Referat Potentialul Biopedoclimatic Al Regiunilor Muntoase

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Potentialul Biopedoclimatic Al Regiunilor Muntoase si de asemenea puteti face Download Referat Potentialul biopedoclimatic al regiunilor muntoase

Citeste fragmente din Referat Potentialul Biopedoclimatic Al Regiunilor Muntoase

Potentialul bio-pedoclimatic al regiunilor muntoase in Romania Vegetatia naturala are un fond primordial forestier caracteristic Europei Centrale , care prezinta diferentieri generate de altitudine, de etajele de clima, si cuprinde peste 4000 de specii. Astfel, stejarul pre-domina in zonele de campie, fagul urca in Subcarpati si pe muntii mai scunzi, iar coniferele (molidul,bradul, pinul etc.) ajung pana la limita superioara a padurilor. Vegetatia forestiera prezinta interferente in zonele de tranzitie ale reliefului, iar din prezentele juxtapuse ale diferitelor specii rezulta , toamna, o bogata paleta coloristica atat de specifica peisajului romanesc. Pe muntii inalti se intalneste o vegetatie alpina si subalpina cu prinzand pajisti cu tufarisuri de jneapan si ienupar, afin etc. In diferite locuri din tara traiesc plante rare, unele endemice, altele constituind relicve din epoci indepartate sau tipuri specifice altor zone ale planetei.Cea mai mare parte a Retezatului este inglobata in Parcul national Retezat, in cuprinsul caruia se afla si rezervatia stiintifica, unde sunt ocrotite plante rare multe endemisme. In muntii Retezat exista o flora foarte variata (peste 300 de specii),dintre care 16% endemisme carpatice si peste 4% endemisme proprii. Dintre acestea din urma amintim vulturica (din genul Hieracium ). In muntii Piatra Craiului se afla o alta planta endemica , garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), care este totodata un relict de la sfarsitul tertiarului. Populatiile de animale sunt dispuse pe zonele si etajul de vegetatie care constituie mediul lor de viata. Fauna cuprinde peste 3.600 de specii care provin tot din cele trei mari provincii europene : Europa Centrala , cu animale mari , Europa Rasariteana, cu rozatoare si pasari rare ( dropia ) si Europa de Sud, cu specii ca vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, scorpionul, dihorul etc. Insemnatate deosebita prezinta fauna cinegetica -reprezentata prin ursul cafeniu,capra neagra, capriorul, risul, cerbul carpatin, mistretul, iepurele etc. iar dintre pasari : cocosul de munte, cocosul de mesteacan, Raurile adapostesc numeroase specii de pesti, printre care pastravul, lostrita(numai in Carpatii Orientali) si lipanul. O mare parte din pasarile si animalele tarii noastre se bucura de ocrotire partiala sau totala. Printre marile daruri pe care natura le-a oferit pamantului romanesc se afla si cele peste 2000 de izvoare minerale,dintre care multe sunt termale.Puterea tamaduitoare a unora dintre ele este cunoscuta de peste doua milenii, fapt dovedit de descoperirile arheologice de la Baile Herculane, de la Calan sau de la Geoagiu-Bai. Izvioarele minerale sunt legate de prezenta muntilor vulcanici, de zacamintele de petrol, gaze naturale, sare, precum si existenta faliilor de adancime din zona carpatica. Majoritatea lor provin din apele vadoase care, prin infiltratii, ajung la mari adancimi, de unde revin la suprafata incarcate cu saruri, uneori avand temperaturi ridicate. Cele mai bogate zone in izvoare minerale si termale se afla de-a lungul Carpatilor si Subcarpatilor,fapt care a dus la dezvoltarea a peste 160 de statiuni in care s-au construit unitati moderne de cazare si tratament, dintre care unele de importanta nationala ( Baile Herculane, Baile Felix, Vatra Dornei, Singeorz-Bai, Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova, Covasna, Calimanesti, Baile Olanesti etc.). Solurile alpine: Sunt scheletice cu profiluri subtiri si orizonturi slab differentiate, soluri brune acide. ondiţiile climatice de ansamblu: La latitudinea ţării noastre, mişcarea generală a maselor de aer atmosferic se produce, în mod obişnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adică areale de mică şi de mare presiune atmosferică (numite «arii ciclonale» şi respectiv «arii anticiclonale») - introduce modificări în această deplasare şi are ca, urmare apariţia unor fronturi de ploi sau schimbări termice, precum şi modificări ale direcţiilor de propagare a curenţilor de aer, în raport însă şi cu unii factori locali. Relieful, în primul rând prin altitudine, în al doilea rând prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificări locale destul de însemnate: scăderi de temperatură în raport cu înălţimea şi creşterea cantitativă a precipitaţiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale şi depresiunile aduc devieri ale curenţilor atmosferici, inversiuni de temperatură (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotrivă, încălziri ca urmare a «efectului de foehn» de la începutul primăverii. Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura şi precipitaţiile sunt elemente determinante în aspectul stărilor vremii, adică a situaţiilor concrete ce se succedă zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiţi indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungată; se folosesc mediile de temperatură, de precipitaţii etc. Acestea ilustrează caracteristicile climei. Temperatura medie anuală scade uşor în ţara noastră de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); după cum scade şi în altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m). Precipitaţiile atmosferice scad în medie de la vest la est şi cresc cu altitudinea. În ţinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitaţii pe an, iar în munţii înalţi peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a râurilor cu izvoarele în Carpaţi. Precipitaţiile au la noi un regim neregulat. Valorile menţionate sunt medii multianuale. Sunt însă ani ploioşi în care, în acelaşi loc, pot cădea precipitaţii aproape duble şi ani secetoşi în care precipitaţiile se înjumătăţesc. Etajele de clima sunt următoarele: a)Climatul alpin caracterizează munţii la peste 2000 m in Carpatii Meridionali si peste 1800 m in partea de nord a Carpatilor Orientali. Temperatura medie anuală în jur de 00 C (sub 00 C la peste 2200 m ) Temperatura medie a verii ( 120 ( 100 C ) Temperatura medie a iernii este intre –80 si –100 C ( chiar –120 C ) Precipitaţiile medii ( 1200 mm/an Vanturile de vest bat cu putere Areale cu climat alpin: Munţii Rodnei, Suhard, Călimani, Ceahlău ( la peste 1800m), Ciucas ( la peste 1800 m ), Bucegi, Iezer, Fagaras, Parâng, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii, Godeanu, Tarcu, Retezat, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare ( la peste 1700 m in fiecare din Carpatii Occidentali ). b)Climatul montan caracterizează munţii inalti si mijlocii cu altitudini intre 800 si 2000 m. Cuprinde:Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Munţii Apuseni ( partea centrala ), Munţii Banatului ( la peste 1000 m ). Temperatura medie anuala scade cu altitudinea ( 60 ( 20 C ) Temperatura medie a verii ( 190 C( 120 C ) Temperatura medie a iernii ( -40 C ( -80 C ) Precipitaţiile cresc 800 mm/an ( 1000 mm/an Bat vanturile de Vest Nuanţele ( influentele climatice ) – datorate unor influente exterioare. a)Climatul cu influente oceanice aflat sub acţiunea directa a Vanturilor de Vest. Cuprinde: Munţii Apuseni, Influenta oceanica este data de: Amplitudinea termica mai mica dintre vara si iarna Precipitaţii mai bogate datorate Vanturilor de Vest, care au un caracter permanent Climatul cu influente submediteraneene Cuprinde: Munţii Banatului Influenta submediteraneeana este data de: Iarna blânda si ploioasa Temperaturi mai mari iarna ( cu 10 – 20 C ) Bate austrul b)Climatul cu influente baltice Cuprinde: grupa nordica a Carpatilor Orientali ( partea estica ). Influentele baltice se manifesta prin: Temperaturi mai scăzute Precipitaţiile, sub forma de ninsoare, mai frecvente Pătrunderea unor mase de aer rece din nord 쥁