Referat Elvetia2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Elvetia2 si de asemenea puteti face Download Referat Elvetia2

Citeste fragmente din Referat Elvetia2

ELVETIA Confederaţia Elveţiană Suprafata Elvetiei > 41285 Km patrati Distanta maxima > N-S = 220 Km E-V = 348 Km Lungimea granitei > 1882 Km Populatia > 7.164.000 loc (dintre care 19,6% straini) Capitala > Berna Orasele cele mai mari > Zurich (337.000 loc.) Geneva (173.000 loc.) Basel (169.000 loc.) Limbi vorbite > Germana elvetiana – 63,7% Franceza – 19,2% Italiana – 7,6% Retoromana – 10,6% Alte limbi – 8,9% Elvetia este asezata in Europa centrala, pe cursurile superioare ale fluviilor Rhone si Rhein. Imaginea bancherilor si laptareselor, a ciocolatei si ceasurilor de mana, statiunilor montane sau cantecelor tiroleze a fost mereu corelata cu numele acestei frumoase tari. Inceputurile sale dateaza din preistorie, cand, in jur de 10.000 I.Hr., dupa topirea zapezilor din perioada erei glaciare, un popor de vanatori si pescari s-a asezat in Mittelland. Prin 400 I.Hr., retii au patruns in partea de Sud-Est a tarii ; triburi germanice au fortat tribul puternic celtic al helvetilor sa migreze spre Galia. Iulius Caesar i-a prigonit pe helveti, invingandu-I la Bibracte, in Burgundia. Intre 58 I.Hr.—400 D.Hr, romanii au ocupat o zona defensiva de-a lungul Dunarii si Rinului, convietuind alaturi de celti, intr-o relativa armonie. In 771 regele Carol, devenit mai tarziu Carol cel Mare, a unit Elvetia ca regat al Francilor.Tara este impartita in comitate, care au format baza pentru actuala democratie pe cantoane. . Ţara cu cea mai ridicată altitudine medie din Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1 786m) sunt masivi şi înalţi (alt max. 4 634m vf. Dufourspitze din Monte Rosa). Muntii Jura (alt. medie 890 m, situaţi în NV, se prezintă sub forma unor platouri larg ondulate (alt. max. 1 679m în vf. Tendre). Între Jura si Alpi se întinde un culoar (20 - 60 km lăţime), numit Mitteland (alt. Medie 580 m), reg. de coline şi podişuri modelate de eroziunea glaciară. Clima continental - temperată, cu ierni reci (media lunii ian. este de 0ºC), veri moderate şi precipitaţii medii anuale însumând 800 mm. Reţea hidrografică bogată drenată de patru mări: Marea Nordului (Rhinul cu afluientul său Aar), Marea Neagra (Innul, afl. al Dunării), Marea Mediterană (Rhônul) şi Marea Adriatică (Ticino, afl. al Padului). Are peste 1000 de lacuri naturale, remarcându-se cele tectono-glaciare (Geneve = Leman, Constance = Bodensee, Neuchâtel, Zürich ş.a. ). Vegetaţia naturală cuprinde pădurea temperată, etajată pe verticală, şi pajişti (la peste 2 500m alt.), iar fauna, bogată – specii caracteristice acestor asociaţii vegetale. Numeroase zone ocrotite, în deosebi R.N. POPULAŢIA. 6 872 000 loc. (în 1 850 - 2 329 000; în 1 900 – 3 315 000; 1950 – 4.714.000), natalitatea: 12,6‰, mortalitate: 9,2‰, populaţia urbană 60%. Oraşe principale (mii loc.; a doua cifră se referă la adglomeraţia urbană): Zürich(341; 835), Basel (171; 361), Genève (167; 381), Lausanne (123; 260), Winterthur (86; 107), St. Gallen (73; 125), Lucerna (59; 160), Biel (53; 82). Elveţieni de limba germană 65%, franceză 18%, italiană 10%, retoromană 1%. Peste ¾ din pop. Este concentrată în Mitteland mai puţin de o treime din suprafaţă, regiune de platou dintre Munţii Alpi şi Jura. Culte: catolicism 48%, protestantism 44% ş.a. ISTORIA. Triburile celtice ale helveţilor sunt supuse în anul 58 î.Hr. de Cezar şi romanizate ca urmare a includerii terit. Eleveţiei în sec. I – V d.Hr. între hotarele Imp. Roman. STATUL. Republica parlrmentară, stat federal, potrivit constituţiei din 29.05.1874. activitatea legislativă este exercitată de Adunarea Federală, compusă din Cons. Statelor şi Cons. Naţional, iar cea executivă de Cons. Federal (cabinetul) numit de Adunare. Partide politice: 18 formaţii. ECONOMIA. Ţară cu economia dezvoltată bazată pie industria prelucrătoare şi servicii (finanţe şi turism). Ind. Prelucrătoare (peste 1/3 din pop. activă, circa 2/5 din produsul naţional brut. Industria a fost orientată spre poducţia de maşini, aparate şi bunuri metalice cu un consum limitat de metal (aparate de precizie, ceasuri, locul 2 pe glob). Elveţia reprez. locul 1 în lume ca şi centru financiar a lumii. Principala sursă a venitului naţional o constituie veniturile ce-i revin din capitalul străin plasat în băncile elveţiene. GUVERNUL. Elvetia e un mozaic format din 23 de cantoane dintre care trei sunt divizate la randul lor in semicantoane .Fiecare dintre acestea poate fi comparat cu un stat mic, independent, avand propriul sau guvern, parlament, legi si tribunale .Cantoanele sunt alcatuite din circa 3000 de municipii care sunt in mare masura autonome .In ansamblu, la aceste cantoane se face referire sub numele de Confederatia Elvetiana (Confederation Helvetica) explicandu-se astfel sensul initialelor ,,CH’’ care apar pe autoturisme . ORGANIZATII INTERNATIONALE. In 1863 Henri Dumant a fondat Crucea rosie, un simbol si un agent international pentru dragostea frateasca Chiar si astazi sediile centrale ale acestei organizatii sunt la Geneva .Tot aici si-a stabilit sediul si reprezentantul European al Natiunilor Unite .Elvetia isi mentine politica de neutralitate, nefiind membra a ONU, NATO sau UE . CLIMA.Elvetia e influentata de sistemul climateric atlantic, continental si mediteranean in timp ce combinatia dintre altitudine, versanti si expunerea la soare face ca multe parti ale tarii sa dispuna de o serie de microclimate, pe o suprafata relativ limitata .Acest lucru e evident in multe dintre vaile alpine unde versantii orientati spre nord ai muntelui, vor fi imbracati in paduri de conifere dense, in timp ce pe versantii insoriti dinspre sud se afla sate, ferme, terenuri si pajisti .Severitatea climatului creste rapid, odata cu inaltimea, dar acest lucru poate fi compensat de o pozitionare sudica, de expunerea la soare sau de prezenta unei mari cantitati de apa care ajuta la mentinerea unor conditii mai stabile .Astfel, pe malul rapos nordic al Lacului Geneva (Leman) se afla una dintre viile renumite, in timp ce cele mai vestite vinuri din Europa sunt originare din cantonul Valais, deasupra vaii Rhðnului, unde vinurile fine sunt obtinute din soiuri de struguri ce cresc la o altitudine de1100 metri . Impreuna cu alte cantoane din sud, Ticino si Graubünden, Valais e cunoscut in germana ca ,,Sonnenland’’, unde piatra si pinii deformati contrasteaza cu vegetatia mediteraneana luxurianta de smochini si castani de pe versantii mai josi si din vai .Elvetia e batuta de vanturi sezoniere care sufla din cele mai indepartate colturi ale pamantului .Unul dintre aceste vanturi reci e Bise, care sufla dinspre estul Europei peste platourile Vaud si Neuch@tel .Partea nordica a Alpilor e afectata mai mult de un alt vant: Föhn .Sufland din sud, deci un vant mai cald, Föhn pierde din umezeala pe masura ce se ridica, traverseaza creasta muntelui si apoi, cald si uscat, sufla deasupra vailor nordice, topind zapada,arzand plantele si dand oamenilor dureri de cap, chiar si depresii .In mod surprinzator, clima calda predomina in zonele joase ale cantoanelor Vaud si Neuchatel, ele fiind protejate de vanturile atlantice si de ploi, de marele zid reprezentat de muntele Jura . AMENINTARILE MEDIULUIAstazi adevarata problema nu mai e Föhn-ul, ci incalzirea globala, ploaia acida si poluarea in general .Elvetia nu are iesire la ocean pentru a-si arunca deseurile, iar moartea copacilor, in special a coniferelor din cauza ploilor acide nu e doar o problema de estetica, ci una de supravietuire pentru comunitatile alpine .Cei 1828 de ghetari ai tarii sunt buni indicatori ai schimbarilor climaterice si cei mai multi au inceput, in ultimul timp sa se retraga .In cursul secolului al XX-lea, mai mult de o patrime din zonele inghetate care acopera cca100 km patrati din suprafata Elvetiei au disparut ca urmare a schimbarilor climaterice si a poluarii . FLORA SI FAUNA .Peisajul variat al Elvetiei ofera conditiile ideale pentru o gama diversa de plante si animale .De pe piscurile inzapezite ale muntilor din vest, pe malurile lacurilor din Ticino, putine tari europene se pot mandri cu o gama atat de variata de flora si fauna: De la palmieri si alte plante tropicale in est ajungi la floarea de colt, orhideea salbatica si covoarele de plante mici de pe pajistile montane care se intind de la 800 la 3000 de metri altitudine . Parcul National Elvetian din Engadine (cantonul Graubunden) e un sanctuar unde natura e protejata de orice interventie a omului si unde intreaga flora si fauna sunt lasate sa se dezvolte in ritmul lor natural .Padurile acopera aproximativ 30% din suprafata Elvetiei .Aici traieste cocosul de munte, cea mai mare pasare din zona .In muntii Jura traiesc pisica salbatica si rasul european .La altitudini mai mari, in padurile de pini, poate fi intalnit spargatorul de nuci .Marmotele si caprele salbatice se integreaza si ele perfect peisajului . N € µ é ê ë ® nasterea unor campioni la sporturile in aer liber .De-a lungul timpului, o pleiada de celebritati a fost atrasa de Elvetia datorita combinatiei sale de neutralitate si toleranta .Printre ei, Jean Calvin, Lenin, Benito Mussolini, Einstein au ales-o ca pe a doua lor patrie .Astazi Elvetia e privita ca un refugiu pentru cei extrem de bogati, care nu sunt urmariti aici de paparazzi si de ziarele de scandal. ARTELE.Elvetienii iubesc artele .Pentru o natiune extrem de conservatoare, Elvetia a produs cateva forme de arta extrem de inovativa in ultimii 100 de ani: dadaismul in literatura si inovatiile arhitecturale ale lui Le Corbusier-cel mai influent arhitect al secolului, pentru care,simplificarea designului era o prioritate .In fiecare oras mare exista o Kunsthaus(galerie de arta) .Muzica, baletul, filmul sunt la loc de onoare aici .In fiecare sat exista un Musikverein (club de muzica) .Ecoul sunetului de bucium inca mai umple vaile pe data de 1 august, ziua Nationala a Elvetiei . MANCARURILE SI BAUTURILE.Bucataria elvetiana e vestita in toata lumea .Ce poate fi mai ispititor decat ciocolata elvetiana si branzeturile, in special cascavalul Emmentaler si Gruyère .Vinurile elvetiene sunt castigatoare de medalii internationale, cel mai bine pastrat secret fiind cel al obtinerii vinurilor dulci .In ceea ce priveste ciocolata, toate micile orase au ,,Chocolatiers’’ specializati, care deseori prepara propriile specialitati . CELE MAI RENUMITE STATIUNI.In estul Elvetiei se afla faimoasa statiune St. Moritz-patronul sporturilor de iarna .Alte statiuni sunt Davos si Klosters, ultima fiind preferata de familia regala britanica .Arosa e renumita ca statiune familiala atractiva cu o multime de partii pentru cei de nivel mediu iar Flims-Laax-Falera se bucura de posibilitati de prima clasa pentru practicarea snowboarding-ului .Verbier in Valais e vestita prin ascensoaele ce urca pana spre Mont-Fort (3329 metri) de unde ai o priveliste uluitoare a celor mai inalte piscuri din Alpi printre care Mont Blanc, Weisshorn si Matterhorn .La N-E de Verbier, langa orasul Sierre se afla Crans-Montana .Zermatt si Saasfee cu multimea de ghetari din apropiere sunt alte 2 destinatii pentru schi . Lacurile din Elvetia ofera locuri incantatoare pentru o multime de sporturi acvatice, incepand de la scufundari si schi nautic la windsurfing si navigatie .Printre sporturile extreme, celebre sunt: saltul de 45 de metri in zona prapastiei din Grindelwald sau plonjonul in gol, 120 metri, legat de coarda, de pe telefericul Stockhorn, in Oberlandul bernez, aproape de Thun . Statistici geografice Cei mai inalti munti (toti in Valais) Monte Rosa—4.634 metri Dom—4545 metri Weisshorn—4.506 metri Cele mai lungi rauri Rin—(In elvetia) 375 km Aare—295 km 쥁@