Referat Castelele De Pe Valea Loarei

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Castelele De Pe Valea Loarei si de asemenea puteti face Download Referat Castelele de pe valea Loarei

Citeste fragmente din Referat Castelele De Pe Valea Loarei

Castelele de pe valea Loarei Valea Loarei strabate 4 provincii ale Frantei: Orleans, Blésois, Touraine si Anjou, 4 verigi care formeaza un element liant al Frantei. Valea regala este deschisa de castelul GIEN, domeniul Anei de Beaujeu, fiica regelui Luis al – XI – lea. Este dotat cu mici turnuri, dominate de o fatada ornamentala de caramizi bicolore, asezate in romburi. Castelul este amplasat aproape de podul care traverseaza orasul Orleans, reputat pentru faiantele sale. SULLY este un castel restaurat cu abilitate, cu o arhitectura militara destul de aspra. TALCY este primul castel care ne intampina in provincia Blésois. Fundatia castelului dateaza din secolul - XV - , initial nefiind un castel pentru persoane regale. In 1520, Bernard Salviati obtine autorizatia de fortificare a castelului, aparand astfel drumul pentru patrule ce se vede de-a lungul donjonului patrat. Restul castelului se inspira din Blois, cu galeria sa cu stalpi octogonali, sustinand patru arcade cu bolti tesite, un etaj luminat de ferestre mici si doua ziduri grele, triunghiulare, la nivelul acoperisului. CHAMBORD – pe timpul contilor de Blois – nu era decat un loc unde se adunau pentru partide de vanatoare. La venirea lui Luis al – XII – lea, este integrat domeniului regal, iar pe timpul lui François I se incep lucrarile de extindere, astfel incat, in Franta, in perioada in care Chambord a fost construit, nu exista un alt castel de dimensiuni asa de mari: 440 de camere, 440 de seminee, 13 scari si 800 de capitoluri. In 1821 e donat ducelui de Bordeaux care va fi initiatorul unei vaste opere de restaurare. De forma dreptunghiulara, are in cele patru colturi patru turnuri rotunde. In centru se ridica donjonul, constructie enorma, patrata, flancata de tot atatea turnuri, care constituie partea principala a castelului. Fatada are o alura sobra, punctata de ferestre cu cercevele separate la fiecare etaj de catre un cordon dublu impodobit cu muluri. La nivelul acoperisului se dezlantuie luxul si fantezia stilului arhitectural italienesc, atat de stralucitor in abundenta de pilastrii si colonade, si in policromia incrustatilor de ardezie. Deasupra acestei elegante dezordini de structuri domina turnul cupolei centrale, la 32 m inaltime. In centrul donjonului scara spiralata permite sa fie admirate boltile sapate si varitatea incomparabila de capiteluri. Curtea interioara a castelului se deschide in doua aripi: cea de est cu cariatide si lanternon, cu flori de crin, apartine epocii lui François I, pe cand aripa de vest, mai clasica, dateaza din vremea lui Henry al – II – lea. Interiorul castelului se caracterizeaza prin simplitate, peretii fiind goi si mobilierul rar. BLOIS ofera un rezumat al stilurilor arhitecturale practicate in epoca feudala, pana la Louis al – XIII – lea. Charles d Orleans a construit imediat dupa eliberarea sa din captivitatea din Anglia lucrari de reconditionare a donjonului si a construit severa galerie ce-i poarta numele. La nivelul parterului, construit din piatra gasesti arcade tesite, asezate pe stalpi ortogonali, iar la etaj fatada de caramizi e aerisita de ferestre cu cercevele incadrate de piatra. Pe acoperis se observa mici lucarne cu pinioane. Totul de o simplitate plina de savoare si de finete. Louis al – XII – lea a adaugat o noua aripa celei construite de Charles d Orleans, mai bogata in ornamentatii, dar perfect armonizata. Si acest castel se compune dintr-un amestec de caramizi si pietre, dar stilul nou si influenta italiana sunt aici mai accentuate. Aripa construita de François I se prezinta ca un aliniament vertical de ferestre bordate de piastri, care taie un dublu rand orizontal de muluri. Aceasta dispozitie in sah este indulcita de motive ornamentale de o remarcabila . Arhitectura castelului CHEVERNY respecta regulile de simetrie cele mai riguroase, in acelasi timp denuntind gustul pentru ostentatie, caracteristic epocii. De o conceptie foarte simpla castelul se compune dintr-un pavilion central de proportii modeste, prelungit de doua aripi avind la extremitati, mari domuri, quatrangulare. Pe toata lungimea fatadei, la nivelul etajului, sunt fixate in nise, busturi ale unor imparati romani. Interiorul cu lambriuri superbe, tapiserii flamande si plafoane in caseta, este de o exceptionala frumusete . FOUGERES este tipul asezarii seniorale modeste ale secolului al XV - lea, rustica, dar amabila. La intrare doua turnulete cu acoperisuri conice de ardezie, introduc un donjon, cu patru laturi egale si un gros turn. In curtea interioara, o inlantuire de acoperisuri de diferite niveluri, confera o nota de vesela fantezie la intreg asamblul arhitectural. BEAUREGARD este un castel de tip clasic construit in secolul al – XVI – lea, ce se compune dintr-o galerie legata de doua paviliuane rectangulare, care adaposteste o interesanta colectie de portrete istorice. CHAUMONT, la prima vedere, ne face sa credem ca avem de-a face cu o fortareata datorita aspectului militar dat de metereze, de drumul de straja si podul mobil. Este placut si cochet, datorita fatadei albe, intrerupta de blazoane si frize. Intrarea in castel se face printr-un parc plantat cu cedrii si avand peluze cu flori. Trecand de podul mobil ne intampina doua turnuri rotunde, batute cu blazoane, ce pazesc intrarea. O friza inconjoara peretii si tunurile la nivelul parterului; dublul "C" de la Charles de Chaumont se invecineaza cu interpretarea etimologica a cuvantului "chaumont", reprezentata sub forma unor coline in flacari. Mai sus se observa emblemele Dianei de Poitier ( amanta regelui Henry al – II – lea). De-o parte si de alta a castelului, aripile sunt flancate de doua turnuri cu acoperis conic. Turnul Amboise constituie partea cea mai inalta, severa si veche a castelului. Imediat dupa ce depasesti cetatuia, descoperi curtea, delimitata de 3 constructii perpendiculare, intinse catre vale. Aripa orientala se termina printr-o capela a carei obsida, cu trei ziduri, se sprijina pe contra-forturi cu pinacle. Aripa de vest se distinge printr-un sombru tur de scara, gotic pur, si prin prelungirea sa la nord intr-un corp de apartamente cu aspect renascentist. Prima dovada a renasterii franceze, castelul AMBOISE, uneste puterea citadelelor cu gratia noii arhitecturi. Cu exceptia fatadei renascentiste, construita de catre François I, castelul reflecta traditia gotica, fanteziile stilului italienesc, remarcandu-se numai sporadic, prin motivele ornamentale. De notat, capela SAINT HUBERT, mic monument de un stil stralucitor, imbogatit de splendide decoratii scluptate. CHENONCEAUX, constituit dintr-un careu ridicat in apele Cher-ei, construit pe stalpi cu patru laturi, cu deshiderile ornate cu antablamente renascentiste si pilastrii. Henry al – II – lea a construit un pod cu cinci arcuri, care leaga castelul de malul stang al Cher-ei, si o galerie, inaltata pe trei etaje, constructie sobra si aproape lipsita de decoratii. Ü¥hà