Referat Maroc

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Maroc si de asemenea puteti face Download Referat Maroc

Citeste fragmente din Referat Maroc

Capitolul 1 Prezentarea generală a Marocului Maroc – Å£ara celor cinci capitale Marocul – Å£ară arabă, africană ÅŸi mediteraneană, situată la confluenÅ£a marilor civilizaÅ£ii ce s-au succedat ÅŸi întrepătruns cu repeziciune în lumea arabo-berberă a Maghrebului – constituie o reuÅŸită simbioză între măreÅ£ia trecutului ÅŸi imperativele prezentului. Marocul – leagăn al unui trecut ce se măsoară în secole ÅŸi milenii – oferă vizitatorului decorul grandios al vestigiilor, picturile rupestre din regiunile presahariene sau Atlasul Mare, civilizaÅ£ia deÅŸertului, monumentele artei islamice în care rafinamentul se îmbină cu măreÅ£ia, arta ÅŸi folclorul cu originalitatea etalată în numeroase centre urbane ÅŸi rurale. Făurindu-ÅŸi istoria ÅŸi definindu-ÅŸi personalitatea în spaÅ£iul limitat de Mediterana, Atlantic, triplul lanÅ£ al Atlasului învăluit în legendă ÅŸi nisipul Saharei – Marocul dezvăluie privirii prestigioase monumente ale civilizaÅ£iei, precum ÅŸi farmecul inedit al peisajelor. Printr-un paradox al naturii rar întâlnit, în aceeaÅŸi zi se poate trece prin toate anotimpurile: amatorii sporturilor de iarnă pot schia pe pantele înzăpezite ale Atlasului, în timp ce iubitorii mării pot face baie în Atlantic, pe plajele Agadirului. Litoralul mediteranean ÅŸi atlantic, piscurile înzăpezite ale Atasului, creasta Rifului cu vestitele sale păduri de cedri, ineditul oazelor presahariene, varietatea florei ÅŸi faunei, pitorescul oraÅŸelor prefigurează un atrăgător itinerar turistic ce oferă vizitatorului imagini sugestive asupra frumuseÅ£ii ţării, a transformărilor înnoitoare prin care trece Marocul. Mărturiile milenarei civilizaÅ£iile ÅŸi însemnul noului apar aproape pretutindeni. Dar, înainte de toate în capitalele imperiale – FES, MEKNES, RABAT- nume cu adânci rezonanÅ£e în istoria mai veche ÅŸi mai nouă a Marocului. FES – fondată în secolul al IX-lea – este un important centru cultural ÅŸi religios al occidentului musulman. OraÅŸ al culturii ÅŸi al credinÅ£ei, păstrător al comorilor de artă islamică, el adăposteÅŸte Moscheea Al Qaraouiyyine, cel mai reprezentativ monument de artă islamică din nordul Africii – nu numai pentru vechimea sa de unsprezece secole ÅŸi pentru dimensiunile sale gigantice ci mai ales pentru stilul arhitectural ÅŸi neasemuitele sale decoraÅ£ii interioare. Moscheea este sediul renumitei universităţi musulmane ÅŸi al bibliotecii, celebră pentru manuscrisele sale de mare valoare, veritabil tezaur al culturii islamice. MARRAKECH – perla Sudului, oraÅŸul muzeu, capitală a imensului imperiu al dinastiilor almohadă ( secolele XII – XIII ) ÅŸi saadină (secolele XVI – XVII), oraÅŸ în inima unei imense păduri de palmieri. ÃŽntinsele păduri de portocali, lămâi, măslini, piersici ÅŸi trandafiri, monumentele istorice, viaÅ£a tumultuoasă a „sukurilor” (pieÅ£elor), activitatea neîntreruptă a artizanilor, tradiÅ£ionalul festival folcloric al lunii mai fac gloria acestei „capitale a Sudului”, aplecate spre imensitatea spaÅ£iului saharian. MEKNES – oraÅŸul ce va întrerupe tradiÅ£ia istorică a succesiunii celor două capitale (FES ÅŸi MARRAKECH) odată cu urcarea pe tron a tânărului suveran Moulay Ismail (a doua jumătate a secolului al XVII-lea ) căruia îi datorează măreÅ£ia ÅŸi renumele. Ziduri impresionante de incintă, ce n-au rezistat, decât în parte, scurgerii timpului, palate somptuoase ÅŸi sanctuare evocă perioada de mare prosperitate ÅŸi glorie de la sfârÅŸitul secolului al XVII-lea ÅŸi începutul celui de al XVIII-lea. RABAT – frumoasa capitală a Marocului zilelor noastre – centru politic, cultural, ÅŸi administrativ al ţării. Rabatul, ridicat în interiorul unor fortificaÅ£ii ce aparÅ£in secolului al XII-lea, întruneÅŸte azi multe atribute ale civilizaÅ£iei moderne. Noile ÅŸi variatele edificii, importantele obiective economice, pitorescul bazarelor, Turnul Hassan – de la înălÅ£imea căruia se deschide întreaga panoramă a oraÅŸului până departe spre Sale – Mausoleul „ Mahomed al V-lea” (chintesenţă a stilului arhitectonic marocan, capodoperă a artei islamice) constituie, în ansamblu, o adevărată sinteză a tradiÅ£ionalului ÅŸi modernului, a trecutului îndepărtat ÅŸi a prezentului creator. Dar Marocul mai are încă o capitală ÅŸi anume CASA-BLANCA, „capitala economică” a ţării. Cu o populaÅ£ie ce depăşeÅŸte două milioane de locuitori, Casablanca, unul dintre cele mai mari porturi ale Africii la Atlantic, se află la originea principalelor mutaÅ£ii ale Marocului contemporan. ÃŽntreaga sa activitate industrială, comercială ÅŸi financiară reflectă, în esenţă, liniile directoare ale dezvoltării ţării. Casablanca, oraÅŸul împodobit cu palmieri, posedă numeroase edificii moderne ÅŸi în stilul tradiÅ£ional arab, o bogată reÅ£ea de plaje ÅŸi faleze, cel mai mare acvariu din Africa, „sukurile” animate în pitoreasca Medină. ÃŽn Maroc există, însă, ÅŸi alte oraÅŸe ÅŸi centre puternic ancorate în viaÅ£a economică, politică ÅŸi culturală a ţării. Nu mai puÅ£in încărcate de istorie ÅŸi legendă sunt TANGERUL – unul din cele mai vechi oraÅŸe din lume, poartă maritimă a Marocului, renumit centru turistic, loc al unor frecvente conferinÅ£e ÅŸi colocvii internaÅ£ionale ÅŸi al festivalurilor cinematografice sau AGADIRUL – staÅ£iune balneară, oraÅŸ nou, reconstruit în întregime în urma cutremurului din februarie 1960, care a îngropat în câteva secunde cinci secole de existenţă umană. VOLUBILIS, TETOUAN, OUJDA, MOHAMMEDIA, SAFI, KHOURIBGA, TAROUDANT, TIZNIT, NADOR, TOURIST, JERADA – iată numele altor câtorva centre urbane ce păstrează numeroase mărturii ale trecutului ÅŸi aprind noi torÅ£e ale civilizaÅ£iei pe harta ţării. Marocul apare azi ca o Å£ară în plină dezvoltare. Cucerirea independenÅ£ei naÅ£ionale, la 2 martie 1956, a deschis ţării largi perspective pentru înlăturarea grelelor sechele ale stăpânirii coloniale, pentru dezvoltarea economiei ÅŸi culturii în scopul propăşirii naÅ£ionale. Răspunzând dinamicii istoriei sale ÅŸi evoluÅ£iei vieÅ£ii internaÅ£ionale, Marocul ÅŸi-a fixat obiective precise ÅŸi realiste. Eforturile susÅ£inute ale statului marocan, de dezvoltare economică ÅŸi socială de sine stătătoare se reflectă în strategia planurilor economice, care vizează o creÅŸtere accelerată a economiei, ridicarea nivelului de trai material ÅŸi spiritual al poporului. Pe plan extern, Marocul promovează o politică de intensificare ÅŸi diversificare a relaÅ£iilor cu toate ţările, în spiritul politicii de colaborare, independenţă ÅŸi neangajare. Repere geografice Marocul, situat în nord - vestul continentului african, cuprins între 27° 40’ - 35° 55’ latitudine nordică ÅŸi 1° - 13° 10’ longitudine vestică, este mărginit la vest de Oceanul Atlantic, la nord de Marea Mediteraneană, la est de Algeria ÅŸi la sud de Sahara Occidentală. African ÅŸi vecin Europei, mediteranean ÅŸi atlantic, cu jumătate din suprafaţă scăldată de apă ÅŸi cealaltă jumătate durată în piatră ÅŸi în nisipul cald Saharei, Marocul îşi afirmă entitatea în cadrul unor coordonate geografice definitorii. SuprafaÅ£a Marocului este de 446.550 km pătraÅ£i.. Are un relief variat, constituit din deÅŸert, câmpii ÅŸi munÅ£i. ÃŽn partea centrală, paralel cu litoralul atlantic, se desfăşoară, pe direcÅ£ia SV – NE, MunÅ£ii Atlas, care domină câmpia înaltă Molouya. Spre V se întinde un vast platou care atinge 1300 m altitudine ÅŸi domină câmpia atlantică. ÃŽn N se desfăşoară munÅ£ii RIF. Clima este variată: deÅŸertică în S, relativ secetoasă în podiÅŸurile interioare, oceanică în câmpia litorală atlantică ÅŸi mediteraneană pe coasta nordică. Principalele râuri se îndreaptă spre Atlantic. VegetaÅ£ia săracă sau absentă în deÅŸert, stepică pe platouri ÅŸi păduri, restrânse în munÅ£i ÅŸi în zona de coastă. Fauna este diversificată în funcÅ£ie de climă ÅŸi asociaÅ£iile vegetale. Contrastele de temperatură se accentuează de la o zonă la alta ÅŸi de la un anotimp la altul. Zonele de coastă înregistrează o temperatură medie anuală de 17°C, în ianuarie 10 - 12°, iar în august 20 -22°. Ea oscilează însă în zona Marrakech între zero grade în ianuarie ÅŸi 45° în august. De asemenea, în interiorul ţării, la FES, se înregistrează în luna ianuarie sub zero grade, iar în luna iulie între 26 -40°. O dată sau de două ori pe an, deÅŸi numai câteva zile, mase de aer fierbinte din Sahara reuÅŸesc să treacă peste lanÅ£ul Atlasului. Despre istoria Marocului Coloniile feniciene de pe litoralul Marocului intră în sec.5 – 2 î.e.n. în sfera de influenţă a Catarginei, ca ÅŸi Regatul Mauretaniei, creat de triburile berbere. Provincie romană sec. 1 – 5 d. Hr., posesiune vandală, sec. 5 – 6, apoi bizantină, sec. 6-8, Marocul este cucerit în sec. 8 de arabi, devenind o parte a lumii islamice. Portughezi ÅŸi spanioli ocupă în sec. 15 temporar porturile Ceuta, Tanger, Melilla ÅŸ.a. Moulay ar-RaÅŸid, proclamat la FES, în 1666, sultan al Marocului, întemeiază dinastia Alauită, ce domneÅŸte până astăzi. Pe la jumătatea sec. 19 Marocul devine o Å£intă a tendinÅ£elor coloniale ale FranÅ£ei, Spaniei, Marii Britanii ÅŸi Germaniei. ÃŽn 1912, FranÅ£a impune protectoratul său Marocului. Spania ocupă regiunea Rif, iar Tangerul devine oraÅŸ cu statut internaÅ£ional. La 14.08.1957 Marocul îşi redobândeÅŸte independenÅ£a; la moartea suveranului Mahommed V (1961) tronul este ocupat de fiul său Hassan II, Marocul devenind, prin constituÅ£ia din 1962 o monarhie constituÅ£ională. PopulaÅ£ia Marocului PopulaÅ£ia Marocului este de 306.645.305 (iulie 2002). Structura pe vârste: 0 – 14 ani : 34,39% (din care bărbaÅ£i 5.368.784 ÅŸi femei 5.170.890) 15 – 64 ani : 60,93%( din care bărbaÅ£i 9.270.095 ÅŸi femei 9.402.561) peste 65 ani: 4,68%( din care bărbaÅ£i 646.567 ÅŸi femei 786.407) Rata de creÅŸtere a populaÅ£iei: 1,71% Rata de natalitate: 24,16 naÅŸteri /1000 locuitori Rata de mortalitate : 5,94 morÅ£i / 1000 locuitori Rata netă de migraÅ£ie : -1,15 migranÅ£i / 1000 locuitori Grupuri etnice : arab-berber (99,1%) ; altele (0,7%) ; evrei (0,2%). Religii : musulmani ( 98,7%) ; creÅŸtini (1,1%) ; evrei (0,2%). Limbile utilizate: arabă (oficială ) ; dialecte berbere; franceza (utilizată îndeosebi în afaceri ). Guvernarea Nume Å£ară : forma lungă convenÅ£ională : Regatul Marocului; forma scurtă convenÅ£ională: Maroc. Tip de guvernământ : monarhie constituÅ£ională. Capitala : Rabat IndependenÅ£a : 2 martie 1956 Ziua naÅ£ională : 30 iulie. ConstituÅ£ia : 10 martie 1972 ; revizuită pe 4 septembrie 1992 ; în 1996 se creează Parlamentul bicameral. Participări la organizaÅ£ii internaÅ£ionale: ABEDA, ACCT (asociată), AfDB, AFESD Moneda naÅ£ională Moneda oficiala este dirham (DH). Introducerea precum ÅŸi scoaterea valutei naÅ£ionale din Å£ară, este interzisă .ÃŽn Å£ară este permisă numai introducerea valutei care poate fi schimbată în bănci, hoteluri, case de schimb valutar, la cursuri foarte apropiate. Recomandăm schimbarea valutei treptat ÅŸi păstrarea documentului pentru eventualitatea schimbului invers: 1USA=11DH. CărÅ£ile credit acceptate sunt: Visa Master Card, American Expres, AMU, CCC, ECA, FAO, G-77, IBDR, ICAO, ICFTU, UNESCO, OSCE, etc. Capitolul 2 Cultura Marocului Factori geografici, politici, sociali ÅŸi religioÅŸi au constituit fundalul perenităţii culturii milenare marocane. Trebuie amintit că Marocul constituia inima vastului imperiu al Almoravizilor, Almohazilor sau Marinizilor care timp de secole ÅŸi-au întins stăpânirea ÅŸi aria de influenţă asupra întregului Magreb, a unei mari părÅ£i a Spaniei ÅŸi asupra regiunilor occidentale ale Africii negre. Arhitectura este prin excelenţă dinastică. Fiecare dinastie va căuta să dea strălucire oraÅŸelor ce vor fi alese drept reÅŸedinţă. O remarcabilă contribuÅ£ie a gândirii , marocane se relevă în filozofie ÅŸi, în această ramură a ÅŸtiinÅ£ei, Marocul l-a dat pe cel mai mare filozof materialist al lumii arabe din Evul Mediu, Ibn Rashid, cunoscut mai mult sub numele de Averroes. Operele lui Ibn Rashid, ale lui Abou Ibn Badjda ca ÅŸi ale altor filozofi au pătruns în traducere latină în lumea occidentului. Se relevă organizarea unor instituÅ£ii de învăţământ: conservatoare ÅŸi ÅŸcoli de muzică, ÅŸcoli de arte frumoase ÅŸi de arte plastice. ÃŽn numeroase oraÅŸe există biblioteci publice sau specializate :organizarea arhivelor, cercetarea manuscriselor . Situată în inima cartierului universitar al capitalei, „Biblioteca generală” joacă, graÅ£ie bogăţiei colecÅ£iilor sale diversităţii publicaÅ£iilor ÅŸi serviciilor, rolul de Bibliotecă NaÅ£ională a Regatului. Ea oferă cititorului un impresionant număr de manuscrise, titluri de cărÅ£i de ÅŸtiinţă ÅŸi beletristică, periodice, hărÅ£i ÅŸi fotografii, un laborator de microfilme ÅŸi de fotocopii. Biblioteca are o tot mai intensă activitate editorială. Dintre publicaÅ£iile periodice în diferite limbi, remarcăm cele două mari colecÅ£ii ÅŸtiinÅ£ifice: „Catalogul manuscriselor arabe din Rabat” ÅŸi „ Sursele inedite ale istoriei Marocului”. Biblioteca generală din Rabat coordonează activitatea bibliotecilor – filiale ale acesteia – din numeroase oraÅŸe ale ţării: Sale, Fes, Tanger, Azila, Oujda. Valorificarea patrimoniului naÅ£ional, creaÅ£ia artistică, literară ÅŸi ÅŸtiinÅ£ifică reprezintă acÅ£iuni permanente cu caracter cultural. Acestea se traduc prin organizarea de conferinÅ£e publice, colocvii, expoziÅ£ii în Å£ară ÅŸi în străinătate, concerte de muzică clasică ÅŸi populară, reprezentaÅ£ii de teatru, publicarea de cărÅ£i ÅŸi reviste. ÃŽn cadrul acÅ£iunii culturale se intensifică schimburile culturale decurgând din acorduri ÅŸi convenÅ£ii internaÅ£ionale; se organizează „săptămâni culturale” , manifestări artistice ÅŸi culturale organizate în scopul difuzării producÅ£iei literare ÅŸi artistice marocane în străinătate. Comisia naÅ£ională marocană pentru UNESCO asigură legătura între organismele publice sau private ÅŸi organizaÅ£iile internaÅ£ionale. Comisia ia parte la toate activităţile UNESCO organizate în Å£ară ÅŸi în străinătate, se ocupă cu organizarea cluburilor UNES ÃŽnvăţământul este una din instituÅ£iile cÇŽrora Marocul le-a acordat o deosebitÇŽ atenÅ£ie în deceniul trecut ÅŸi în ultimii ani. Formarea într-un rÇŽstimp cât mai scurt a cadrelor necesare dezvoltÇŽrii economice si sociale se impunea drept un imperativ, procentul de ÅŸcolarizare fiind foarte scăzut. Procesul de arabizare s-a desfăşurat într-un ritm susÅ£inut, mai ales în cadrul ÅŸcolilor primare. ÃŽn primii doi ani de ÅŸcoală primarÇŽ arabizarea este completÇŽ. ÃŽncepând din al treilea an este introdusÇŽ franceza ca limbÇŽ străinÇŽ. EvoluÅ£ia procesului de arabizare, adaptarea lui la structurile ÅŸi realitÇŽÅ£ile naÅ£ionale, este condiÅ£ionat ritmul de creÅŸtere al numărului de cadre calificate. O deosebitÇŽ atenÅ£ie se acordÇŽ dezvoltării învăţământului tehnic. FiecÇŽrui minister cu profil economic îi revine sarcina de formare a cadrelor necesare ramurii de care se ocupă. Astfel Ministerului Agriculturii îi este afiliat un Institut pentru pregătirea inginerilor agronomi, iar Ministerului ComerÅ£ului ÅŸi Industriei un Institut superior de comerÅ£ si administraÅ£ia întreprinderilor. ÃŽnvăţământul superior are o multiseculară tradiÅ£ie ÅŸi se bucurÇŽ de prestigiu în Africa ÅŸi în întreaga lume. Moscheea Al Qaraouiyyine ÅŸi numeroasele sÇŽli de studiu pentru studenÅ£ii universităţilor coranice din vechiul oraÅŸ Fes-al-Bali erau vestite în întreg occidental musulman. Astăzi, Universitatea Qaraouiyyine - care slujeÅŸte din secolul al IX-lea civilizaÅ£ia islamicÇŽ ÅŸi arabÇŽ –cuprinde facultăţile de drept, limbÇŽ arabÇŽ teologie ÅŸi ÅŸtiinÅ£e islamice. ÃŽn iulie 1959, Institutul de ÃŽnalte studii din Rabat a fost transformat în Universitatea Mahommed al V-lea. Celor trei facultăţi existente li s-a adăugat facultatea de medicină. Universităţii ii sunt afiliate Institutul de sociologie si renumitul Institut universitar pentru cercetări ÅŸtiinÅ£ifice, ale căror studii sunt editate în numeroase publicaÅ£ii periodice. Politica guvernului în domeniul învăţământului urmăreÅŸte realizarea unui învăţământ musulman în concepÅ£ie, arab în materie de limba ÅŸi marocan ca orientare. Ridicarea nivelului cultural al poporului, difuzarea culturii arabo-musulmane, conservarea ÅŸi dezvoltarea patrimoniului cultural, reprezintÇŽ jaloane ale orientÇŽrii învǎţǎmântului ÅŸi culturii în urmÇŽtorii ani. Cele mai importante influenÅ£e asupra managementului internaÅ£ional le au urmÇŽtoarele elemente ale culturii: limba, estetica , religia, educaÅ£ia, percepÅ£iile ÅŸi stereotipurile ,valorile. Unicitatea unei culturi poate fi uÅŸor identificată în simbolurile sale, cu semnificaÅ£iile ei distincte (în lumea arabÇŽ nu se oferÇŽ un cadou când întâlneÅŸti pe cineva pentru prima oarÇŽ. Poate fi interpretat ca o mitÇŽ. Nu trebuie lÇŽsată impresia că se aÅŸteaptÇŽ oferirea cadoului atunci când partenerul este singur.) AlÇŽturi de simboluri, în comunicare un rol deosebit de important îl au miÅŸcările corporale, gesturile, modul de a adresa solicitările, semnificaÅ£ia numerelor (miÅŸcări corporale-ridicarea sprâncenelor înseamnă “da”; numerele: pozitive-3,5,7,9; negative - 13,15; simboluri - figurile rotunde sau pătrate sunt acceptate ; steaua în ÅŸase colÅ£uri, arătătorul ridicat sunt evitate). Legea islamului –Shari’ah –are o puternica influenta asupra vieÅ£ii adepÅ£ilor acestei religii. Aceasta se observa numai cu pregnanta în cele cinci rugăciuni zilnice, postul în sfânta luna a Ramadanului ÅŸi pelerinajul la Mecca . Islamismul propaga onestitatea, virtutea adevărului, respectul faţǎ de dreptul altuia, moderaÅ£ia, sacrificiul ÅŸi munca asiduÇŽ. Islamismul susÅ£ine atreprenoriatul, descurajând totuÅŸi acÅ£iunile care ar putea fi interpretate ca exploatarea altora. S-a argumentat uneori cÇŽ fatalismul Islamic ÅŸi tradiÅ£ionalismul au încetinit dezvoltarea economicÇŽ în ţările cu acestÇŽ religie. Islamismul este o religie monoteistÇŽ, fondatÇŽ de profetul Mahommed ÅŸi este bazatÇŽ pe perceptele Coranului - carte sfântÇŽ la musulmani. Teologia musulmanÇŽ defineÅŸte tot în ceea ce trebuie sÇŽ creadă omul, iar legea musulmanÇŽ prescrie ceea ce trebuie sÇŽ facă el. Un alt element important al credinÅ£ei musulmane îl constituie faptul cÇŽ ceea ce se întâmplÇŽ, bun sau rău, se datorează voinÅ£ei divine ÅŸi este dinainte scris. AceastÇŽ credinţǎ fatalistÇŽ restricÅ£ioneazÇŽ încercarea de a aduce modificări în ţările musulmane. Cuvântul “islam” este infinitivul în arabÇŽ al cuvântului “supus”. Cei cinci piloni ai islamului sau datoriile marocanului sunt: credinÅ£a(recitarea crezului), rugăciunea, postul, milostenia (pomana) ÅŸi pelerinajul la Mecca. CredinÅ£a. DeclaraÅ£ia de credinţǎ a musulmanilor, numitÇŽ SAHARADA este următoarea: “ Nu existÇŽ alt Dumnezeu în afarÇŽ de Allah, iar Mahommed este profetul sÇŽu”. Rugăciunea zilnicÇŽ este numitÇŽ SALAT ÅŸi este consideratÇŽ “firul direct cu Dumnezeu” . De remarcat cÇŽ nu existÇŽ o autoritate ierarhicÇŽ în Islamism, ÅŸi nici la preoÅ£i, rugăciunile fiind conduse de o persoanÇŽ care cunoaÅŸte Coranul. Postul, numit Ramadan, este de o lunÇŽ de zile ÅŸi se interzice sÇŽ se mănânce, sÇŽ se bea ÅŸi sÇŽ se fumeze până la asfinÅ£itul soarelui. Bolnavii ÅŸi femeile gravide nu postesc în aceastÇŽ perioadÇŽ, ci mai târziu un numÇŽr de zile egal cu cele nepostite. Postul presupune cÇŽ-l înÅ£elegi pe cel înfometat. ÃŽn timpul Ramadanului producÅ£ia se reduce deoarece mahomedanii mănâncă noaptea ÅŸi se odihnesc mai puÅ£in decât în restul anului. Milostenia (pomana), numitÇŽ ZACAT, presupune împărÅ£irea bunurilor cu săracii. Pelerinajul la Mecca numit HAGIALÂC, este binecunoscut. El este obligatoriu doar pentru cei capabil fizic ÅŸi financiar sÇŽ-l facă. Pelerinajul începe în a 12-a lunÇŽ a anului islamic, care este lunar nu solar, aÅŸa cÇŽ HAGIALÂCUL ÅŸi RAMADANUL cad uneori iarna, iar alteori vara. Pelerinii se îmbracă în haine speciale, simple, în aÅŸa fel încât toÅ£i sÇŽ fie egali în faÅ£a lui Dumnezeu. Ritualul HAGIALÂCULUI presupune înconjurarea pietrei sfinte de 7 ori ÅŸi parcurgerea de 7 ori a traseului între MunÅ£ii SAFA ÅŸi MARWA. Musulmanii sunt împreunÇŽ pe câmpia Arafatului pentru rugăciuni de iertare, prefigurând Judecata de Apoi. Pelerinajul se încheie cu un festival, la care se fac rugăciuni, daruri, în ziua în care se consfinÅ£eÅŸte sfârÅŸitul Ramadanului. Pelerinajul la Mecca este o formÇŽ specialÇŽ de consum. Musulmanii nu consumÇŽ carne de porc ÅŸi alcool. Este interzisÇŽ ÅŸi camăta, însă în practicile moderne de afaceri aceasta este adesea ignoratÇŽ. Rolul femeii este strâns legat de religie în islamism, în special în Orientul Mijlociu, unde femeile nu pot desfăşura aceleaÅŸi activităţi ca ÅŸi în ţările occidentale. ÃŽn Maroc restricÅ£iile impuse femeilor au influenţǎ atât asupra accederii femeilor în funcÅ£iile de conducere, cÇŽt ÅŸi asupra modelelor de cumpărare. ÃŽn afarÇŽ de produsele alimentare, la toate celelalte produse bărbatul ia decizia finalÇŽ la cumpărare. ÃŽn Maroc, o bunÇŽ gospodinÇŽ este cea care , în fiecare zi, merge la piaţǎ pentru a cumpăra legume, fructe, carne ÅŸi pâine. Ea va considera cÇŽ este bine servitÇŽ dacÇŽ poate atinge ÅŸi gusta diferitele produse de pe tarabÇŽ. Ea va da comandÇŽ lui Hamidon, proprietarul, care va fi curtenitor ÅŸi va pregăti cu deplinÇŽ încredere produsele, în timp ce ea va merge altundeva pentru a-ÅŸi continua drumul. O orÇŽ mai târziu, ea va reveni pentru a plăti: Hamidon va rotunji suma de platÇŽ, vor fi socotite cumpăraturile ÅŸi un băiat de prăvălie va merge cu gospodina până la maÅŸinÇŽ sau chiar până acasă. A doua zi Hamidon va spune : „Cum au fost roÅŸiile mele? Å¢i-am spus cÇŽ sunt bune!”. Un bacÅŸiÅŸ va încheia tranzacÅ£ia. Comparativ cu o gospodinÇŽ marocanÇŽ, în Europa stăpâna exemplarÇŽ a casei este cea care, o datÇŽ pe săptămână merge la supermarket pentru a face piaÅ£a, care cumpÇŽrÇŽ produsele ce prezintă cele mai bune garanÅ£ii de igienÇŽ ( adică cele care nu au fost atinse de o altÇŽ persoanÇŽ sau care sunt bine ambalate), iar dacÇŽ gustÇŽ un produs o face pe ascuns. Ea nu va îndrăzni sÇŽ cearÇŽ unui angajat sÇŽ guste pepenele sau un biscuit. Ea trebuie sÇŽ acorde încredere mărcii ÅŸi magazinului. ELEMENTE ImplicaÅ£ii asupra managementului A. Concepte fundamentale islamice 1.Unitatea Standardizarea produselor ÅŸi a promovÇŽrii 2. Legitimitatea GaranÅ£ii ale produsului mai puÅ£in formale, profit satisfÇŽcÇŽtor, nu maxim 3. Zakat(2,5% taxÇŽ obligatorie la reclamele „bogate”) Publicitate instituÅ£ionalÇŽ, folosirea profitului pentru scopuri caritable 4. Interzicerea luÇŽrii de camÇŽtÇŽ Creditul nu se poate folosi ca instrument de marketing, ci doar reducerile de preÅ£ în numerar 5. SupremaÅ£ia vieÅ£ii umane Alimentele pentru animalele de casÇŽ sunt mai puÅ£in importante, reclama trebuie sÇŽ reflecte înalte valori umane 6. Comunitatea Dezvoltarea serviciilor comunitare, pachete de alimente „kosher” 7. AbstitenÅ£a Produse nutritive ÅŸi uÅŸor digestibile la începutul ÅŸi sfârÅŸitul postului, dezvoltarea producÅ£iei de bÇŽuturi nealcoolice, alimente cu caracter vegetal ELEMENTE ImplicaÅ£ii asupra managementului 8. Environmentalism Acceptarea echipamentelor antipoluante 9. RugÇŽciunea zilnicÇŽ Program de lucru, traficul consumatorului B. Cultura islamicÇŽ 1. ObligaÅ£ii familiale ÅŸi de castÇŽ Comunicare din om în om, utilizarea grupurilor de referinţǎ 2. ObligaÅ£ia sacrÇŽ faţǎ de pÇŽrinÅ£i Reliefarea sfatului sau aprobÇŽrii pÇŽrinÅ£ilor în reclamÇŽ 3. ObligaÅ£ia ospitalitÇŽÅ£ii Elaborarea de produse simbol al ospitalitÇŽÅ£ii 4. Conformarea cerinÅ£elor codului de conduitÇŽ sexualÇŽ ÅŸi interacÅ£iunea socialÇŽ Magazine speciale pentru femei, cu promovarea mai personalÇŽ a produselor 5. ObligaÅ£ia respectÇŽrii sÇŽrbÇŽtorilor religioase Oferirea de cadouri Valorile reprezintÇŽ convingerile de bazÇŽ pe care le au oamenii referitoare la ceea ce este bun ÅŸi rÇŽu, corect ÅŸi incorect, important ÅŸi neimportant. Valorile culturale marocane: siguranÅ£a familiei; armonia familiei; vârsta; autoritate; compromis; devoluÅ£ie; foatre rÇŽbdÇŽtori; caracter indirect; ospitalitate; caracterformal/admiraÅ£ie; reputaÅ£ie; înrudiri; apartenenţă; prietenie; recunoaÅŸtere socialÇŽ; tradiÅ£ieOcupaÅ£ia preferată a comercianÅ£ilor de bijuterii, piele, covoare sau mirodenii este tocmitul. Un preÅ£, oricât de mic, acceptat fără tocmeală, este o adevărată jignire la adresa celor care vând obiectele. Capitolul 3 Comunicarea în managementul Marocului Comunicarea are o importanÇŽ deosebit în managementul internaÅ£ional datoritÇŽ dificultÇŽÅ£ilor în transmiterilor semnificaÅ£iilor dintre emiţǎtorii ÅŸi receptorii din diferite ţǎri. Variabile naÅ£ionale care influenÅ£eazÇŽ comunicarea sunt: mediul economic, mediul cultural, mediul politic ÅŸi mediul legal. Mediul economic. Comunicarea internaÅ£ionalÇŽ este influenÅ£atÇŽ în principal de urmÇŽtorii factori: protecÅ£ionism, liberalism, infrastructurÇŽ, alte caracteristici ale economiilor strÇŽine. Infrastructura. FacilitÇŽÅ£ile externe ale firmei ÅŸi serviciile publice formeazÇŽ infrastructura economicÇŽ. Ea include: transportul, energia, infrastructura comunicaÅ£iilor, infrastructura comercialÇŽ ÅŸi financiarÇŽ. Transportul. ImportanÅ£a transportului în afaceri nu mai trebuie subliniatÇŽ. Dintre indicatorii ce caracterizeazÇŽ activitatea de transport, un loc important îl deÅ£in numÇŽrul de camioane ÅŸi autobuze ÅŸi lungimea cÇŽilor ferate. DiferenÅ£ele aceator indicatori sunt deosebit de mari între regiuni. Ritmul rapid de dezvoltare al reÅ£elei rutiere, feroviare, maritime ÅŸi aeriene reprezintă unul din aspectele cele mai caracteristice ale evoluÅ£iei transporturilor în Maghreb. Sectorul de transport ÅŸi telecomunicaÅ£ii, care joacă un rol de mare importanţă în activitatea economică a Marocului, a cunoscut în ultimii ani o puternică expansiune concretizată prin extinderea reÅ£elei rutiere ÅŸi feroviare, creÅŸterea capacităţii ÅŸi modernizarea instalaÅ£iilor portuare ÅŸi aeroporturilor, dezvoltarea flotei maritime ÅŸi aeriene. Transporturile asigură într-o măsură tot mai deplină traficul intern ÅŸi internaÅ£ional al Marocului. Transportul este un important element în activitatea economicÇŽ a Marocului. Acest sector, cu toate componentele sale contribuie cu 6% în PIB, cu 15% în bugetul de stat ÅŸi redistribuie în jur de 25% din consumul naÅ£ional. Transportul pe ÅŸosele – Marocul deÅ£ine 1000 km de autostradÇŽ complet modernizatÇŽ. Din aceÅŸti 1000 de km de autostradÇŽ cea mai mare parte este ocupatÇŽ de axa nord-sud , care cuprinde urmÇŽtoarele rute: Casablanca-Tanger-Tetoul-Sebta Casablanca-Marrakesh-Hgadi-Taroundant Casablanca-El Jaida. Axa de est-vest ciprinde ruta: Rabat-Fes- Oujda Proiectele de dezvoltare ale transportului, întÇŽrind legÇŽturile ÅŸi dezvoltând cÇŽle dintre Tanger ÅŸi Lagos ÅŸi dintre Rabat ÅŸi Cairo, vor ajuta Marocul sÇŽ joace un rol important în dezvoltarea cÇŽilor dintre ţǎrile Europei, pe de o parte, ÅŸi ţǎrile Africii, lumea arabÇŽ, pe de altÇŽ parte. Transportul aerian – este operat de douÇŽ mari companii marocane de zbor “ROYAL AIR MAROC” ÅŸi “AIR INTER”. Marocul are 19 aeroporturi naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale, cele mai importante dintre acestea fiind: Mohamed V (Casablanca); Rabat-sale (Rabat); Angad (Oujda) MiÅŸcarea aeroporturilor: 59440, incluzând 29430 în Mohamed V (Casablanca). Traficul pasagerilor: 4.646.408 ÃŽn 2001, compania naÅ£ionalÇŽ Royal Air Maroc a estimat transportul la 2.363.024 pasageri. Energia. Statisticile consumului de energie pe locuitur servesc atât pentru orientarea spre o piaţǎ, cât ÅŸi ca un ghid pentru evaluarea infrastructurii locale. Consumul de energie este, de asemenea, corelat cu industrializarea generalÇŽ a ţǎrii ÅŸi astfel în legÇŽturÇŽ cu piaÅ£a bunurilor industriale din Maroc. Se poate spune cÇŽ indicatorul consumul de energie pe locuitor este cel mai potrivit pentru evaluarea infrastructurii generale a unei ţǎri. ComunicaÅ£iile. ÃŽn general, variaÅ£iile în infrastructura comunicaÅ£iilor urmeazÇŽ nivelul de dezvoltare economicÇŽ. Dintre indicatorii ce caracterizeazÇŽ infrastructura comunicaÅ£iilor, cei mai imoportanÅ£i sunt: numÇŽrul de telefoane la 100 de locuitori, numÇŽrul de ziare la 1000 de locuitori, numÇŽrul de calculatoare la 1000 de locuitori, numÇŽrul de televizoare la 1000 de locuitori, numÇŽrul de aparate radio la 1000 de locuitori. ÃŽn Maroc, sectorul telecomunicaÅ£iilor se află în întregime sub controlul statului. Se remarcă intrarea în funcÅ£iune a primei linii telefonice automate intercontinentale, între Maroc ÅŸi FranÅ£a, realizată cu ajutorul unui cablu submarin, ÅŸi inaugurarea primei staÅ£ii africane de telecomunicaÅ£ii prin satelit, construită la Souk El Arba, în apropiere de Rabat. SpaÅ£iul public. ÃŽn lumea arabo-musulmanÇŽ este foarte marcat de cei numiÅ£i “neo-patriarhali”, unde puterea este deÅ£inutÇŽ de cÇŽtre “şef”(preÅŸedinte sau monarh); mass-media, care evolueazÇŽ în acest spaÅ£iu, peproduce modelul acestui stat “patriarhal”. ÃŽn consecinţǎ, informaÅ£ia aÅŸa-zis “liberǎ”şi jurnalistul :independent” nu se dezvoltÇŽ decât într-un mediu restrâns, acest cadru fiind constituit din principii explicite ÅŸi mai ales implicite pe care statul le deloimiteazÇŽ ÅŸi le apreciazÇŽ în funcÅ£ie de evenimentele momentului, ce apar în funcÅ£ie de de sensul pe care îl dÇŽ unor noÅ£iuni cum ar fi “interes general” sau “ordinea publicǎ”. Dar aceastÇŽ configuraÅ£ie a spaÅ£iului public atige ast tehnologie a comunicÇŽrii:apariÅ£ia antenelor parabolice din locuinÅ£ele oamenilor ÅŸi utilizarea din ce în ce mai generalizatÇŽ a Internetului. Noile tehnologii în ţǎrile arabe Televiziuni Internet Tel. mobile Algeria 10,7 0,16 0,3 Arabia- Saudită 26,3 0,93 6,4 Egipt 18,3 0,71 2,1 Iordania 8,3 1,91 5,8 Televiziuni Internet Tel. mobile Kuweit 48 7,84 24,9 Liban 35,1 8,58 19,4 Libia 13,6 0,13 0,4 Maroc 16,5 0,35 8,3 Siria 6,6 0,19 0,2 Tunisia 19 1,04 0,6 ÃŽn Maroc ,în 2002, existau 1.3391 milioane de linii telefonice utile, iar numÇŽrul de telefoane mobile era de 116.645. Sistemul de telefonie:existÇŽ un sistem modern, cu toate accesoriile, cu toate cÇŽ densitatea este joasÇŽ:4,6 linii valabile la 100 de persoane. Sistemul de telefonie este compus din fire deschise, cabluri ÅŸi microunde rodio: Internetul este accesibil, dar foarte scump. Legat de managementul comunicarea în maroc se realizeazÇŽ de sus în jos. Aceasta reprezintÇŽ transmiterea informaÅ£iilor de la superior la subordonat. Principalul scop al acestei cominicÇŽri este de a transmite ordine ÅŸi informaÅ£ii. Managerii folosesc acest canal pentru a informa subordonaÅ£ii ce trebuie sÇŽ facÇŽ ÅŸi cum sÇŽ facÇŽ. Canalul faciliteazÇŽ circulaÅ£ia informaÅ£iei spre cei ce trebuie sÇŽ realizeze sarcinile. Comunicarea la prima întâlnire de afaceri Prima impresie conteazÇŽ foarte mult. Modul de prezentare la prima întâlnire poate influenÅ£a pozitiv sau negativ relaÅ£iile viitoare de afaceri cu partenerul. ÃŽn lumea facerilor modul cum este perceputÇŽ o persoanÇŽ poate influenÅ£a decisiv volumul afacerilor care se vor face. O primÇŽ imoresie bunÇŽ depinde de modul în care sunt înÅ£elese ÅŸi aplicate diferenÅ£ele culturale la specificul situaÅ£iilor respective, pentru a evita orice interpretare greÅŸitÇŽ. Oamenii din fiecare culturÇŽ au proceduri diferenÅ£iate ÅŸi soeranÅ£e diferite atunci când se întâlnesc pentru prima oarÇŽ cu alte persoane. La prima întâlnire de afaceri dintre managerii din diferite culturi este foarte important sÇŽ se înÅ£eleagÇŽ obiectivele culturale ale fiecÇŽrei pÇŽrÅ£i: obiective culturale - stabilirea de relaÅ£ii personale ; cÇŽrÅ£ile de vizitÇŽ – o formalitate, fÇŽrÇŽ valoare intrinsecÇŽ; deschiderea discuÅ£iei – stabilirea statului personal / contextului familial, conversaÅ£ii generale; imaginea de sine – parte a unei culturi bogate; limbaj – salutÇŽri formale, flatÇŽri, expresii de admiraÅ£ie; mesaje nonverbale – expresii faciale, limbajul trupului; orientare spaÅ£ialÇŽ - distanÅ£a apropiatÇŽ, informalÇŽ; orientare temporarÇŽ – orientare pe termen lung, asumarea iniÅ£iativei; schimb de informaÅ£ii – personale; încheiere – expresia ospitalitÇŽÅ£ii / relaÅ£iilor personale; valori culturale aplicate – armonie religioasÇŽ, ospitalitate, sprijin emoÅ£ional, statut/ritual. Comunicarea în cadrul întâlnirilor de afaceri: obiective culturale – stabilirea de relaÅ£ii ÅŸi câştigarea încrederii; deschiderea discuÅ£iei – o perioadÇŽ de “încÇŽlzire”/expresia ospitalitÇŽÅ£ii participare – dupa vârsta/implicarea specialistilor/caracter indirect; imaginea de sine – cultura bogata generozitate; limbaj – flatare,ocolire; orientare spaÅ£ialÇŽ – dupa statut ÅŸi varstÇŽ; orientare temporala – context istoric; luarea deciziilor – intuiÅ£ie,fundal religios; încheiere – orientaÅ£ii spre întâlniri viitoare; valori culturale aplicate – ospitalitate, crdinÅ£e religioase, vârstÇŽ / statut, flatare / admiraÅ£ie; DiferenÅ£e culturale în timpul prezentarilor de afaceri Obiective culturale – prezentarea problemei, identificarea opiniilor ; Deschidera discuÅ£iei – informaÅ£ii de bazÇŽ; procedurÇŽ – controlat de statut, informaÅ£ii de la specialiÅŸti; imaginea de sine – apartenenÅ£a familialÇŽ; limbaj – elaborat, emoÅ£ional; instrumente de persuasiune – crize, relige, naÅ£ionalism schimb de informaÅ£ii – indirect, la obiect; încheiere – relaÅ£ii de viitor, nevoia de judecatÇŽ a superiorilor; valori culturale aplicate – mesaj nonverbal, comunicarea indirectă la obiect; Ca în toate ţările musulmane, politeÅ£ea tradiÅ£ională în Maroc este inseparabilă de conduita religioasa. Cuvântul Dumnezeu este invocat in orice ocazie: Bismillâh (în numele lui Dumnezeu) pentru a primi o veste bună, pentru a răspunde la întrebările despre sănătate, pentru a aduce mulÅ£umiri după masă: In shâ Allâh . Formula obiÅŸnuită marocana de salutare este „ Care sunt veÅŸtile tale?” la care se adaugă „Nici un rău asupra ta?” . Se răspunde prudent „ Nici un rău gratie lui Dumnezeu!” Pentru a mulÅ£umi un marocan răspunde : „Dumnezeu sa te binecuvinteze!” , iar la despărÅ£ire : „Dumnezeu sa te protejeze!” . Altădată si in prezent doar la Å£ara în special în cazul femeilor, conversaÅ£ia era presărata de antifraze eufemistice ( adică toate lucrurile dezagreabile erau exprimate prin atenuare sau din contra). Astăzi , tinerii marocani folosesc aceste formule mult mai rar. Capitolul 4 Riscurile în afacerile din Maroc ÃŽn afacerile economice internaÅ£ionale pot apărea o mare varietate de riscuri datorită complexităţii relaÅ£iilor economice dintre ţările lumii, a diferenÅ£elor culturale, precum ÅŸi a modificării permanente a mediului economic ÅŸi politic internaÅ£ional. In afara acestor riscuri cu caracter obiectiv pot apărea ÅŸi o serie de riscuri de natură subiectivă datorate incompetenÅ£ei sau relei credinÅ£e a partenerilor străini. Din punct de vedere al caracterului lor, riscurile pot fi: riscuri cu caracter economic, cum sunt riscurile financiar-monetare, datorită fluctuaÅ£iilor valutare; riscuri de preÅ£, datorate inflaÅ£iei ÅŸi instabilităţii preÅ£urilor; riscuri contractuale determinate de neplata mărfurilor livrate, nerespectarea obligaÅ£iilor contractuale. riscuri cu caracter politic cum ar fi expropierea, confiscarea, naÅ£ionalizarea, determinate de schimbarea regimului politic, starea de război. riscuri cu caracter natural, cum sunt inundaÅ£iile, cutremurile, uraganele, erupÅ£iile vulcanice. Vulnerabilitate economică are ca obiectiv previzionarea instabilităţii politice a unei ţări pentru a ajuta firma să identifice ÅŸi evalueze evenimentele politice ÅŸi influenÅ£a lor potenÅ£ială asupra deciziilor actuale ÅŸi de perspectivă privind afacerile internaÅ£ionale. Evaluarea vulnerabilităţii politice se face nu doar cu scopul de a determina dacă poate fi făcută o investiÅ£ie într-o Å£ară sau nu, ci ÅŸi pentru a determina nivelul riscului pe care firma este pregătită să-l accepte. Conform ierarhizării ţărilor după gradul de libertate economică, Marocul se încadrează în rândul ţărilor în mare parte libere (aflându-se pe locul 40, urmată de ElveÅ£ia, Uruguay ÅŸi Uganda ). Guvernul marocan încurajează investiÅ£iile străine ÅŸi a realizat un număr de modificări destinate valorificării climatului investiÅ£ional în ultimii ani. ÃŽn octombrie 1995 Parlamentul marocan a aprobat un nou cod al investiÅ£iilor. Codul este aplicabil în egală măsură atât investitorilor străini, cât ÅŸi celor marocani. Ministerul FinanÅ£elor ÅŸi investiÅ£iilor străine a creat un birou de promovare a investiÅ£iilor ÅŸi studiază măsurile de reducere a muncii de birou asociată cu investiÅ£iile. ÃŽn aprilie 1996 statul marocan a semnat un acord cu compania U.S. CMS ÅŸi cu compania SWISS pentru un proiect de difuzare a energiei electrice evaluat la aproximativ 1,5 bilioane $. Autoritatea locală din Casablanca a semnat recent un acord cu o firmă franceză pentru conducerea ÅŸi îmbunătăţirea sistemului de distribuire a apei ÅŸi electricităţii. Managementul privat al altor proiecte de infrastructură, incluzând ÅŸosele, porturi ÅŸi reÅ£eaua de apă ÅŸi electricitate, sunt de asemenea în curs de finalizare. Marocul deÅ£ine un sistem legal nediscriminatoriu, care este foarte accesibil. Este membru al World Intellectual Property Organization (WINO ) Åži face parte din Berns Copyright ÅŸ.a. ÃŽn particular, liberalizarea sistemului de alocare a schimburilor externe, regimul importurilor ÅŸi sectorul financiar au redus rolul guvernului în economie. Moneda naÅ£ională ( dirhamul marocan ) este convertibilă în toate tranzacÅ£iile curente, cât ÅŸi în cele de capital, îndeosebi în cadrul repartizării capitalurilor investitorilor străini, dacă investiÅ£ia originală a fost înregistrată la Oficiul de Schimburi Externe. Marocul a optat pentru o economie liberă, diversificată, bazată pe iniÅ£iativa privată . Succesul investiÅ£iilor este datorat potenÅ£ialului economic ÅŸi resurselor umane. MulÅ£umită acestor remarcabile performanÅ£e, în particular sectorul industrial. Marocul este deja pregătit să contribuie cu un important coeficient între operatorii interesaÅ£i de Maroc ÅŸi peste hotare, schimbul de mărfuri ÅŸi cooperări legate de tehnică. Å¢ara a încercat continuu să valorifice climatul investiÅ£ional prin întărirea măsurilor de inducere ÅŸi încurajarea în favoarea ambilor investitori ÅŸi naÅ£ionali ÅŸi străini. ÃŽn regularizarea schimbului care autorizează transferul liber ÅŸi automat al veniturilor ÅŸi capitalurilor investite s-au emis o poliţă de credit investiÅ£ional ÅŸi o reformă a sistemului financiar, care urmăreÅŸte să adapteze sistemul bancar marocan la standardele europene. Sectorul financiar este supus unei puternice intervenÅ£ii a statului, concretizată, în perioada imediat următoare obÅ£inerii independenÅ£ei, prin instituirea monedei naÅ£ionale – dirhamul (DH)- ÅŸi înfiinÅ£area unei instituÅ£ii proprii de emisie – Banca Marocului. Numărul mare al băncilor ÅŸi existenÅ£a „Bursei de valori” la Casablanca subliniază încă odată importanÅ£a acestui oraÅŸ, ca fiind cel mai mare centru financiar ÅŸi comercial al Marocului. Banca Marocului, ca bancă centrală, reprezintă principala instituÅ£ie de emisie a ţării: acordă avansuri, aprobă scăderea taxelor vamale ÅŸi–şi dă acordul pentru obÅ£inerea unor credite străine. Banca NaÅ£ională pentru Dezvoltare Economică (B.N.D.E.): acordă credite pe termen lung ÅŸi mijlociu ÅŸi participă la realizarea unor importante proiecte de dezvoltare. ÃŽn legătură cu armonizarea ÅŸi generalizarea în aria contabilităţii Marocul a adoptat un cod de normalizare a contabilităţii. O reformă globală a pieÅ£ei capitalurilor a fost adoptată, cuprinzând reforma : „Stocul de Schimburi din Casablanca”, crearea corpurilor colective pentru investiÅ£ia proprietăţii private sub forma ICV’s ( companii de investiÅ£ii cu capital variabil ) ÅŸi crearea de fonduri comune de investiÅ£ii. PotenÅ£ialul economic ÅŸi uman conferă Marocului un loc de prim ordin în rândul statelor africane în curs de dezvoltare. Redresarea ÅŸi dezvoltarea de ansamblu a economiei s-a impus ca necesitate în perioada următoare proclamării independenÅ£ei naÅ£ionale. Politica economică adoptată de către guvernul marocan s-a axat pe concentrarea eforturilor poporului pentru realizarea cu precădere a acelor obiective menite să afirme personalitatea naÅ£ională. Industria Marocului este foarte dezvoltată, mai ales în următoarele domenii: industria zahărului, industria laptelui, a făinii, cea textilă, de ciment, chimică, mecanică. MINE ProducÅ£ie (milioane de tone) 1998 1999 2000* FosfaÅ£i 22 644 22 163 21 459 Plumb 115 114 118 Zinc 216 216 202 Bariu 353 329 320 Cupru 32 25 23 INDUSTRIE Indicele producÅ£iei industriale 1998 1999 2000 (baze 100 : 1992) Industrie de prelucrare 117,9 120,7 124,9     Agro - alimentare 121,9 123,3 129,7     Textile ÅŸi pielărie 119,1 117,2 118,0     Industria metalurgică, mecanică     Electrice ÅŸi electronice 109,9 117,2 121,3     Alte industrii 118,3 123,0 127,7 ÃŽn acord cu „ Centrul marocan de conjuctură „ în 1998 GPD a avut o creÅŸtere cu 6,3% faţă de 2% în 1997. Această creÅŸtere este în special datorată creÅŸterii cu 24% a valorii adăugate în agricultură. Valoarea adăugată a nonagriculturii a crescut deja cu 3,4% datorită construcÅ£iilor, energiei ÅŸi unor transferuri în sectorul industrial. Conform CMC, creÅŸterea activităţii în nonagricultură a dus la expansiunea investiÅ£iilor, a cărui volum a crescut cu 14% în 1998 faţă de 4,8% în ultimul an. Privind schimbul străin, creÅŸterea exporturilor (2,7%) a fost mai mică decât a importurilor (8,5%). Această accelerare a importurilor privind principalele bunuri durabile, care sunt esenÅ£iale pentru reevaluarea investiÅ£iilor. Angrenat in circuitul economic mondial, comerÅ£ul exterior are un rol deosebit de important in economia Å£arii, prin volum ÅŸi structură , prin influenÅ£a pe care o exercită asupra creÅŸterii ÅŸi diversificarii economiei naÅ£ionale. Măsurile de stimulare a exporturilor, conjunctura favorabilă a minereurilor pe piaÅ£a mondială, in special la fosfaÅ£i ÅŸi, totodată, creÅŸterea deosebită a importurilor de maÅŸini ÅŸi utulaje, ca urmare a intensificării procesului de industrializare, au determinat creÅŸterea continuă a volumului schimburilor comerciale ÅŸi extinderea ariei geografice a acestora. Exportul marocan este dominat de materiile prime minerale ÅŸi de către unele produse agricole, cu predilecÅ£ie citrice, legume ÅŸi zarzavaturi. Marocul deÅ£ine primul loc în exportul mondial de fosfaÅ£i. Prin încasările obÅ£inute, Oficiul Marocan al FosfaÅ£ilor constituie una din cele mai importante surse de finanÅ£are a dezvoltării economiei. La importul marocan ponderile cele mai mari le deÅ£in maÅŸinile, utilajele ÅŸi instalaÅ£iile industriale, produsele metalurgice, produse chimice. Marocul importă, deasemenea, un număr important de autovehicule ÅŸi subansamble necesare industriei de montaj, precum ÅŸi aparate de radio ÅŸi televiziune. Pentru protajarea consumatorilor, guvernul marocan urmăreÅŸte concretizarea unui complex de măsuri care vizează frânarea fenomenului de creÅŸtere a preÅ£urilor. Se are în vedere fixarea raÅ£ională ÅŸi suplă a preÅ£urilor, unificarea diverselor organisme, care au drept scop reglementarea ÅŸi controlul preÅ£urilor, informarea perpetuă a consumatorilor prin intermediul presei, radioului ÅŸi televiziunii. Succesele obÅ£inute pe linia reactivizării întregii economii au fost acompaniate de importante transformări pe plan social, care au vizat o mai bună repartiÅ£ie a veniturilor pe cap de locuitor, creÅŸterea nivelului de trai al populaÅ£iei, dezvoltarea învăţământului ÅŸi a culturii. Realizările obÅ£inute de poporul marocan în cele ÅŸase decenii care au trecut de la dobândirea independenÅ£ei au dus apariÅ£ia pe harta economică a Marocului a numeroase ÅŸi importante obiective economice în agricultură, industrie, transporturi ÅŸi alte sectoare economice. Capitolul 5 Negocierea în afaceri Obiectivul negocierii este de a se ajunge la un acord avantajos ambelor parÅ£i.Atingerea acestui obiectiv presune atât artÇŽ cât ÅŸi ÅŸtiinţǎ. Procesul de negociere presupune parcurgerea anumitor etape: Planificarea: Construirea relatiilor interpersonale; Schimbul de informaÅ£ii legat de problema în cauzÇŽ ( la marocani deciziile se iau adesea de persoanele mai în vârstÇŽ, informaÅ£iile mai detaliuate sunt oferite de specialiÅŸtii pe domenii de activitate.Problemele tehnice ÅŸi cele financiare sunt lÇŽsate în responsabilitatea comisiilor de evaluare, decizia poate fi influenÅ£atÇŽ de factorii politici sau de cei personali.) Persuasiunea (este consideratÇŽ cea mai importantÇŽ etapÇŽ. Marocanii continuÇŽ abordarea indirectÇŽ a afacerilor facÇŽt apel la relaÅ£iile personale, constituite anterior. Consruirea relaÅ£iilor personale este atât de integratÇŽ în etapa de persuasiune, încât este dificil de fÇŽcut o demarcaÅ£ie între discuÅ£iile afaceri ÅŸi cele personale. Marocanii fac apel la relaÅ£iile de afaceri ÅŸi personale viitoare, aÅŸteptând momentul ÅŸi locul oportun pentru a discuta termenii acordului final.); Acorduri. Caracteristici ale negociatorului marocan Contrar americanilor, spaÅ£iul nu are aceeaÅŸi valoare. Sfera de izolare a americanilor, spaÅ£iul inviolabil din jurul acestuia, nu există în Maroc. SpaÅ£iul public este al tuturor. Este esenÅ£ial pentru un marocan de a rămâne în zona olfactivă a partenerului, pe cât este de evitată această apripiere la americani. ÃŽn general, marocanii îşi privesc intens interlocutorii ÅŸi nu sunt niciodată indiferenÅ£i la propunerile acestora. Nu fiÅ£i supăraÅ£i dacă: sunteÅ£i primit cu sărutări de două frumoase dansatoare; faceÅ£i ca ele! omul de afaceri marocan vă ia mâna cât mai aproape de el sau vă poate îmbrăţiÅŸa; este un semn de prietenie. ÃŽn întâlnirile de afaceri negociatorul marocan evită să-ÅŸi pună partenerul într-o postură nefavorabilă. El îl respectă. Mai mult, are o deosebită capacitate de a lua decizii ÅŸi ÅŸtie să se facă ascultat. Statutul social este foarte important; de aceea, cartea de vizită nu trebuie uitată. El poate înÅ£elege poziÅ£iile ambelor părÅ£i fără a fi părtinitor. Nu trebuie deviatÄÆ