Referat Impactul Natural

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Impactul Natural si de asemenea puteti face Download Referat Impactul natural

Citeste fragmente din Referat Impactul Natural

4.1. Impactul natural Schimbările globale ale stării mediului. Analiza trendelor de temperatură în ultimul secol a demonstrat o creştere a temperaturii aerului în diferite zone ale Republicii Moldova. Totodată, există o tendinţă naturală spre scădere a umi-dităţii mediului de viaţă, care se agravează şi prin impactul antropic (secarea zonelor umede, canalizarea şi distrugerea luncilor râurilor mici), ce duce la degradarea populaţiilor de plante şi animale specifice acestor habitate. O situaţie critică pentru Republica Moldova este micşorarea excesivă a învelişului verde natural prin extin-derea masivă a suprafeţelor de terenuri agricole. Consecinţele acestor fenomene sunt xerofitizarea şi sărăcirea învelişului vegetal, înclinarea acestuia spre o înfăţişare ecologică sudică (stepizare). Una din schimbările evidente în ecologia unui şir de specii, legate de poluarea termică tehnogenă a bazinelor acvatice, încălzirea globală a climei, este sporirea componenţei specifice (cu 10-15%) şi numerice a păsărilor, în special, a celor acvatice în perioada de iarnă. Însă aceste fenomene nu sunt studiate suficient în Republica Moldova. Introducţia, invazia (intervenţia) şi hibridarea. O ameninţare a diversităţii plantelor şi animalelor autohtone, în unele cazuri, este influenţa relaţiilor concurente între speciile introduse pe teritoriul republicii, pe de o parte, şi speciile din flora şi fauna spontană cu o plasticitate scăzută, pe de altă parte. Exemple ale acestor relaţii de excludere reciprocă între speciile de plante şi animale sunt: o substituirea prin concurenţă a speciilor forestiere autohtone de către arţarul american; o excluderea treptată a cerbului comun de către cerbul-cu-pete şi populaţia hibridă; o excluderea prin concurenţă a nurcii europene de către nurca americană şi dihorul-de-pădure. 4.2. Impactul antropic asupra bio-diversităţii în diferite sectoare social-economice a) Informaţie generală. Cele mai semnificative schimbări ale stării florei şi faunei Republicii Moldova s-au produs şi se mai produc ca rezultat al impactului antropic direct (vânatul, nimicirea animalelor, colectarea nereglementată a plantelor), precum şi indirect (prin distrugerea sau schimbarea habitatelor naturale). Printre factorii care influenţează nociv asupra florii şi faunei sunt: gospodărirea intensivă cu extinderea şi valorificarea agricolă a noilor teritorii naturale; ameliorarea prin secare a zonelor umede şi exploatarea terenurilor ameliorate; schimbarea cursurilor râurilor mici; nerespec-tarea tehno-logiilor de folosire a pesticidelor şi ingrăşă-mintelor; poluarea ecosistemelor naturale cu deşeuri industriale; braconajul; deranjarea animalelor în perioada de reproducere. Situaţia se agravează şi din cauza lipsei de cunoştinţe ecologice necesare şi a iresponsabilităţii populaţiei, ineficienţei pârghiilor legislative şi economice, care ar stimula activităţile de protecţie a mediului. Din cauza distrugerii şi fragmentării landşafturilor, s-au intensificat şi calamităţile naturale. Consecinţe catastrofale au ploile torenţiale şi alunecările de teren, în urma cărora sunt distruse mii de case şi alte construcţii. b) Planificarea teritorială şi urbanizarea. Poluarea mediului cu surse provenite din oraşe şi centre industriale afectează considerabil eco-sistemele râurilor. Deversarea în ele a apelor reziduale provoacă eutroficarea excesivă a lor cu deformarea ulterioară a componenţei specifice a florei şi faunei. Ca rezultat al eutroficării s-au dezvoltat puternic algele cianofite ce provoacă fenomenul „înflorirea apei" - o adevărată calamitate pentru râurile şi bazinele de apă artificiale. O altă sursă de poluare a ecosistemelor riverane este scurgerea de suprafaţă (de la ploi şi topirea zăpezii) de pe teritoriile urbane (anual cca 200 mii tone de substanţe poluante), apa pătrunzând în râuri fără a fi purificată, conţinând un complex de substanţe suspendate, produse petroliere şi metale grele. Conform datelor Serviciului Hidrometeo şi publicaţiilor ştiinţifice, această scurgere sporeşte poluarea apelor cu 20-40% mai mult în comparaţie cu sectoarele în amonte ale râurilor. Consecinţe grave pentru mediul Republicii Moldova cauzează deşeurile, care se acumulează anual în volum de 5,5-6,0 mln tone. Stocarea nereglementată a deşeurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, înhumare a lor etc. şi managementul nesatisfăcător contribuie în continuare la agra-varea situaţiei ecologice, stării sănătăţii populaţiei şi a biodiversităţii spontane. c) Agricultura. Utilizarea intensivă a teritoriului este un factor care influenţează esenţial asupra diversităţii biologice a ecosistemelor. Terenurile agricole ocupă cca 2560 mii ha, ceea ce alcătuieşte 75,6% din teritoriul ţării, în care ponderea arăturii constituie cca 70%. Activitatea economică a schimbat esenţial structura spaţială, componenţa şi particularităţile funcţionale ale învelişului vegetal al teritoriului republicii. Activitatea agricolă nechibzuită a dus la crearea unor terenuri agricole uniforme imense, cu agrofitocenoze omogene, care se caracte-rizează printr-o diversitate biologică joasă. Această situaţie, îndeosebi, este caracteristică pentru perioada postbelică de intensificare şi specializare a agriculturii. Lărgirea suprafeţelor câmpurilor, sporirea cantităţii de îngrăşăminte, introducerea tehnologiilor industriale de prelucrare a pământului nu numai că au schimbat structura landşafturilor, dar şi au dus la lichidarea ecotopurilor naturale din teritoriile agricole. Ultimele erau unicele formaţiuni (oaze) naturale, care păstrau diversitatea biologică a ecosis-temelor. În consecinţă, s-a produs fragmentarea (dezmembrarea) landşafturilor naturale şi s-au format terenuri agricole imense, s-au extins suprafeţele ocupate de aşezările umane şi s-au redus terenurile ocupate de păduri şi păşuni. Aceste modificări nu permit în măsură optimă menţinerea echilibrului ecologic şi conservarea diversităţii biologice. Un impact puternic asupra biodiversităţii are exploatarea intensivă a învelişului de sol pe parcursul a 30 de ani. Ca rezultat al acestor activităţi au sporit suprafeţele solurilor erodate, afectate de alunecări de teren, salinizate, soloneţizate, degradate din cauza calmatării cu depozite slab humificate, destructurate, cu bilanţul negativ al humusului etc. Toate acestea, în ansamblu, au provocat micşorarea fertilităţii resurselor de sol şi degradarea diversităţii biologice a solului. O influenţă negativă asupra biodiversităţii la nivelurile specific şi ecosistemic a avut şi hidro-ameliorarea, care s-a dezvoltat intens în anii 60- 70. Desecarea a peste 60 mii ha de bălţi, terenuri umede şi înmlăştinite din luncile râurilor Nistru, Prut, Răut, Ialpug, schimbarea cursurilor râurilor mici etc. au dus la distrugerea totală a asociaţiilor de plante şi a habitatelor pentru animalele acvatice şi palustre. În trecut aceste teritorii serveau ca habitate pentru aşa specii ca: vidra, nurca europeană, hermelina, egreta, lebăda, gâsca ş. a. Din cauza distrugerii acestor habitate, abundenţa multor specii s-a redus brusc, iar unele din ele au devenit rare şi au fost incluse în ŁCartea Roşie". Irigarea intensivă şi utilizarea în aceste scopuri a apei cu un conţinut sporit de săruri, aplicarea tehnologiilor neadecvate la prelucrarea solurilor desecate au provocat salinizarea şi distrugerea structurii acestora, scăderea bruscă a conţi-nu-tului de humus în sol şi, în consecinţă, diminuarea fertilităţii lor. Concomitent s-a produs şi sărăcirea biocenozelor. Una din cauzele acestor urmări extrem de negative a fost ignorarea cerinţelor recomandărilor ştiinţifice de păstrare a bălţilor şi zonelor umede în calitate de elemente majore de stabilizare ecologică în regiune, de creare a oazelor de vegetaţie naturală în cadrul teritoriilor deja ameliorate, ca elemente de suport ale biodiversităţii. Folosirea intensă nejustificată a pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale prin anii 70- 80 a dus la otrăvirea faunei, iar din cauza aplicării maşinilor agricole necorespunzătoare, neres-pectării cerinţelor tehnologice se nimiceşte un număr mare de animale (de 10-15 ori mai mult decât în timpul vânătoarei autorizate). Astfel, dacă la cositul manual al fânului se nimicesc până la 15% de animale sălbatice, apoi la cositul meca-nizat - peste 40%. În special, aceasta se referă la animalele şi păsările tinere (căprioara, iepurele, cerbul, mistreţul, prepeliţa). În Republica Moldova există teritorii unde se remarcă o îmbinare teritorială relativ optimală a terenurilor forestiere, de pajişte, a ecosis-temelor acvatice şi a celor agricole. Drept exemplu pot servi terenurile agricole din zona de centru a Republicii Moldova, unde suprafaţa ecosistemelor forestiere atinge 13,5% şi care, în îmbinare cu terenurile de pajişte, permite, a susţine diversitatea biologică la nivel de specie şi ecosistem. d) Silvicultura. În cadrul fondului forestier al Republicii Moldova, în ultimele două secole au intervenit schimbări substanţiale. Problemele principale cu care se confruntă acest sector sunt următoarele: o gradul insuficient de împădurire; o reducerea continuă a biodiversităţii forestiere; o potenţialul bioproductiv şi ecopro-tectiv scăzut al pădurilor. Creşterea în ultimele 4-5 decenii a ponderii culturilor silvice în fondul forestier a provocat reducerea genofondului speciilor autohtone din cadrul formaţiunilor forestiere. De asemenea, o dată cu degradarea arboreturilor, se intensifică şi diminuarea calităţii potenţialului staţional. Diminuarea condiţiilor staţionale duce inevitabil la simplificarea structurii şi compoziţiei comunităţilor forestiere şi predominarea arboreturilor monodominante. O altă problemă este creşterea substanţială a ponderii salcâmetelor în fondul forestier, care în prezent a devenit a doua formaţiune silvică ca importanţă spaţială. Cvercineele, care constituie 49,2% din fondul forestier, provin din lăstari în proporţie de 80 la sută. Ca rezultat, ele au o vitalitate scăzută, sunt în continuă degradare, au o capacitate de fructificare redusă, fapt ce a determinat micşorarea vârstei de exploatare a acestora, în unele cazuri, până la 70-80 ani. Aceste comunităţi forestiere sunt adesea atacate de boli şi vătămători. Factorii esenţiali ai schimbării calităţii şi cantităţii componentelor biodiversităţii forestiere sunt păşunatul şi cositul în păduri, fapt ce se răsfrânge negativ asupra procesului de regenerare a acestora. Încărcătura recreaţională sporită a pădurilor, ce depăşeşte cu mult 10 persoane/ha, provoacă degradarea lor, dereglarea cenozelor şi a structurii interne, sinantropizarea componenţei floristice. Un exemplu incontestabil al consecin-ţelor negative din cauza nerespectării regimului de gestionare a pădurilor este procesul intensiv de diminuare a diversităţii biologice, declinul dezvoltării multor specii vulnerabile, creşterea numărului de specii dispărute şi periclitate în ultimii 15-20 de ani. În urma analizei datelor monitoringului forestier, Republica Moldova, alături de unele ţări europene ca Belarus, Cehia, Danemarca, Germania ş.a., a fost inclusă în grupul ţărilor cu păduri puternic afectate (valoarea procentuală pentru clasele 2-4 de defoliere şi decolorare depăşeşte 20%). e) Vânatul şi piscicultura. În prezent, cea mai mare influenţă asupra multor specii faunistice economic importante pentru Republica Moldova o exercită vânatul şi braconajul, deranjarea animalelor în perioada de reproducere. Anume acestea sunt cauzele principale ale reducerii numărului de căprioare şi mistreţi. Ele au dus la scăderea bruscă a numărului sau la dispariţia locală a unor specii preţioase, cum sunt vidra, hermelina, cerbul, elanul etc. Vânatul excesiv al animalelor din categoriile de specii vulnerabile şi periclitate duce la degradarea puternică a populaţiilor şi dispariţia lor. Din cauza pescuitului selectiv al speciilor de peşti şi a distrugerii locurilor de reproducere a lor, a avut loc schimbarea componenţei specifice şi de vârstă a populaţiilor. Asupra stării ihtiocenozelor influenţează puternic şi introdu-cerea în bazinele acvatice a speciilor noi de peşti, care provoacă o scădere numerică semnificativă a unor specii aborigene. Procesele de introducere a speciilor noi de peşti în bazinele acvatice din republică s-au intensificat în ultimii 30-40 ani. În fazele iniţiale ale acestora introducerea unor astfel de specii ca amurul alb, amurul negru, nisetrul siberian, crapul chinezesc, crapul nobil ş.a. a sporit productivitatea bazinelor acvatice, care apoi a scăzut brusc (de 6-7 ori). f) Gospodărirea apelor. Valorificarea terenu-rilor funciare, creşterea numărului populaţiei au contribuit la schimbarea esenţială a reţelei hidrografice. În Republica Moldova s-au efectuat lucrări de proporţii de canalizare a râurilor, construire a rezervoarelor, desecare a luncilor etc., care au dus la sporirea turbidităţii apelor, distrugerea şi înnămolirea habitatelor hidro-bionţilor, diminuarea bruscă a diversităţii speci-fice, în multe cazuri în râurile mici ihtiofauna fiind nimicită totalmente. În ultimii 50 de ani, din bazinele acvatice ale Republicii Moldova au dispărut unele specii de peşti, s-a micşorat abundenţa speciilor economic valoroase şi a sporit cea a speciilor nesemnificative. O altă problemă importantă, care a apărut în anii 80 după construirea barajului de la Novodnestrovsk (Ucraina), este reglementarea scurgerii apei fluviului Nistru. Stabilirea unei modalităţi nereuşite de reglementare a scurgerii apei în aval din acest baraj (în majoritate din straturile reci) a dus la schimbarea cardinală a condiţiilor ecologice de funcţionare a ecosistemelor din sectorul medial al fluviului Nistru şi al lacului de baraj Dubăsari de pe teritoriul Republicii Moldova. Acelaşi impact negativ asupra biodiversităţii acvatice a râului Prut o are barajul ŁCosteşti-Stânca". Ca rezultat, s-au redus brusc indicii funcţionali ai ecosistemelor şi biodiversităţii (regimurile termic şi hidrografic, diversitatea specifică şi abundenţa lor). Trebuie menţionat că a scăzut considerabil capacitatea de reproducere a multor specii termofile, productivitatea unora reducându-se de cca 44 ori. g) Complexul energetic şi industria sunt poluanţi de proporţie ai mediului. Surse majore de poluare a mediului sunt întreprinderile mari, cum ar fi termocentrala electrică de la Cuciurgan, uzinele metalurgică din Râbniţa, de ciment din Rezina, de tractoare şi chimică din Chişinău ş.a. La poluarea bazinelor acvatice cu săruri ale metalelor grele, produse petroliere, fenoli, detergenţi contribuie, de asemenea, şi industria. Sursele staţionare şi cele mobile degajă în atmosferă peste 800 mii tone de substanţe poluante. Starea mediului înconjurător se agra-vează şi din cauza transferului peste frontiere a substanţelor nocive, predominării curenţilor maselor de aer din nord-vest. Poluarea mediului cu deşeuri toxice industriale şi menajere se răsfrânge negativ asupra biodiver-sităţii. Aceşti poluanţi se acumulează în sol şi apă, organe şi ţesuturi, se încadrează în lanţurile trofice şi provoacă diferite dereglări ale func-ţionalităţii organismelor vii, biocenozelor, biotopurilor şi a ecosistemelor în general. Poluarea termică a apei poartă un caracter mai îngust, dar produce schimbări serioase ale ciclurilor biologice. Aceste efecte sunt mai pro-nunţate în zona de influenţă a apelor calde din limanul Cuciurgan. Toate acestea au creat în unele judeţe ale Republicii Moldova o situaţie ecologică generală tensionată, ceea ce a avut drept consecinţă degradarea vertiginoasă a abundenţei şi vitalităţii populaţiilor unor specii de plante (licheni, briofite) şi animale (amfibieni, păsări acvatice). h) Transportul şi construcţia drumurilor. În Republica Moldova sunt magistrale de transport mai aglomerate: cele care duc spre frontiera cu România, frontiera cu Ucraina, de asemenea, Chişinău-Cahul, Bălţi-Briceni, Chişinău-Bălţi- Soroca. Ameninţarea biodiversităţii şi populaţiilor unor specii de către mijloacele de transport se manifestă prioritar prin dereglarea condiţiilor de funcţionare a ecosistemelor naturale şi nimicirea fizică a animalelor în procesul migraţiei. Pericolul este mare dacă automagistralele segmentează ariile naturale protejate (spre exemplu, rezervaţia ştiinţifică ŁCodrii"). i) Complexul militar. Până de curând în Republica Moldova au fost amplasate diverse obiecte militare, care influenţau nociv asupra mediului înconjurător. S-au distrus sectoare imense de pădure pentru construirea bazelor militare, poluarea mediului a atins cote înalte datorită utilizării intensive a aeroporturilor. În prezent se mai păstrează depozite mari de armament la bazele militare ruseşti, nelegitim dislocate pe teritoriul din partea stângă a fluviului Nistru. Utilizarea acestor teritorii în economie sau protecţia mediului se pot efectua numai după evacuarea armamentului şi elaborarea recomandărilor ştiinţifice respective. j) Turismul şi activitatea recreaţională. Actualmente se desfăşoară procesul de restabilire şi ocrotire a monumentelor naturii, de istorie, cultură. Republica Moldova posedă o bază suficientă pentru organizarea turismului ecologic - monumente ale naturii, peisaje şi landşafturi unicale. Pentru utilizarea lor în scopuri turistice se impune necesitatea soluţionării unor probleme, cum ar fi protejarea teritoriilor destinate turismului ecologic de expansiunea activităţilor economice şi de impactul turistic neorganizat. Un factor de distrugere a complexelor naturale pot deveni şuvoaiele haotice de oameni. Măsurile şi normele neadecvate privind reglementarea turismului şi încărcăturii recreaţionale în ecosistemele naturale influen-ţează negativ starea unui şir întreg de specii de animale şi plante. 4.3. Situaţia radiaţională După accidentul de la centrala atomo-elec-trică de lângă Cernobâl (Ucraina), teritorii imense ale continentului european au fost supuse unei poluări puternice cu radionuclizi. Teritoriul Republicii Moldova a fost, de asemenea, contaminat de radiaţie, însă, în ultimii ani, conţinutul substanţelor radioactive în produsele alimentare şi furajere, apă şi în alte componente ale mediului înconjurător nu depăşeşte concen-traţia maximă admisibilă. Fondul radioactiv natural în Republica Moldova este, de asemenea, determinat de degajările care au loc la centralele termoelectrice şi cazan-gerii, de procesul de producere a materialelor de construcţie, de gazele de eşapament ale autovehiculelor, depunerile atmosferice. În republică pot fi aduse şi produse alimentare, articole de confecţii, plante medicinale, materiale de construcţie etc. din zonele contaminate ale ţărilor vecine. În Republica Moldova există cca 340 de întreprinderi şi instituţii care efectuează diverse lucrări cu surse de radiaţie ionizante şi un centru de depozitare şi înhumare a acestor deşeuri. Prin teritoriul ei se transportă spre alte state combustibil nuclear, deşeuri şi alte surse radioactive, care reprezintă un pericol potenţial pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător. Pe teritoriul statelor învecinate cu Republica Moldova se află 8 centrale atomoelectrice, la o distanţă de la 125 km până la 450 km, şi în cazul unor eventuale accidente nucleare, ar putea afecta şi teritoriul republicii. Efectul radiaţiei sporite asupra dezvoltării organismelor vii în Republica Moldova n-a fost cercetat minuţios. În etapa actuală mutaţii în dezvoltarea şi funcţionarea organismelor vii, schimbări ale structurii biocenozelor cauzate de accidentul de la centrala de la Cernobâl, n-au fost evidenţiate. O problemă actuală care necesită soluţionare este organizarea monitoringului indicilor intensităţii şi calităţii radiaţiei în localităţile urbane şi rurale. 4.4. Ecosisteme şi specii puternic periclitate Exploatările forestiere necorespunzătoare pe parcursul ultimelor 2-3 secole, desecarea bălţilor şi mlaştinilor, activităţile în agricultură şi de urbanizare au dus la schimbări substanţiale în structura şi compoziţia pădurilor, transformarea excesivă a diferitelor elemente ale landşafturilor naturale. Suprafaţa habitatelor forestiere s-a redus maximal la începutul secolului al XX-lea. Terenurile de stepă, care în trecut ocupau peste 30% din teritoriu, au fost transformate prepon-derent în terenuri agricole. Asupra vitalităţii plantelor şi animalelor s-a rasfrânt negativ şi schimbarea regimului hidrologic, poluarea rezer-voarelor acvatice. Ecosistemele forestiere, acvatice şi palustre, de stepă şi luncă sunt puternic degradate şi necesită întreprinderea unor măsuri urgente de restabilire a vitalităţii lor. Transformările menţionate anterior au de-ter-minat, de asemenea, diminuarea diversităţii biologice şi dispariţia unui număr mare de specii. Printre speciile de plante şi animale critic periclitate (cu excepţia speciilor, abundenţa cărora este mică datorită amplasării lor la hotarul arealurilor) predomină cele caracteristice teritoriilor acvatice şi palustre, stepelor şi luncilor, masivelor forestiere de vârstă mare. În ultimii 300 de ani au dispărut de pe teritoriul republicii 18 specii de animale. Astfel, în secolul al XVII-lea în Moldova erau obişnuite aşa specii ca zimbrul (Bison bonasus), bourul (Bos primi-genius), râsul (Linx linx), ursul (Ursus arctos) ş.a. În prezent o mare parte a biotei din ţara noastră se află într-un proces continuu de degradare, ceea ce se confirmă şi prin faptul că cca 500 specii din flora şi fauna Republicii Moldova necesită protecţie de stat, din care 117 specii de plante, 9 specii de ciuperci şi 116 de animale sunt pe cale de dispariţie şi au fost incluse în ediţia a II-a a „Cărţii Roşii". Regiunea Codrilor centrali, sectorul fluviului Dunărea, luncile fluviului Nistru şi ale râului Prut, precum şi lacurile Cuciurgan şi Beleu sunt habitate principale ale majorităţii speciilor de plante şi animale, ameninţate de dispariţie la scară naţională şi europeană şi mai dispun de populaţii semnificative. 쥁