Referat Tehnologie Comerciala.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Tehnologie Comerciala.rtf si de asemenea puteti face Download Referat tehnologie comerciala.rtf

Citeste fragmente din Referat Tehnologie Comerciala.rtf

. Locul єi rolul proceselor secundare єi principale оn sistemul tehnologic al magazinului Magazinul este un “vвnzгtor” de prim ordin, fie cг este organizat оn forma de vвnzare cu autoservire, fie оn forma clasicг unde progresele оnregistrate оn prezentarea mгrfurilor, la vederea clientului, ca єi aspectul agreabil єi modern al acestuia preiau unele atribute din munca vвnzгtorului. Frecventвnd un magazin, consumatorul “economiseєte” timp, efort, nefiind nevoie sг se adreseze fiecгrui producгtor pentru a-єi acoperi cerinюele de consum care pot fi destul de largi ( hranг, оmbrгcгminte, igienг personalо, dotare єi оntreюinere a locuinюei etc.). Deci, magazinul produce servicii єi oferг consumatorului mijlocul de a le obюine prin actul de vвnzare. .Structura funcюionalг a magazinului Suprafaюa unui magazin se poate diviza оn funcюie de mгrimea єi profilul sгu, vechimea clгdirilor оn care acestea оєi desfгєoarг activitatea, modul de realizare a construcюiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel : a) sala de vвnzare, оn cadrul cгreia are loc procesul de vвnzare a mгrfurilor; b) depozitul de mгrfuri, destinat pгstrгrii mгrfurilor єi continuitгюii procesului de vвnzare; c) spaюial tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalaюii tehnice, birouri). O importanюг deosebitг pentru organizarea magazinului o are, printre altele, forma єi mгrimea sгlii de vвnzare. Experienюa demonstreazг cг existг o mare diversitate de forme ale sгlii de vвnzare. Sunt preferate formele pгtrate єi dreptunghiulare (cвt mai apropiate de forma pгtratг) datoritг condiюiilor optime de vizibilitate єi de orientare a cumpгrгtorilor оn sala de vвnzare, de amplasarea mobilierului єi utilajelor, de stabilirea celor mai raюionale fluxuri ale mгrfurilor, personalului єi cumpгrгtorilor. Sala de vвnzare trebuie sг aibг create condiюii de iluminare naturalг care sг asigure, оn timpul zilei, vizibilitate pвnг оn cele mai оndepгrtate locuri, sг permitг studierea amгnunюitг a mгrfurilor expuse, precum єi distingerea fгrг efort, a оntregii palete coloristice a mгrfurilor. Tehnologia amenajгrii suprafeюei de vвnzare Organizarea interioarг a suprafeюei de vвnzare reprezintг, оntr-o anumitг mгsurг, modul de prezentare a magazinului, “argumentul” sгu, maniera sa de exprimare оn cadrul dialogului pe care-l stabileєte cu clientela. O asemenea viziune, presupune ca magazinul sг fie proiectat din interior spre exterior, оncepвnd de la punctul de vвnzare (raionul). Atвt оn proiectarea noilor magazine, cвt єi оn remodelarea celor existente, se urmгreєte, оn esenюг, crearea unei ambianюe care sг promoveze оn cel mai оnalt grad vвnzгrile, realizarea unei legгturi optime оntre diferitele componente ale sistemului pe care оl formeazг ansanblul suprafeюei de vвnzare. . Dimensionarea raioanelor Funcюionalitatea eficientг a magazinului este condiюionatг de modul cum se va soluюiona repartizarea suprafeюei de vвnzare pe raioane, dimensionarea optimг a acestora avвnd consecinюe nemijlocite asupra cifrei de afaceri, ca єi asupra nivelului de servire a clienюilor. Suprafaюa de vвnzare a unui raion depinde mai multi factori, printre care : a) Volumul єi structura asortimentului de mгrfuri comercializat; b) Formele de expunere єi vвnzare, оn interdependenюг cu tipul єi dimensiunile mobilierului utilizat; c) Frecvenюa cererii de mгrfuri a populaюiei, dupг sezon; d) Obiceiurile de cumpгrare a populaюiei; e) Amplasarea magazinului єi particularitгюile sale constructive. Deєi, destul de dificil, se poate stabili o metodologie care sг asigure alocarea orientativг pe grupe de mгrfuri, a suprafeюei de vвnzare a unui magazin. O asemenea metodologie presupune parcurgerea succesivг a urmгtoarelor etape : a) Determinarea unui numгr teoretic de referinte, pornind de la un asortiment-tip pentru fiecare raion ; b) Determinarea stocului de etalare ; c) Stabilirea unor norme de оncгrcare pe mp suprafatг de etalare ; d) Calcularea raportului dintre suprafaюa de etalare єi cea ocupatг cu mobilier ; e) Determinarea lungimii alocate fiecгrui raion. a) Numгrul de referinюe - se stabileєte pe raioane sau familii de produse. Metoda practicatг de alegere a asortimentului - tip pentru fiecare raion, presupune, la rвndul ei, parcurgerea unui anume numгr de etape intermediare : Prima etapг : se stabileєte lista raioanelor єi familiilor de produse care trebuie implantate. Un magazin va avea, de regulг, urmatoarele raioane alimentare : mezeluri, brвnzeturi, carne, fructe єi legume, produse congelate, bгuturi, bгcгnie uscatг. Implantarea unui raion nealimantar оn acest magazin este condiюionatг de mгrimea acestuia. Astfel, avвnd оn vedere talia magazinului, se impune o analizг graficг, pentru care se are оn vedere : ? Suprafaюa minimг necesarг pentru a introduce o anumitг categorie de articole nealimentare; ? Repartiюia suprafeюelor оntre raioanele alimentare єi cele nealimentare. A doua etapг : se determinг natura categoriilor de articole ; A treia etapг : se are оn vedere detalierea asortimentului, determinвnd pe fiecare raion єi familie de produse lista articolelor care vor fi prezentate la vвnzare, cu menюionarea numгrului de referinюe pentru fiecare raion. Trebuie avut оn vedere : ? Lipsa din asortimentul de mгrfuri a unor articole pe care clientul le cumpгrг оn mod obiєnuit; ? Existenюa unui numгr mare de produse cu desfacere lentг care antreneazг reducerea frontului de expunere єi o creєtere a stocului cu toate consecinюele negative pe care le are asupra cheltuielilor de circulaюie єi a rentabilitгюii. Urmгrirea atentг a comportamentului clientelei єi a vвnzгrilor realizate este, fгrг оndoialг cel mai bun criteriu de adaptare a asortimentului la cerinюele pieюei unui magazine. Aceastг adaptare presupune, оn paralel, atвt introducerea unor noi articole, cвt єi retragerea altora din vвnzare. Оnainte de a se decide scoaterea unor produse din asortimentul de mгrfuri oferite de punctul de vвnzare este necesar sг se dea rгspuns unor оntrebгri : ? Articolul susceptibil de a fi eliminat nu trebuie oare sг existe оn structura asortimentului оn mod obligatoriu, indiferent de proporюia оn care este cerut ? ? Nu s-ar оnregistra o creєtere a vвnzгrilor dacг s-ar schimba locul de expunere a respectivelor articole ? ? Articolele respective sunt cunoscute suficient de bine de consummator ? b) Stocul de etalare din sala de vвnzare Stocul de etalare se impune a fi avut оn vedere, оn primul rвnd din necesitatea asigurгrii unei suprafeюe minime pentru prezentarea asortimentului de mгrfuri, єtiut fiind faptul cг existг un raport оntre numгrul de exponate dintr-un anumit reper єi posibilitatea realizгrii unui volum optim al vвnzгrilor. Se admite, astfel, cг sunt necesare minim 2 sau 3 bucгti din acelaєi articol pentru ca acesta sг aibг єansa de a opri privirea unui client. Astfel spus, se poate presupune cг unei creєteri a linearului unui raion оi corespunde o creєtere a volumului vвnzгrilor , оnsг aceastг creєtere este limitatг prin existenюa a douг restricюii : ? Un numгr minim de bucгюi dintr-o anumitг referinюг care dacг nu este atins, nu permite realizarea unei vвnzгri corespunzгtoare ; ? Un prag de saturaюie, peste care, dacг se trece, nu se va obюine o sporire a vвnzгrilor. Linearul este “lungimea de expunere” a produselor оntr-un magazin. c) Norma de оncгrcare pe mp suprafaюг de etalare trebuie sг fie rezultatul experimentгrilor, luвndu-se оn consideraюie tipul єi dimensiunile mobilierului utilizat, caracteristicile de prezentare comercialг a mгrfurilor (gabarit, ambalaj etc), formele de expunere pe mobilier. Posibilitгюile de оncгrcare cu mгrfuri a mobilierului se aflг оn relaюie directг cu оnгlюimea, lгюimea єi adвncimea acestuia ( raft, stender etc.) cu distanюa dintre poliюe (respectiv, bare) - elemente ce variazг de la o grupг de mгrfuri la alta. d) Raportul dintre suprafaюa de etalare єi cea ocupatг cu mobilier Are оn vedere оnгlюimea purtгtorilor de mгrfuri (rafturi, gondole, stendere, etc.), numгrul єi dimensiunea poliюelor, distanюele minime dintre acestea. Se va urmгri totodatг : ? Asigurarea unei lungimi optime a frontului de expunere (5-10 m) ; ? Utilizarea la maximum a mobilierului de-a lungul pereюilor pe оnгlюimi variind оntre 2 єi 2,20 m ; ? Folosirea оn general a unui mobilier cu 4-5 niveluri (poliюe) de expunere. . Implantarea raioanelor єi suprafaюa de vвnzare a magazinului Prin operaюiunea de implantare se urmгreєte amplasarea raioanelor, a mobilierului єi a produselor astfel оncвt sг se asigure prezentarea unui stoc de mгrfuri echilibrat оn raport cu cerinюele clientelei, precum єi uєurarea alegerii de cгtre cumpгrгtori a mгrfurilor expuse. Fundamentarea implantгrii raioanelor implicг elaborarea unui plan concret de aranjare spaюialг a suprafeюei de vвnzare. Fiecare raion are importanюa єi un rol bine definit оn utilizarea cu maximum de eficienюг a suprafeюei de vвnzare a magazinului. Оn esenюг, la elaborarea acestui plan se are оn vedere gгsirea celor mai adecvate soluюii de utilizare intensive a spaюiilor de vвnzare, prin luarea оn considerare a mai mulюi factori : Factori de influenюг : ? Natura єi caracteristicile mгrfurilor expuse ; ? Formele de vвnzare practicate ; ? Dimensiunile єi forma suprafeюei de vвnzare ; ? Obiceiurile de cumpгrare єi preferinюele consumatorilor ; ? Condiюiile de aprovizionare de la furnizori ; ? Normativele de stoc єi vitezг de circulaюie a mгrfurilor . Obiective urmгrite: ? Utilizarea raюionalг a оntregii suprafeюe disponibile ; ? Dirijarea circuitului clientului ; ? Facilitatea cumpгrгtorilor ; ? Reducerea circuitelor єi operaюiilor de manipulare a mгrfurilor ; ? Realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulaюie . Оn general, scopul compartimentгrii pe raioane , este de a se crea un raport optim оntre suprafaюa raionului єi volumul vвnzгrilor respective. Оn practicг, se utilizeazг, оn acest scop, regula care se bazeazг pe observaюiile curente asupra fluxului cumpгrгtorilor оn magazine, potrivit cгrora aceєtia se opresc, оn cea mai mare parte, оn apropierea intrгrii оn magazine, evitвnd drumul pвnг оn partea opusг intrгrii. Pe baza acestor obsevaюii, regula cere ca suprafaюa magazinului sг fie оmpгrюitг оn patru pгrюi egale : оn prima pгtrime din vecinгtatea intrгrii urmeazг sг fie amplasate acele raioane care participг cu o cotг globalг de 40% оn volumul vвnzгrilor, iar оn celelate, оn ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% єi 10% . Experienюa comercialг din mai multe югri demonstreazг cг anumite raioane constituie punctele de atracюie cele mai puternice ale unui magazin : raionul de fructe єi legume din supermagazine, al raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale etc. Оn ceea ce priveєte “ implantarea оn detaliu ”, se va urmгri sг se gгseascг amplasamente corespunzгtoare diferitelor raioane, оn funcюie de frecvenюa de cumpгrare a mгrfurilor. Un plan de implantare optim are ca scop localizarea produselor de cerere foarte mare оntr-o asemenea variantг оncвt clienюii sг fie atraєi de fiecare dintre ele, traversвnd o оntreagг salг de vвnzare. Astfel., clienюii au posibilitatea de a оnmagazina vizual оntregul linear de prezentare, de-a lungul cгruia vor figura produsele curente єi bineinюeles, cele de impuls. Acest mod de rezolvare presupune trei faze successive de abordare a implantгrii raioanelor : ? Determinarea amplasamentelor raioanelor de foarte mare atracюie, susюinutг de produsele de apel (cazul legumelor єi fructelor sau a mezelurilor оntr-un supermagazin ) ; ? Determinarea amplasamentelor mгrfurilor de cerere curentг ; ? Determinarea amplasamentelor articolelor care fac obiectul cumpгrгturilor de impuls. Aєadar, amplasarea mгrfurilor de cerere foarte mare sau curentг va trebui sг conducг la un drum dirijat al clientelei, pe cвt posibil pe fiecare culoar de circulaюie, оn timp ce produsele care fac obiectul cumpгrгturilor de impuls se amplaseazг оn funcюie fie de o complementaritate оn utilizare, fie de viteza lor lentг de circulaюie, care poate fi acceleratг printr-o aєezare оn imediata vecinгtate a unui loc atractiv. . Echipamentul de prezentare єi vвnzare a mгrfurilor Echipamentul comercial оndeplineєte un rol important оn activitatea unui magazin, contribuind la folosirea optimг a suprafeюei de vвnzare, la etalarea unei cantitгюi cвt mai mari de mгrfuri єi la crearea condiюiilor favorabile de muncг pentru vвnzгtori. Raportat la cerinюele comerюului modern, se apreciazг cг durata de viaюг a echipamentului comercial variazг оntre 5 єi 10 ani, depinzвnd de calitatea materialului єi de frecvenюa consumatorilor оn magazin. Evident, deteriorarea constituie primul criteriu de оnlocuire a echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu vizeazг funcюionalitatea echipamentului. Este vorba de aєa-zisa “ uzurг moralг”, sub impactul cгreia diferitele tipuri de mobilier єi utilaj nu mai corespund unei comercializгri optime a mгrfurilor єi nici normelor de rentabilitate єi productivitate ale magazinului . Exemplul tipic, оn aceastг privinюг, оl constituie casele de marcat, care trebuie оnlocuite nu numai datoritг uzurii fizice, ci єi faptului cг nu corespund cerinюelor unei gestiuni moderne. Pe plan mondial, se apeleazг din ce оn ce mai frecvent la aparatajul electronic, capabil sг оnregistreze operaюiunile comerciale єi, concomitent, sг codifice informaюiile pe benzi magnetice оn vederea prelucrгrii ulterioare. Dispunerea mobilierului оn magazin trebuie sг asigure folosirea intensive a spaюiilor comerciale, pe orizontalг єi verticalг, оn vederea obюinerii unui grad optim de ocupare cu mobilier єi respectiv de оncгrcare a sгlii de vвnzare cu mгrfuri. Existг o corelaюie certг оntre mгrimea suprafeюei de vвnzare єi dimensiunile maxime ale mobilierului de prezentare. Casele de marcat . Оn rвndul utilajelor de bazг ale sгlii de vвnzare se cuprind єi casele de marcat. Cumpгrгtorii apreciazг buna funcюionare a magazinului єi dupг felul оn care se desfгєoarг оncasarea contravalorii mгrfurilor. Numгrul caselor de marcat оn diferitele tipuri de magazine trebuie оn aєa fel stabilit оncвt sг asigure un proces nestвnjenit de оncasare єi sг preоntвmpine aglomerгrile. Amplasarea caselor de marcat se face astfel оncвt sг favorizeze utilizarea unei tehnologii comerciale moderne, eficiente. Realizarea acestui obiectiv implicг respectarea anumitor cerinюe, dintre care menюionгm : ? Asigurarea desfгєurгrii unei circulaюii nestвnjenite a clienюilor, оncвt fluxul acestora sг nu se intersecteze оn faюa caselor de marcat; ? Clienюii vor fi оndrumaюi оn aєa fel оncвt toate casele sг fie solicitate оn mod relativ uniform ; ? Evitarea ajungerii оn situaюii de aglomerare ; supravegherea nestвnjenitг, de cгtre casierг, a unei pгrюi din sala de vвnzare ; ? Gruparea оntr-un loc bine delimitat, оn cazul vвnzгrii prin autoservire, a tuturor caselor de marcat ; excepюiile sunt posibile atunci cвnd sala de vвnzare are mai multe puncte de ieєire. . Fluxul clienюilor оn sala de vвnzare Fluxul clienюilor este conturat de modul cum se amplaseazг mobilierul comercial (rafturile, gondolele, mesele etc.) . Mobilierul se amplasezг lвngг pereюi sau оn centrul sгlii de vвnzare єi trebuie sг delimiteze culoarele pentru circulaюie. Fluxul trebuie sг fie continuu, оncвt sг conducг clienюii pe toate culoarele. Este recomandat ca magazinul sг aibг douг uєi, ambele cu deschiderea spre stradг ; de preferat ca pentru intrare єi iesire sг existe uєi distincte, deєi la magazinele mici nu este posibil acest lucru. Lгюimea culoarelor este de circa 2m єi ea trebuie pгstratг constantг. Se prevгd spaюii de staюionare оn dreptul caselor de marcat єi a raioanelor mai solicitate. . Etalarea mгrfurilor оn magazine Indiferent dacг sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie respectate urmгtoarele principii : ? Produsele trebuie sг fie dezirabile : ? Aceasta presupune ca preюul, prezentarea єi condiюionarea produsului sг rгspundг motivaюiilor pentru care clienюii se adreseazг magazinului. ? Produsele trebuie sг fie liber oferite : ? Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot sг “ascundг” produsele, de a transfera stocurile de mгrfuri оn sala de vвnzare, la оndemвna єi la vederea clientului. ? Produsele trebuie sг fie lesnicios accesibile. Etalarea mгrfurilor pe rafturi trebuie sг asigure senzaюia de abundenюг єi de varietate a ofertei. Mгrfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele sг fie decoperite de clienюi. Produsele ieftine se expun printre cele scumpe єi la toate trebuie specificat preюul. Locul de expunere se gгseєte оn urma unor оncercгri repetate prin care se studiazг impactul lor asupra clienюilor. Mгrfurile care se vвnd mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clienюii sunt mai atenюi la intrare. Mгrfurile care se vвnd mai repede se expun lвngг uєile de la depozit, dar єi printre cele cu circulaюie lentг. Produsele se expun grupat. Modul de grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face grupare dupг tipul produselor ( conserve), procesul tehnologic ( bгuturile alcoolice), destinaюie ( bгrbaюi, femei, copii). Etalarea depinde de produse : pe rafturi ( conservele), оn vitrine frigorifice (produsele perisabile) etc.Produsele existente оn suprafaюa de vвnzare trebuie sг prezinte preюul lor. Amenajarea vitrinelor trebuie sг se facг astfel оncвt : ? sг punг оn valoare articolul ; ? sг formeze dorinюa de cumpгrare ; ? sг furnizeze informaюii despre utilizare ; ? nu se expun multe mгrfuri оn vitrinг ; ? fiecare produs trebuie sг constituie un punct de atracюie ; ? vitrina trebuie sг se schimbe cвt mai des ; ? trebuie menюinutг o curгюenie perfectг оn vitrinг. . Locul єi rolul proceselor secundare оn sistemul tehnologic al depozitului Depozitul este un spaюiu оn care se stocheazг mгrfurile. El poate aparюine producгtorului (magaziile de produse finite, depozitele de materii prime), unui angrosist (depozite intermediare din care se fac repartiюii), unui detailist (un depozit central din care este alimentat depozitul magazinului) sau unui agent comercial. Depozitele pot fi оn proprietatea comercianюilor sau pot fi оnchiriate. Principalele tipuri de depozite sunt: a) depozite de colectare - оn ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru expediюie ; b) depozite de repartizare - acumuleazг loturi mari pentru a se livra loturi mici ; c) depozite de pгstrare - sunt necesare cвnd producюia nu are acelaєi ritm cu cererea (ex. legumele) ; d) depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (existг оn gгri sau porturi) . Оn funcюie de specializarea pe care o au, depozitele pot fi: a) depozite strict specializate - se amenajeazг pentru pгstrarea produselor ce necesitг condiюii speciale (ex. sare, cartofi, etc.) ; b) depozite specializate - sunt organizate pentru grupe de mгrfuricare au nevoie de aceleaєi condiюii de pгstrare (confecюii, cosmetice, etc.) ; c) depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de mгrfuri (textile, оncгlюгminte, etc.) ; d) depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele); e) depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse. Оn funcюie de orientarea lor, depozitele sunt : a) depozite orientate spre producюie - amplasate astfel оncвt sг colecteze mгrfurile de la mai mulюi producгtori; b) depozite orientate spre clienюi - amplasate astfel оncвt sг alimenteze mai multe puncte de servire. . Locul de amplasare al depozitului se alege оn funcюie de: ? gradul de dezvoltare al reюelei de transport. ? operaюiile suplimentare ce trebuie efectuate asupra produselor (conservare, ambalare) ? durata timpului de depozitare (de la cвteva zile la cвteva luni) ? de caracterul cererii (uniformг sau neuniformг) ? de momentele aprovizionгrii (ritmic sezonier) ? de particularitгюile geografice ? de costurile transportului єi depozitгrii. . Amenajarea depozitului este оn funcюie de: ? construcюia sa: suprafaюг, оnгlюime, ? specificul produselor:condiюii de temperaturг, umiditate modalitгюi de оntreюinere a produselor; ? modul de ambalare: fiecare ambalaj asigurг o anumitг protecюie, are forme diferite, necesitг alte mijloace de manipulare єi alte modalitгюi de stocare. . Operaюiile ce se executг оn depozite sunt: · primirea produselor: descгrcare, manipulare, recepюie cantitativг єi tehnicг, · depoziterea: pгstrarea єi conservarea, · comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesitг fracюionarea, ambalarea єi etichetarea mгrfurilor, · expediюia: оncгrcare, transport, gestiunea documentelor utilizate. Toate aceste operaюiuni se pot desfгєura оn spaюii distincte sau оn perimetrul aceleiaєi suprafeюe, оn funcюie de: ? dimensiunile depozitului; ? mгrimea єi structura asortimentului de mгrfuri; ? proprietгюile naturale єi tehnice ale produselor; ? frecvenюa de aprovizionare; ? echipamentele tehnice necesare; ? sistemul de preluare a ambalajelor goale. Fluxul mгrfurilor єi ambalajelor cuprinde toate circuitele conduse dupг anumite reguli, precum єi staюionгrile dorite sau nedorite ale mгrfurilor єi ambalajelor. Raюionalizarea acestui flux presupune respectarea unor condiюii: ? reducerea numгrului de circuite ale fluxurilor de mгrfuri; ? ordonarea logicг a diferitelor pгrюi componente ale fluxului; ? evitarea intersectгrii fluxului de mгrfuri єi ambalaje cu cel al clienюilor. Depozitarea mгrfurilor: pгstrarea mгrfurilor оn afara spaюiilor de vвnzare - cu scopul de a le pune la dispoziюia clientelei, la un moment dat, pentru o vвnzare continuг - presupune existenюa unui spaюiu de depozitare, a cгrui mгrime este condiюionatг de: ? numгrul єi suprafaюa raioanelor de vвnzare; ? specificul mгrfurilor оn funcюie de frecvenюa єi structura aprovizionгrilor. . Organizarea interioarг a depozitului trebuie sг respecte o serie de reguli: a) menюinerea ordinei єi siguranюei de pгstrare a mгrfurilor; b) identificarea cu uєurinюг a fiecгrui articol; c) accesul facil la fiecare articol fгrг a deplasa alte produse; d) preluarea mгrfurilor din depozit dupг principiul “primul intrat, primul ieєit”. Stocarea оn depozit se face оn funcюie de viteza de circulaюie a produselor depozitate. Produsele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate оn apropierea culoarului principal de circulaюie, cele care sunt stocate pentru mult timp sunt aєezate оn zonele mai оndepгrtate. Culoar Zona I - se stocheazг mгrfuri care au o vitezг mare de circulaюie Zona II - se stocheazг mгrfuri care au o circulaюie lentг Zona III - se pгstreazг stocurile de rezervг . Ca tehnici de depozitare pot fi: a) depozitarea pe sol; b) depozitarea pe rafturi. Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi aєezat nemijlocit pe podea єi dacг ambalajul prin capacitatea єi stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pвnг la o anumitг оnгlюime, corespunzгtoare condiюiilor tehnice ale muncii: ? оnгlюimea maximг pвnг la care pot fi preluate manual оn condiюii de siguranюг este de 1,60 m; ? оnгlюimea maximг de ridicare normalг este de 1,40 m; ? оnгlюimea maximг atinsг cu o mвnг este de 2 m. Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple, stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare. . Ambalajele goale оn care au fost primite mгrfurile (cutii, sticle, lгzi, etc.) se оmpart оn: ? ambalaje goale cu obligaюia de a fi restituite (palete, recipienюi, alte feluri de ambalaje de transport), ? ambalaje refolosibile (sticle, borcane) ? ambalaje nerestituibile, dar care pot fi vaolrificate. Cвt priveєte preluarea de cгtre magazin a ambalajelor refolosibile, оn practicг existг diferite variante de organizare a acestei operaюii: ? ambalajul gol va fi predat la casг оn schimbul cumpгrгrii altui produs, ? clientul predг sticlele primind оn schimbul lor bani, ? predarea ambalajelor se face оntr-un alt loc, organizat special. Necesarul de suprafaюг destinat depozitгrii ambalajelor goale depinde de: ? numгrul unitгюilor livrate; ? timpul de aєteptare al ambalajului gol; ? volumul ambalajelor; ? posibilitгюile de stivuire a ambalajelor. . Echipamentele folosite оn depozit sunt: ? pentru stivuire - paleюi, recipiente, rafturi, containere; ? pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalaюii de aerisire; ? pentru manipulare - maєini de ridicat, manipulatoare; ? pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc. Munca оn depozit trebuie mecanizatг єi chiar informatizatг. Mecanizarea este necesarг pentru cг se ridicг єi se manipuleazг cantitгюi mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de оntreg sistemul logistic (modul cum producгtorul trimite mгrfurile, modul cum clienюii doresc mгrfurile). Folosirea de paleюi єi de containere uєureazг mecanizarea muncii. Informatizarea este necesarг pentru evidenюa produselor, regгsirea lor, optimizarea stocurilor єi a transportului. Оn depozite este important sг se respecte normele de protecюie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai scгzut de calificare al muncitorilor face ca un procent mare de accidente sг aibг loc оn depozite.