena, rizom tanar, ramificat, din loc in loc cu noduri. Tulpini
erecte, pana la 40 cm inaltime, simple, cu doua muchii pronuntate,
foliate numai spre varf. Frunze petiolate, cu petioli de 0,5-2 cm,
lanceolate sau ovate, spre baza de regula inguste, de 2-3 ori mai lungi
decat late, glabre sau paroase, rareori impreuna cu tulpina indesuit
paroase si mai inguste. Plantele masculine si feminine usor de deosebit,
ultimele fiind de obicei mai inalte. Infloriscente masculine mici,
intrerupte, ocupand numai portiunea superioara a axei florale. Perigon
verde, de 2 mm lungime. Flori feminine solitare sau cate doua la
subtioara frunzelor, lung pedunculate. Capsula cu doua noduri, setacee,
lunga de 4-5 mm. Seminte aproape rotunde, runcinate, alb murdare, de 3
mm lungime.
Statiunea Formeaza de obicei asociatii prin paduri, in locuri umbrose,
bogate in humus, uneori si pe grohotisuri calcaroase.
Intrebuintari Planta contine metilamina, trimetilamina si ulei eteric
care au un efect puternic, in asa masura, incat consumarea plantei de
catre animale, le poate cauza pieirea. La oameni produce varsaturi,
diaree, somn si turmentare. In trecut era intrebuintata ca medicament.
Corydalis cava (Brebenel)
Planta perena. Planta inalta de 10-30 cm (rar pina la 50 cm), cu
tubercul mai mult sau mai putin sferic, gol, numai rareori masiv, cu
radacini adventive filiforme la baza si pe laturile tubercului. Tulpina
creata, cainoasa, verde, sau brun-rosietica, glabra, fara frunza
sevamiforma sub frunzele tulpinale.
Frunzele tulpinale 2, pitiolate, biternate, glabre, glaucescente, cu
foliole invers ovate, spre baza cuneate, mai mult sau mai putin adinc
incize, tri- sau multilobate, cu lobi de forma variata, de obicei mai
mult sau mai putin egali in marime, ingust alungiti, acuti sau lat ovati
si obtuzi. Uneori foliolele mijlocii sunt intregi, lat ovate sau
trilobate, cu lobul mijlociu mai lat si mai lung decit cei laterali.
Inflorescenta racem simplu, multiflor, mai mult sau mai putin comprimat,
erect. Flori mirositoare, purpurii, rosii-violete, albe-galbui, rar
rosii-brune sau violet-albastre inchise, lungi de 18-20 mm, cu pinteni
lungi, la virf mai mult sau mai putin curbate in jos. Bracteole mari,
ovate, verzi sau mai mult sau mai putin colorate intregi. Capsula lunga
de 2-2,5 cm, cu peduncul lung de 5-7 mm, multisperma, matura mai mult
sau mai putin nutanta.
Seminte late de 3 mm, negre, netede, lucitoare, sferice, cu apendice
carnos.
Statiunea. In paduri luminoase, margini de padure, livezi, din regiunea
de cimpie pina in cea muntoasa.
Intrebuintari. Se foloseste ici colo ca planta ornamentala. Din
tuberculi se extrage bulbocapnina, o substanta cu actiune anestezica, ce
provoaca o imobilitate catatonica.
Ordinul HYMENOPTERA
Superfamilia Apoidea
Familia Apidae
Bombus argillaceus (Scopoli, 1763)
Denumire populara: Bondar de argila.
STATUT conform UICN : Specie cu risc redus, periclitata. Lower Risk
(LR), Near Threatened (nt).
CARACTERIZAREA IMAGO. Corpul negru, cu pilozitate deasa. Pronotul si
metanotul cu perisori galbeni. Banda de perisori negri a mezonotului,
situata intre aripi, este putin mai ingusta decat cea galbena a
pronotului. Picioarele negre, cu pilozitate deasa. Aripile sunt
transparente, cafenii. Lungimea corpului ~ 25 mm.
HABITAT. Zonele de silvostepa si stepa; se intalneste la liziera
padurilor, in poiene, fasiile forestiere de protectie, povarnisurile
insorite cu vegetatie abundenta.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Specie monovoltina (se dezvolta intr-o singura
generatie anuala). Specia traieste in familii ce includ 50-200 indivizi.
Femelele fecundate ierneaza in vizuinile rozatoarelor. Cuiburile sunt
construite din muschi si iarba uscata si de asemenea sunt amplasate in
vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare. Femela construieste din
ceara celule in care se depoziteaza nectarul si polenul colectat.
Ulterior in ele se depun ouale. Larvele eclozate se hranesc cu polenul
si nectarul colectat de adulti. Specia face parte din complexul
polenizatorilor biocenozelor de stepa.
AREAL. Europa, Transcaucazia, Turcmenia, tarile din bazinul Marii
Mediteraniene.
MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. Cercetarea raspandirii speciei in
teritoriul Republicii Moldova; protejarea biotopilor caracteristici
(teritoriile stepicole cu vegetatie abundenta, padurile cu esente
foioase); limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele
de raspandire a speciei; reducerea tratamentelor cu substante chimice
toxice in ecosistemele forestiere; interzicerea defrisarilor in
perdelele forestiere de protectie.
Bombus fragrans (Pallas, 1771)
Denumire populara: Bondar de stepa.
STATUT conform UICN: Specie in stare critica. Critically Endangered
(CR).
CARACTERIZAREA IMAGO. Corpul masiv, cu pilozitate deasa. Aripile sunt
cafenii-galbui. Capul in general cu pilozitate neagra, dar si cu
perisori galbeni. Toracele la partea sa dorsala cu pilozitate lunga,
neagra-cafenie; marginea anterioara si posterioara a toracelui cu cate o
banda din perisori galbeni. Abdomenul acoperit la partea sa dorsala cu
perisori galbeni, exceptandu-se ultimul segment care are o pilozitate
neagra, scurta. Femurele si tibiile picioarelor posterioare cu perisori
negri. Lungimea corpului ~ 35 mm.
HABITAT. Specie stepicola. Populeaza suprafetele nevalorificate din
teritoriile aride cu vegetatie tipica de stepa. Uneori se intalneste in
fasiile forestiere de protectie.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Specie monovoltina (se dezvolta intr-o singura
generatie anuala). Femelele fecundate ierneaza in vizuinile
rozatoarelor. Cuiburile sunt construite din iarba uscata si de asemenea
sunt amplasate in vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare. Femela
construieste din ceara celule in care se depoziteaza nectarul si polenul
colectat. Ulterior in ele se depun ouale. Larvele eclozate se hranesc cu
polenul si nectarul colectat de adulti. Peste 3-4 saptamani apar
bondarii tineri, care vor ierna. Indivizii adulti zboara in decursul
perioadei mai-septembrie. Viziteaza diferite specii de plante, in
special cele din familia Fabaceae.
AREAL. Regiunile sudice ale Europei si Siberiei, Asia Centrala. Specia a
fost semnalata in Cehia, Ungaria, Rusia, Turcia, Armenia, etc.
MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. Conservarea si protejarea biotopilor
caracteristici (teritoriile stepicole cu vegetatie abundenta);
cercetarea raspandirii speciei in teritoriul Republicii Moldova;
limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele de
raspandire a speciei; interzicerea colectarii speciei de catre
colectionari.
Bombus zonatus Smith, 1854
Denumire populara: Bondar zonat.
STATUT conform UICN: Specie in stare critica. Critically Endangered
(CR).
CARACTERIZAREA IMAGO. Corpul robust, cu pilozitate deasa. Capul in
general cu perisori negri, iar partea sa posterioara cu pilozitate
galbena. Toracele cu perisori lungi, negri si cafenii, precum si cu o
banda de perisori galbeni la partea sa anterioara; uneori este prezenta
o banda de perisori galbeni in regiunea scutelara a toracelui (in
spatele aripilor). Abdomenul cu pilozitate galbena, exceptandu-se
ultimele doua segmente care sunt acoperite cu perisori negri. Aripile
sunt galbene. Femurele posterioare si tibiile cu perisori negri.
Lungimea corpului ~ 25 mm.
HABITAT. Specie stepicola. Populeaza suprafetele nevalorificate din
teritoriile aride cu vegetatie abundenta, povarnisurile stancoase.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Femelele fecundate ierneaza in vizuinile
rozatoarelor. Primavara femela construieste cuibul la suprafata solului
in iarba, sau in vizuinile parasite ale mamiferelor rozatoare. Ulterior
ea construieste din ceara celule in care se depoziteaza nectarul si
polenul colectat. In aceste celule se depun ouale. Larvele eclozate se
hranesc cu polenul si nectarul colectat de adulti, iar ~ peste 3
saptamani vor aparea indivizii lucratori tineri. Acestea pe parcursul
verii vor colecta polen si nectar. In a doua jumatate a verii in familii
apar femelele si masculii tineri. Specia zboara in decursul perioadei
aprilie-septembrie. Viziteaza inflorescentele diferitor plante, in
special cele din familia Fabaceae.
AREAL. Regiunile sudice ale Europei si Siberiei, Asia Centrala.
MASURI DE PROTECTIE SI CONSERVARE. Conservarea si protejarea biotopilor
caracteristici; cercetarea raspandirii speciei in teritoriul Republicii
Moldova; limitarea sau interzicerea pasunatului si cositului in zonele
de raspandire a speciei.
Cetrelia cetrarioides (Cetrelie cetrarioida)
Fam.Parmeliaceae
Specie periclitata (EN -Endangered).
Creste in apropierea com.Caracusenii-Vechi, jud.Edinet. Peste hotarele
republicii este raspandita in Europa continentala si atlantica, Africa,
Asia, America de Nord si Centrala, pe insulele Oceanului Pacific.
Asociatiile padurilor de stejaret cu cires. Creste pe scoarta de la baza
tulpinii stejarului.
Se intalnesc plante izolate. Numarul de plante este foarte mic.
Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere; taierea
padurilor.
Tal foliaceu, corticol, fotosciafil, mezoxerofil. Se inmulteste
vegetativ, prin fragmentarea talului si prin soredii.
Luarea sub ocrotire a locului de crestere a speciei; controlul asupra
starii populatiei.
Plasmatia glauca (L.) C.Culb. et W.Culb.
(Platismatie albastruie)
Fam.Parmeliaceae
Specie vulnerabila (VU - Vulnerable).
Creste in apropierea com.Cotiujeni si Caracusenii-Vechi, jud.Edinet.
Peste hotarele republicii este raspanditi in Arctica, Europa, Asia,
America de Nord si Sud, Australia.
Pe scoarta de la baza tulpinii impreuna cu alte specii de licheni in
fitocenozele padurii de stejaret cu mesteacan si cires.
Se intalnesc plante izolate. Numarul de plante este foarte mic.
Conditiile ecologice nefavorabile in locurile de crestere.
Tal foliaceu, corticol, fotofil, xerofil. Se inmulteste vegetativ, prin
fragmentarea talului si prin soredii.
Este ocrotita in rezervatia naturala de plante medicinale "Rososeni".
Respectarea regimului de protectie a speciei; controlul asupra starii
populatiei.
Xanthoparmelia vagans (Nyl.) Hale
Fam.Parmeliaceae
Specie critic periclitata (CR - Critically Endangered).
Creste in apropierea com.Ciucur-Mingir, jud.Lapusna. Peste hotarele
republicii este raspanditp in Campia Est-Europeana, Muntii Caucaz si
Ural, in Siberia, Asia Centrala, Extremul Orient.
Plantele cu vegetatie stepica secundara, pe sol in diverse asociatii.
Se intalnesc foarte rar plante izolate, mici, pipernicite.
Valorificarea intensa a sectoarelor de stepa pentru cultivarea de plante
agricole.
Tal foliaceu, tericol, fotofil, xerofil. Se inmulteste vegetativ, prin
fragmentarea talului.
Este ocrotita pe teritoriul ariei cu management multifunctional - sector
reprezentativ cu vegetatie de stepa in nordul Bugeacului (s.Dezghingea).
Pastrarea locului de crestere a speciei; evidentierea unor noi locuri de
crestere si precizarea arealului speciei pe teritoiul Moldovei;
controlul asupra starii populatiei.
Dihor de stepa Mustela eversmanni (Lesson, 1827)
Ordinul Carnivore (Carnivora)
Familia Mustelide (Mustelidae)
STATUTUL. Specie periclitata [En-dangered (EN)], efectivul careia s-a
redus brusc.
RASPANDIREA. in Republica Moldova populeaza landsafturile deschise ale
stepelor Baltiului si Bugeacului, precum si suprafetele neimpadurite din
zona centrala. in afara republicii este raspandita in Ucraina, Caucazul
de Nord, Kazahstan si spre est - pana in
HABITATUL. Fopulea/a suprafetele intelenite de stepa, lizierele si
terenurile necultivate, pasunile. in conditii naturale dihorul-de-stepa
foloseste ca adapost galeriile tistarilor si harciogilor, pe care le
largeste.
FACTORII LIMITATIVI. Destele-nirea terenurilor; reducerea numaru-lui de
tistari - una dintre componen-tele principale ale hranei speciei.
PARTICULARITATILE BIOLOGICE. Se remarca schimbarea sezoniera a
biotopurilor, care este in functie de prezenta hranei. Primavara si vara
dihorii se stabflesc , in coloniile tistarilor, toamna si iarna - in
locurile de concentrarea muridelor din biotopurile naturale si in
vecinatatea localitatilor. Puii se nasc in lunile aprilie-mai (3-4) si
traiesc impreuna cu parintii pana toamna tarziu. (2)
REPRODUCEREA IN CAPTIVITATE. Se reproduce usor.
STAREA DE PROTECTIE. Este ocrotit conform legislatiei in cadrul
rezervatiei stiintifice "Codru", unde se afla in numar neinsemnat.
MASURILE DE PROTECTIE. Orga nizarea rezervatiilor naturale in locurile
de reproducere a speciei si interzicerea vanatului.
Urechelnita (Sempervivum ruthenicum Schnittsp. et C.B. Lehm)
Familia Crasulacee (Crassulaceae)
Unicul reprezentant al genului pe teritoriul Republicii Moldova, care se
intalneste la limita arealului. - STATUTUL. Specie vulnerabila
[Vulnerable (VU)].
RASPANDIREA. Vegeteaza in apropierea com. Corjeuti, Balasinesti, jud.
Edinet; Costesti, jud. Balti; s. Butuceni, jud. Orhei. Peste hotarele
republicii este raspandita in Campia Est-Europeana, Peninsula Balcanica,
Asia Mica.
HABITATUL. Stancile dezgolite din partea superioara a versantelor,
fisurile stancilor.
ASPECTUL CANTITATIV. Cel mai mare numar de plante (cateva sute de
exemplare) a fost inregistrat langa comuna Corjeuti, unde specia
formeaza pe stanci grupuri mari. Populatia este stabila si reprezentata
de indivizi de varsta diferita, care se inmultesc bine pe cale
vegetativa si prin seminte.
FACTORII LIMITATIVI. Nisa ecologica limitata (creste numai pe pantele
pietroase calcaroase); distrugerea locurilor de crestere la extragerea
pietrei de var.
PARTICULARITATILE BIOLOGICE Sl ECOLOGICE. Planta suculenta; vegeteaza
numai in conditii de iluminare puternica. infloreste in iulie-august,
fructele se coc in august-septembrie. Se inmulteste prin inradacinarea
lastarilor supraterestri. Calcifila
CULTIVAREA. Nu se cultiva.
STAREA DE PROTECTIE. Este ocrotita in cadrul rezervatiilor peisagistice
"Fetesti" si "La Castel".
MASURILE DE PROTECTIE. Crearea in preajma comunei Corjeuti a unei arii
naturale pentru protejarea speciei; intensificarea controlului asupra
starii populatiei; cultivarea plantei
Gandacul dubalar sau carabanul (Oryctes nasicornis L.)
Este inregistrat peste tot cu exceptia zonelor de tundra si taiga. Are
un colorit castaniu-brun, adesea stralucitor, in lungime atinge 25-40
mm. Masculii au pe frunte un corn lung si indoit in urma, iar pe
pronotum o ridicatura transversala cu 3 zimti. Femelele au doar cateva
ridicaturi nu prea mari. Gandacul zboara in zilele calde de vara si
deseori la lumina aparatelor fotocolectoare.
In partea de sud a Moldovei (Vulcanesti, Giurgiulesti) in anul 1998 la
un asa aparat au nimerit cateva zeci de exemplare, dintre care mai multe
femele. Insecta dispune de o putere colosala. Entomologul englez
R.Hatcins a calculat ca dubalarul poate ridica o greutate de 100 de ori
mai mare decat greutatea corpului sau. Daca un om cu greutatea de 70 kg
ar poseda puterea unui asemenea gandac, atunci el liber ar ridica cateva
vagoane cu greutatea de 7 tone.
Larva este destul de mare si poate ajunge pana la 80 mm. Are o
deschizatura anala in forma de semiluna si tepi rari inaintea ei.
Traieste in gramezi de compost, in scorburile copacilor, uneori in
zarzavaturi si sere. Se hraneste cu radacinile plantelor, in special cu
cele de trandafir si vita de vie, insa daunele pricinuite nu sunt mari.
Dezvoltarea larvei decurge 4 ani. Transformarea ei in pupa are loc
primavara si dureaza aproape o luna. Adultii traiesc doar o singura
vara. Prefera sa se hraneasca cu sucurile copacilor. Pe unii adulti au
fost gasiti in numar mare ectoparaziti acarieni. Larvele carabanului pot
fi parazitate de larva scoliei-cu-fruntea-galbena (Scolia flavifrons
haemorrhoidalis F.).
Carabanul se intalneste in Europa, Siberia de Apus, Africa de Nord, Asia
Mijlocie, Siria, Iran. In Moldova - pe intreg teritoriul.
Pana in prezent in republica n-au fost luate masuri de ocrotire a
speciei. De aceea, trebuie ocrotite locurile de trai ale carabanului -
padurile de foioase, iar in zona de stepa - gramezile de gunoi,
ramasitele plantelor descompuse, locurile unde se cresc vitele mari
cornute.
Laleaua pestrita (Fritillaria meleagroides)
Familia Liliaceae. Planta perena, de 20-40 cm. Frunzele sunt
nepetiolate, lineare de 2-12 mm latime, dispuse opus sau verticilat pe
tulpina. Florile sunt mari, de 2-8 (-10) cm lungime, solitare sau
grupate in inflorescente racemoase. Flori cu tepale libere, patate sub
forma de sah. Foveola nectarifera este situata la circa 5 mm deasupra
bazei tepalelor. Infloreste in lunile aprilie-mai. Se dezvolta sporadic
in stejarisuri, pajisti, tufarisuri, margini de paduri. Este o specie
mezofita.
Aralul de raspandire a acestei specii se micsoreaza continuu din cauza
colectarilor masive pentru proprietatile decorative deosebite. Este o
specie introdusa in Cartea Rosie si ocrotita de stat.
Ascalaful pestritat (Ascalaphus macaronius Scop.)
Este o insecta rara, foarte frumoasa, care se aseamana cu fluturii. Face
parte din ordinul Neuroptera. Insecta adulta are 2 perechi de aripi
membranoase, nervurile formand un sir de celule. Aripile anterioare de
la baza sunt galbene, in rest transparente. Spre sfarsitul primei treimi
ele au o pata cafenie-inchisa cu nervurile galbene. Cele posterioare
sunt galbene, la baza si la capatul lor au cate o pata maciuca. Ochii
sunt separati de o brazdita. Lungimea aripilor desfacute e de 40-50 mm.
Corpul paros are o lungime de 16-20 mm.
Larvele sunt pradatoare, au piesele aparatului bucal foarte mari. Ele
urmaresc prada prin iarba, pe sub scoarta buturugilor, in frunzar. Se
impupeaza pe sub plante intr-un cocon cu fibre fine. Stadiul de pupa
dureaza circa 3 saptamani.
Inainte de iesire ascalaful adult cu ajutorul mandibulelor puternice
roade coconul la capat, facand o iesire. Adultii ascalafului sunt niste
insecte, care zboara destul de iute si iscusit deasupra tufarilor la
inaltimea de 2-3 m. Sunt insecte diurne. Activitatea lor se manifesta in
zilele cu soare la sfarsitul lunii iunie si toata luna iulie.
Se intalneste la sudul Moldovei, sudul Rusiei, in Ucraina, Crimeea,
Caucaz, Transcaucazia, in muntii Asiei Mijlocii, Kazahstan, Siberia de
Sud-Vest, Europa de Sud, Bazinul Marii Mediteraniene. Se intalneste pe
locurile intelenite, la marginea padurilor de garnet, in locurile
luminoase si in poienile din padurilor de foioase si printre tufari. Se
intalnesc exemplare unice.
Factorii, care limiteaza specia, pot fi: defrisarea terenurilor de la
marginea padurilor si a terenurilor neproductive. Aceasta duce la
micsorarea locurilor pentru trai.
Ascalaful este introdus in Cartea Rosie a Moldovei, care se afla pe cale
de disparitie.
Albina valga (Xylocopa valga Gerst.)
Specia face parte din familia Antophoridae. Perisorii aparatului
colector al femelelor, care construiesc cuibul, sunt dispusi pe tibiile
posterioare. Depun ouale in cuibul altor himenoptere (albini, bondari,
viespi, furnici, ihneumonide), adica sunt forme parazitare. Isi fac
cuibul in sol, in vizuinele parasite de soareci, in pereti de lut, in
copaci putrificati, in galeriile tulpinilor uscate de plante. Sunt
oligo- si politrofe.
Arealul de raspandire a speciei cuprinde toata Palearctica, in afara de
partea ei nordica. Este raspandita in taigaua de mijloc, patrunzand la
est pana in Asia Centrala si Moldova. In Moldova se intalneste rar in
partea centrala.
Femela are lungimea de 20-27 mm. Corpul este negru cu luciu
metalic-violet si acoperit cu perisori lngi negri. Capul este lat,
aproape egal cu latimea toracelui. Antenele sunt negre, de desubt
rosietice; lungimea articolului doi al flagelului este egala cu lungimea
celor 2 articole premergatoare. Picioarele sunt negre, acoperite cu peri
negri. Aripile sunt negre cu luciu albastrui-violet, cu pterostigma si
nervurile negre. Masculul se aseamana mult cu femela. Ultimele segmente
ale antenelor sunt drepte, cu ultimele articole negre.
In Moldova se intalnesc 10 specii din genul Xylocopa (din cele 300 de
specii existente). Doua dintre ele sunt incluse in Cartea Rosie a
Moldovei si anume albina valga si albina violeta.
Ambele specii isi fac cuibul, sapand galerii in trunchiurile copacilor
batrani si putrezi, in stalpi, in constructiile de lemn. Instrumente
pentru lucru servesc mandibulele si picioarele anterioare. S-a constatat
ca albinele se stabilesc cu traiul in lemnul atacat de ciuperci, fiindca
e mai usor de faramitat cu mandibulele.
Albina valga poate fi observata prin gradini, livezi, parcuri, vizitand
60 de specii de plante. Are rol in polenizarea plantelor de cultura.
In partea nordica a arealului populeaza marginea padurilor si a
poienilor, imprejurimile satelor, iar la sud - in silvostepe si in
biotopurile de stepa.
Factorii de limitare a speciei sunt: explorarea pamanturilor de telina
si nimicirea copacilor uscati in locurile de trai ale ei.
In Moldova are conditii optime de trai mai ales in rezervatii si
branisti. In locurile de trai ale albinei trebuie create microrezervatii
entomologice.
Alnus glutinosa (L.) Gaertn. (Betulaceae) Arin negru
Arbore, de 20-30 m.
Lujeri juvenili cu secretiuni rasinoase lipicioase; muguri indepartati
de ax.
Frunze obovate, suborotunde sau ovat eliptice, cu varf obtuz rotungit
sau emarginat.
Inflorescenta cime pauciflore grupate in amenti pedunculati; amenti
masculi pendenti, adunate cate 3-5 in raceme terminale; cei femeli
(conuri) 3-5 in raceme situate mai jos de inflorescentele masculine.
Flori monoice, lispite de perigon.
Fruct nucula obovata, comprimata. III-IV.
Habitat: zavoaie.
Areal: Distr. Br, Rz.
Bioecol.: megafanerofit eurasiatic; specie hidrofila, mezoterma,
acid-neutrofila.
Specie periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui
supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa
opereze.
Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Centaurea angelescui Grint. (Asteraceae) Albastrita Angelescu
Planta perena, de 40-60 cm. Tulpini erecte, foliate.
Frunze ingust sau alungit lanceolate, lung decurente, cu margini
intregi, alb tomentoase.
Inflorescente antodii, cilindrice, de 9-11 mm in diametru.
Flori bisexuate, radiante, albastre sau albe.
Fruct achene cilindrice, cu papus scabru. V-VI.
Habitat: lizierile padurilor din stejar pufos.
Areal: BgN (Gavanoasa, branistea "Flamanda").
Bioecol.: hemicriptofit eurasiatic(mediteranean); specie xeromezofila,
microterma, acid-neutrofila.
Specie critic periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui
supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze
Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Sempervivum ruthenicum Schnittsp. et C.B. Lehm. (Crassulaceae)
Urechelnita
Planta perena, 12-35 cm.
Tulpini sulcate, scurt glandulos piloase.
Frunze suculente, in rozete stelate, cuneat obovate, acuminate, cele
tulpinale alterne, eliptic lanceolate, glandulos piloase.
Inflorescenta corimbiforma laxa.
Flori actinomorfe, bisexuate petale galbene. Frunct folicula alungit
ovata, rostrata. VII-VIII.
Habitat: pante pietroase; stancarii.
Areal: Br, Rs, Rz.
Bioecol.: camefit ponto-balcanic; specie xerofila, mezoterma, slab
acid-neutrofile.
Specie vulnerabila: taxon considerat a fi gata de a trece in categoria
EN(taxon in pericol de extinctie si a carui supravietuire este
improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze), in viitorul
apropiat, daca factorii cauzali continua sa opereze.
Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Trapa natans L. (Trapaceae) Cornaci
Planta anuala, 80-100(200) cm.
Tulpini gracile, cilindrice, ramificate.
Frunze submerse opuse, liniare, sesile, penat filiforme; cele natante
romboidale, pieloase, acut dintate; petioli la mijloc cu o umflatura
(camera aeriana).
Flori solitare, axilare, actinomorfe, bisexuate; petale albe.
Fruct drupa, subglobuloasa, cu 2-4 coarne spinoase.V-VI.
Habitat: ape lin curgatoare, stagnante.
Areal: Tn, ML, Tgh, Chi.
Bioecol.: helohidatofit eurasiatic (mediteranean); specie
ultrahidrofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.
Specie critic periclitata (CR).
Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Nectaroscordum bulgaricum Janka = N. dioscoridis (Sibth. et Smith)
Stank, (Alliaceae) Ceapa bulgareasca
Planta perena, glabra, 70-120 cm.
Bulb ovoidal cu miros specific.
Tulpina erecta, neramificata, neteda.
Frunze bazale liniar lanceolate de 30-50 cm lungime cu nervura mediana
pronuntata; tulpinale 2, concrescute intr-o teaca alungita 4-crestata.
Inflorescenta umbela falsa.
Flori actinomorfe, bisexuate; perigon campanulat, verzi-galbui cu nuante
violacee.
Fruct capsula ovoidala. V-VI.
Habitat: invelisul ierbos al padurilor de stejar cu gorun.
Areal: Codrii, Tighina, Tigheci.
Bioecol.: geofit ponto-balcanic; specie mezofila, mezoterma,
acid-neutrofila.
Specie periclitata: taxon in pericol de extinctie si a carui
supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa opereze
Starea de protectie: Cartea Rosie a Republicii Moldova
Vitis sylvestris C.C. Gmel. (Vitaceae) Vita-de-padure
Liana, 3-8 m. Tulpini agatatoare, flexibile.
Frunze palmat lobate cu baza reniforma, neregulat acut dintate, dorsal
tomemtoase. Inflorescenta paniculiforma.
Flori nearatoase, actinomorfe, de regula dioice, galbene verzui.
Fruct baca sferica, albastra violaceu. V-VI.
Habitat: paduri de lunca, malul apelor, zavoaie.
Areal: Br, Rs, Cd, Tn, BgS.
Bioecol.: microfanerofit-epifit ponto-mediteranean; specie mezofila,
moderat termofila, slab acid-neutrofila.
Specie periclitata (EN).
Starea de protectie: CRM.
Pulsatilla grandis Wend. (Ranunculaceae) Deditel mare
Planta perena, 10-40 cm.
Rizom viguros.
Tulpina ascendenta sau erecta, alb piloasa; peri lungi.
Frunze bazale aripate, de 3-4 ori penat sectate, cu 5-9 segmente
primare; cele involucrale adanc sectate cu lacinii liniare, alb sericeu
piloase.
Frunzele apar la sfarsitul infloririi.
Flori solitare, actinomorfe, bisexuate, erecte; periant violet, sericeu
pilos.
Fruct nucula. III IV.
Habitat: pante pietroase, stanci inierbate, silvostepa.
Areal: Br, Rz, Cd, Tn.
Bioecol.: hemicriptofit european; specie xeromezofila, moderat
termofila, slab acid-neutrofila.
Specie vulnerabila (VU).
Starea de protectie: CRM.
Pyrus elaeagrifolia Pall. (Rosaceae) Par-de-Dobrogea
Arbore, pana la 6 m cu nuanta argintie-cenusie.
Tulpina neregulata, scunda.
Frunze lanceolate pana la obovat-lanceolate, cuneate, fin serate de 4-7
cm lungime, pe dos tomentoase.
Inflorescenta racem umbeliform.
Flori actinomorfe, bisexuate; petale albe.
Fruct fals piriform. IV-V.
Habitat: paduri de garnet.
Areal: Tn (Girbovat, Gradinita).
Bioecol.: megafanerofit ponto-mediteranean; specie xeromezofia,
termofila, slab acid-neutrofila.
Specie periclitata (EN).
Starea de protectie: CRM.
Ophioglossum vulgatum L. (Ophioglossaceae) Limba sarpelui
Planta perena, 5-20 cm.
Rizom scurt.
Frunza matura formata din doua segmente, cea vegetativa lanceolata sau
oblong ovata, la baza decurenta, cea sporofila spiciforma; sporangi
concrescuti, sesili. Sporifica VI-VII.
Habitat: paduri, lunci, locuri umede.
Areal: s. Ivancea (Cd).
Bioecol.: geofit circumpolar (boreal); specie mezohidrofila, mezoterma,
eurionica.
Specie critic periclitata (CR).
Starea de protectie: CRM.
Adonis vernalis L. (Ranunculaceae) Ruscuta-de-primavara
Planta perena, de 10-40 cm.
Tulpina erecta, foliata.
Frunze compuse, 2-4 - penat sectate cu lacinii liniare, intregi, pana la
1 mm latime. Flori terminale, solitare, actinomorfe, in diametru de pana
la 8 cm; corola galbena aurie. IV-V.
Habitat: pante stepice, degradate, garnete.
Areal: Br, Rs, Bl, Rz, Cd, Tgh, Tn, Ml, BgN, BgS.
Bioecol.: hemicriptofit eurasiatic continental; specie xeromezofila,
mezoterma, slab acid-neutrofila.
Specie vulnerabila (VU).
Starea de protectie: OS.
Abrevieri :
Gradul de raritate si starea de periclitate a speciilor descrise se
folosesc urmatoarele categorii conform UICN Red List Categories (1994):
OS - Speciile ocrotite de stat
CRM - Cartea Rosie a Republicii Moldova
LRR - Lista Rosie de plante superioare a Romaniei
CRU - Cartea Rosie a Ucrainei
CB - Conventia de la Berna, 1979
LRE - Lista Rosie a Europei, 1991
EX (Extinct) - disparut: taxon care nu a mai fost gasit (in stare
nativa) in ultimii 50 ani, dupa cercetari repetate in locul clasic, in
alte locuri din care a fost cunoscut, precum si in alte locuri
asemanatoare.
CR (Critically endangered) - critic periclitat: taxon, care s-a pomenit
in conditii de amenintare cu disparitia in viitorul imediat din
habitatele spontane.
EN (Endangered) - periclitat: taxon in pericol de extinctie si a carui
supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa
opereze.
VU (Vulnerable) - vulnerabil: taxon considerat a fi gata de a trece in
categoria EN, in viitorul apropiat, daca factorii cauzali continua sa
opereze.
R (Rare) - rar: taxon cu populatii mici, care in prezent nu este
amenintat, dar care se afla sub risc (ca urmare a arealului lor
respectiv).
I (Indeterminate) - nedeterminat: taxon cunoscut ca apartinand uneia din
categoriile Ex, EN, VU sau R, dar pentru care nu exista suficienta
informatie pentru a preciza exact carei categorii apartin.
K (Insuficiently Known) - insuficient cunoscut: taxon, care este
suspectat, dar nu este in mod hotarat cunoscut, ca ar face parte din una
din categoriile de mai sus (ca urmare a lipsei de informatie).
Nt (Not Threatened) - neamenintat: taxon care nu se afla in nici una din
categoriile indicate.
Districtele geobotanice ale Basarabiei:
Bl -
Balti
Br - Briceni
BgN - Bugeacul de Nord
BgS - Bugeacul de Sud
Cd - Codrii
Chi - Chilia
Ht - Hotin
Ml - Malaiesti
Rs - Rascani
Rz - Rezina
Tgh - Tigheci
Tn - Tighina
PAGE 1
PAGE 14
ì¥Â
