Referat Asia4

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Asia4 si de asemenea puteti face Download Referat Asia4

Citeste fragmente din Referat Asia4

Descoperirea Asiei si explorarea sa Istoric Primul care a consemnat informatii privind unele regiuni asiatice a fost marele istoric, geograf si calator grec Herodot, din secolul a V-lea i.Hr., in lucrarea sa intitulata Istorii. Abia dupa aproape un mileniu si jumatate se vor adauga noi informatii despre Asia, datorate in special unor geografi si calatori arabi, intre care Idrisi si Ibn Battutah. Cel care va contribui insa cel mai mult la cuoasterea Asiei va fi venetianul Marco Polo. In secolele al XIV-lea si al XV-lea Imperiul Otoman reuseste sa controleze marile drumuri comerciale care legau Asia de Europa si pe care se aduceau marfuri foarte cautate de europeni, intre care matasea si mirodeniile (cuisoare, vanilie, piper s.a.). Aceasta situatie obliga marile puteri europene in ascensiune sa caute noi drumuri spre “Indii”, cum era denumita Asia, inaugurand astfel epoca marilor descoperiri geografice: Vasco da Gama (1498) Europa – Capul Bunei Sperante – India, Magellan (1519-1521) Prima calatorie in jurul lumii. Astfel, calea spre “Indii” era deschisa. Marile puteri continentale si-au impartit intinse arii asiatice: Portugalia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Franta. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, tarile asiatice si-au dobandit, una dupa alta, independenta, afirmandu-si propriile valori pe plan mondial. Asia Pozitia geografica. Limitele Continentul asiatic este inconjurat in cea mai mare parte de ape: Oceanul Arctic (in Nord), Oceanul Pacific (in Est) si Oceanul Indian (in Sud). In partea central-vestica este limitat indirect de Oceanul Atlantic, prin intermediul a doua mari ale acestuia: Marea Neagra si Marea Mediterana. In acest fel, Asia este singurul continent care are ca vecini toate oceanele planetei. Numai in N-V are o limita terestra, marginindu-se cu Europa, de care il separa o linie conventionala. Punctele extreme ale masei continentale a Asiei sunt urmatoarele: in nord, Capul Celiuskin, din peninsula siberiana Taimir (77o43’ latitudine nordica); in sud, Capul Piai (sau Buius), din peninsula Malacca (1o16’ latitudine nordica); in est, Capul Dejnev, din peninsula Ciukota, Rusia (169o40’ longitudine vestica); in vest, Capul Baba, din peninsula Asia Mica, in Turcia (26o04’ longitudine estica) Asia este cel mai mare continent din cele sapte continente ale lumi. Fara insulele care inconjoara Asia masoara 44.936.000 km sau aproape o treime din uscatul Pamantului. Populatia Asia este cel mai populat continent, aici traind peste 3,5 miliarde de locuitori. Acestia, dupa origine, se disting in mai multe rase: mongoloida: mongolii, chinezii, coreenii, japonezii, precum si popoarele din Peninsula Indochina, vestul Asiei Centrale si altele; euroasiatica: indienii, pakistanezii, iranienii, tadjicii, rusii, semitii; negro-australoida: populatii din sudul Indiei, din arhipelagurile indonezian si filipinez; Asia se inscrie intre continentele care isi mentin un spor natural insemnat. Acest fenomen se explica ca, desi natalitatea s-a mai redus, mortalitatea a scazut foarte mult. Exista mari diferentieri regionale. Astfel, in timp ce in Asia de Est se inregistreaza valori sub media mondiala, in Asia de Vest, mai ales in tarile arabe, sporul natural este dublu fata de media mondiala. O consecinta importanta a sporului natural ridicat o reprezinta ponderea mare a copiilor si tinerilor in totalul populatiei, respectiv un proces de intinerire demografica. Tarile mai importante ale Asiei si cateva detalii Israel----suprafata:20.770 km patrati ----populatia:5,5 mil. Loc. ----capitala: Ierusalim Turcia----suprafata:779.425 km patrati ----populatia:62,5 mil. loc. ----capitala: Ankara Arabia Saudita----suprafata:2.149.000 km patrati ----populatia:19,4 mil. loc. ----capitala: Rayadh Iran----suprafata: ----populatia:7.000.000 ----capitala: Teheran Irak----suprafata: ----populatia:4.000.000 ----capitala: Bagdad India----suprafata:3.165.596 km patrati ----populatia:967,6 mil. loc. ----capitala: New Delhi Coreea de sud----suprafata:99.268 km patrati ----populata:45,6 mil. loc. ----capitala: Seul Coreea de nord----suprafata:122.762 km patrati ----populatia:24,3 mil. loc. ----capitala: Phenion China----suprafata:9.572.900 km patrati ----populatia:1227,7 mil. loc. ----capitala: Beijing Indonezia----suprafata: 1.919.317 km patrati ----populatia: 200 mil. loc. ----capitala: Jakarta Relieful Asia este continentul cu cea mai ridicata altitudine medie: 960 m. Pe continentul asiatic se gasesc toate unitatile majore de relief: munti, dealuri si podisuri, campii. Desi predomina formele colinare si campiile, se impun indeosebi lanturile muntoase. Cel mai important sistem muntos este o continuare a lantului alpino-carpatic: Himalaya. El atinge inaltimile sale maxime in partea sa centrala: Himalaya-Karakorum. Acest lant muntos este cel mai inalt de pe glob, culminand cu cel mai inalt varf: Chomolungma (8848 m). Celelalte sisteme muntoase care au o dezvoltare mai mare sunt cele care cuprind muntii Tian Shan, Altai, Saian, Verhoniansk, respectiv Kunlun, Qinling s.a. In Asia se afla cateva dintre cele mai intinse podisuri de pe glob: Tibet, Gobi, Pamir, Dekkan, Podisul Arabiei, Podisul Siberiei Centrale. Mai exista si campii, diferite ca marime sau origine: Campia Siberiei de Vest (aproape o treime din suprafata Europei), Campia Chinei de Est si Campia Indo-Gangetica, ultimele doua fiind unele dintre cele mai populate si fertile de pe glob. Clima In Asia se manifesta urmatoarele tipuri climatice: clima polara, in Insulele Arctice si pe tarmul Oceanului Arctic, si subpolara, la sud de aceasta, pana in apropierea Cercului Polar de Nord; se caracterizeaza prin temperaturi cu medii anuale ce nu depasesc 0oC; clima temperata, indeosebi temperat-continentala, cu 4 anotimpuri, precipitatii reduse si mari diferente de temperatura intre vara si iarna; clima subtropicala, prezenta pe tarmul mediteranean al Asiei Mici si in unele regiuni din Asia de sud si de Sud-Est; se caracterizeaza prin veri calduroase si ierni blande, cu precipitatii reduse; clima tropicala, diferentiata in clima musonica si clima tropicala uscata. Climatul musonic, prezent in India si Indochina, are doua anotimpuri: unul ploios si unul secetos. Climatul tropical uscat, prezent in S-V Asiei se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse; clima ecuatoriala, in sudul peninsulei Malacca si in unele insule indoneziene, caracterizata prin temperaturi ridicate tot timpul anului si precipitatii abundente. Reteaua hidrografica Asia este un continent cu o bogata retea hidrografica: regiuni endoreice, respectiv cu ape care nu se varsa inoceanul planetar, ci in lacuri (Amu-Daria, Lacul Aral), fie se pierd in nisipuri (Tarim) sau in mlastini. Mai ales in Asia Centrala. regiuni areice, adica fara ape curgatoare: Podisul Arabiei, Partea centrala a podisului Karakum fluvii ce e varsa in oceane: Obi, Ensei, Lena (Oceanul Arctic), Amur, Huang He, Chanjiang, Mekong (Oceanul Pacific), Salween, Gange, Indus, Tigru, Eufrat (Oceanul Indian) lacuri: Marea Caspica, Marea Aral, Marea Moarta, acestea fiind ramasitele unor vechi mari, Baikal (1620 m adancime, record mondial in domeniu). Exista lacuri naturale sarate, vulcanice sau carstice. Au aparut si lacuri artificiale, in scopuri hidroenergetice. Vegetatia si fauna In linii mari, zonele de vegetatie si faunistice urmaresc zonele climatice. Tundra are o vegetatie discontinua si saraca, formata indeosebi din muschi, lichieni, ierburi si arbusti pitici. Se gasesc reni, ursi albi, vulpi polare, lupi de tundra, iepuri albi si mai multe specii de pasari. Taigaua, cu o mare extensiune, este carcaterizata prin paduri de conifere (pin, larice, brad) si trubarii intense, Se pot gasi mamifere cu blana prtioasa (samur, vulpe, ras), erbivore (elan, ren de taiga) si peste 300 de specii de pasari. Spre sud se dezvolta stepa si silvostepa. Stepa tipica, mai restransa, est formata din ierburi rezistente la seceta, o extindere mai mare avand stepa desertica, formata din smocuri de iarba aspra. Fauna cupronde mai ales rozatoare, dar si unele ierbivore: antilopa, calul lui Przewalski), camila cu doua cocoase s.a. Vegetatia tropicala si subtropicala, foarte variata, este prezenta in sudul si sud-estul Asiei. Se gasesc peste 3000 de specii de arbori, plus ferigi uriase, liane. Pe alocuri padurile tropicale si subtropicale sunt intrerupte de savane. Fauna savanelor si padurilor este foarte variata si bogata: elefantul indian, tapirul, rinocerul, maimutele, antropoidele (urangutanul, gorila, cimpanzeul), leul, tigrul, serpi, soparle (intre care dragonul de Komodo), crocdilii si foarte multe specii de pasari. Fauna: Regiunile nordice sunt bogate in ursi,lyix,hermelina,lupi,vidra cat si multe pasari. Stepa si regiugile semi-aride suporta antelope si numeroase amimale rozatoare ca iepuri salbatici si soareci de camp.Pestii de apa dulce sunt gasiti in toate partile ale continentului.Lacul Baikal este faimos pentru fauna sa distinctive,desi poluarea industriala ameninta supravietuirea mai multor specii. Caprele salbatice si oile se gasesc in munti iar in Tibet exista yak.Fauna este imprastiata pe tot cuprinsul zonelor desertice ale asiei de sud – vest unde sunt multe animale pe cale de disparitie. Leul Asiatic practic a disparut.Fauna Asiei s-a diminuat mult din cauza ocurarii oamenilor care le-au vanat aproape de extinxie. Resursele naturale Asia este un continent cu o mmare varietate de resurse naturale, atat de subsol, cat si de subsol. Structura sa geologica a imprimat varietatea, dar si inegalabila raspandire a resurselor de subsol. Astfel, se gasesc: combustibili minerali fosili: carbuni (peste 3 cincimi din rezervele modiale, indeosebi China si India), petrol si gaze naturale (peste 2 treimi din rezervele mondiale), zacaminte de staniu minereuri: fier, cupru, plumb, zinc, bauxita, zinc sare, fosfati metale pretioase: aur, argint, platina roci de constructie: granit, bazalt, marmura (India, Indochina, Asia Centrala, China, Japonia) resurse de sol: terenuri arabile, pasuni, paduri potential hiroenergetic (locul 2 in lume, dupa cele doua Americi la un loc): fluviile siberiene, cursurile de apa din Asia de Sud Asia este foarte bogata in resurse minerale si tot continentul –tibet de exemplu nu a fost inca explorat geologic.In Siberia,nordul Chinei si nord-sudul Indiei: exista depozite de carbuni foarte mari care nu exista in alta parte. Resursele de petrol si gaze sunt deasemenea foarte bine distribuite. Cele mai mari concentratii de petrol se afla in Golful Persian,Indonezia,Nordul si interiorul Chinei pe malurile marii Caspiane si inVestul Siberiei.Alte resurse mai include si :minerale metalice,fier,mangan,aur diamante in Siberia,aur uranium argint,cupru,zinc,si altele. Agricultura: Majoritatea pamanturilor din Asia nu sunt bune pentru agricultura,mai putin de 13din Asia este buna pentru agricultura.De obicei principala unitate de productie este satul si nu ferma. Agricultura Asiei de Est este caracterizata prin case mici foarte multi oameni pe foarte putin pamant,exista o mare dependenta de cereale. Orezul este mancarea principala. Se cultiva cocotieri,cauciuc,ulei din masline,ceai,etc. Sistemele de irigatie sunt foarte avansate. Energia: Desi productia de energie a crescut cu mult din 1960s ,consul de enrgie ramane destul de mic in majoritatea tarilor din Asia.Aceasta cuprinde majoritatea republicilor soviete :Japonia,Taiwan,Korea de sud,Singapore,Hong Kong,Malaysia,Kuwait,Turkey,Israel,Arabia Saudita. In cele mai multe zone energia depinde de combustibil local ca lemnul,in Sud-Vestul Asiei principala sursa de energie este petrolul. Jumatate din energie este hidro energia . Boala cea neiertatoare a Asiei : (---- asa arata vazuta la microscop Ciuma Ciuma=boalã contagioasã si epidemicã, foarte gravã, cauzatã de o infectie bacterianã, manifestatã prin febrã, astenie, delir etc.; pestã. PRIMELE APARITII ALE CIUMEI Se pare ca ciuma a apărut prima oara in Asia Centrala. A făcut ravagii prin China de Est si India, s-a extins spre vest, prin Orientul Apropiat si Africa de Nord, ajungând in Europa. Câteva regiuni, ca de exemplu Scandinava, au rămas fără populaţie. Norvegienii din Groenlanda au dispărut fără urma. Bogaţi, săraci, bătrâni, tineri, au murit deopotrivă. Preoţii au fost cei mai expuşi pentru ca s-au ocupat mai mult de bolnavi. Câteva teritorii insa, ca de exemplu Milano si împrejurimile ei, au fost mai puţin afectate. SIMPTOMELE CIUMEI Boala numita cândva "Moartea Neagra" sau "Ciuma" a creat mare panica in Europa si nimeni nu se putea simţi in siguranţă. Durerile îngrozitoare de cap, transpiraţia si frisoanele erau principalele simptome. Totuşi mai era ceva ce ii deosebea pe cei ce sufereau de ciuma, de cei care aveau doar febra mare: in zona axilara, pe gat, si eventual in zona inghinala apăreau nişte umflături pline de puroi, aşa zise buboane; la început erau de culoare roz, apoi purpurii, iar in final negre, putând ajunge la dimensiunea unei portocale. Victimele mureau in chinuri groaznice. MORMINTE COMUNE In cateva saptamani, luni, au murit atat de multi incat oamenii au fost nevoiti sa sape uriase gropi comune, dar si acestea s-au umplut curand, multe victime ramanand in locul unde si-au gasit moartea. R S T [ o y R T U V [ x y 摧坶? ␃愃̤摧氯2 de şarpe, vin si încă 60 de componente. Un alt medic era de părere ca bolnavul trebuie sa doarmă pe partea dreapta, apoi pe cea stânga. Dar nimic nu ajuta. Mulţi au apelat la religie, considerând ca Dumnezeu vrea sa pedepsească lumea păcătoasa cu aceasta boala. Unii se alăturau marşului celor care se loveau in public cu bastoane de piele prevăzute cu cuie, alţii se încuiau, sau fugeau cat mai departe. Văzând apropierea morţii, mii îşi găseau consolare in diverse plăceri. Faptul ca nu se putea prevede evoluţia bolii, a făcut-o si mai misterioasa. Cum era posibil ca intr-un oraş sa moara doar o zecime din populaţie, iar in altul o jumătate? Astăzi ştim deja ca in acele vremuri trei tipuri de pesta făceau ravagii: pesta (ciuma) bubonica era cea mai frecventa, dar celelalte doua erau si mai periculoase. Una dintre ele, este pulmonara, se dezvolta in cazul in care bacteria pestei pătrundea in plămâni. Cei ce inhalau bacteriile eliminate in aer prin strănut sau tuse, se îmbolnăveau imediat, astfel încât boala s-a extins extrem de repede, si ucidea in timp foarte scurt. Daca cineva era înţepat de un purice purtător, bacteriile ajungeau imediat in sânge, moartea survenind in decurs de câteva ore. Victimele se culcau fără a avea cea mai mica bănuiala, si nu se mai trezeau. Aceasta varianta a bolii este cunoscuta astăzi ca pesta septicemica. 쥁@