Referat Carpatii2
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Carpatii2 si de asemenea puteti face
Download Referat Carpatii2Citeste fragmente din Referat Carpatii2
Carpatii
Asezare
Carpatii reprezinta partea cea mai inalta a reliefului. Pozitia lor in
mijlocul tarii arata rolul pe care-l indeplinesc in formarea unitatii
pamantului romanesc. Muntii Carpati sunt munti tineri si de inaltime
mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe
la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma
unui arc, pe teritoriul Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Romaniei si al
Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in valea Timokului.
Lungimea totala a intregului lant este de 1600 Km. La randul lor,
Carpatii fac parte dintr-un sir mai lung, lantul
alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul
Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare, in
continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara
Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de
jumatate din lungimea totala a Carpatilor.
Orogeneza
Dupa structura si timpul cand au aparut, Carpatii sunt o veriga a
sistemului muntos alpino - carpato - himalayan. In erele mezozoic si
neozoic in timpul unor repetate transgresiuni si regresiuni marine,
geosinclinalul carpatic s-a umplut cu depozite sedimentare (argile,
calcare, etc.). Depozitele din geosinclinalul carpatic au fost cutate si
scoase de sub ape in timpul miscarilor alpine, incepand din cretacic si
continuand pana in neogen si care s-au concretizat prin mai multe
orogeneze: austrica in mezocretacic; laramica in cretacicul superior si
stirica in miocen. Ultimile miscari alpine au fost cele valahice in
pliocen - cuaternar. Pe langa miscarile de inaltare, s-au produs si
importante prabusiri tectonice. Astfel in cretacicul superior s-a format
depresiunea Hateg si tot atunci si la inceputul paleogenului Depresiunea
Transilvaniei. In a doua jumatate a perioadei neogene, pe marginea
vestica a Carpatilor Orientali s-au produs eruptii vulcanice care au
generat un important lant vulcanic. Acelasi fenomen s-a produs atunci si
in Apuseni, dar s-au format vulcani izolati. La sfarsitul neozoicului si
inceputul cuaternarului s-au retras apele din depresiunile intramontane.
Miscarile tectonice de la inceputul cuaternarului au inaltat anumite
sectoare ale Carpatilor (indeosebi cel meridional) cu cca. 1000 m. In
prima parte a cuaternarului (pleistocen) crestele cele mai inalte ale
Carpatilor au fost acoperite cu ghetari, care au sculptat circuri, vai
glaciare si creste. O data cu incalzirea climei, acum cca. 10000 de ani,
in perioada postglaciara (holocen) ghetarii s-au topit, apele curgatoare
au modelat vaile, terasele si luncile, definitivand actuala infatisare a
Carpatilor.
Relief
Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de le sud (10 -
11oC) spre nord (8,5oC), dupa cum scade si in altitudine (6oC la 1000 m
altitudine, 0oC la peste 2200 m). Maximele si minimele absolute de
temperatura in tara noastra au fost: -38,5oC la Bod (judetul Brasov),
inregistrata la 5 ianuarie 1942, si 44,5oC la statia meteorologica Ion
Sion (judetul Braila) la 10 august 1951. Precipitatiile atmosferice scad
in medie de la vest la est si cresc cu altitudinea. In tinuturile
deluroase cad 600 - 800 mm/an, iar in muntii inalti peste 1200 mm/an.
Solurile argiloiluviale numite argiluvisoluri (cenusii si brun-roscate)
se intalnesc in regiuni depresionare si in muntii nu prea inalti,
cambisolurile (soluri brune si brune acide) sunt favorizate de un climat
racoros si umed. Mai sus, sub paduri de fag si rasinoase, apar solurile
podzolice, sarace in humus. Etajarea aceasta se incheie cu solurile
alpine brune acide de climat rece, cu precipitatii abundente si
vegetatie de pajiste alpina. Acestea, ca si cele podzolice se numesc
spodosoluri.
Carpatii Orientali
Carpatii Orientali se desfasoara pe cca. 3o latitudine si pe o suprafata
de 34549km2. Pe latura vestica s-a format un lant de munti vulcanici,
fenomen datorat evolutiei placii est-europene si microplacilor
transilvana si panonica. uccesiv in cadrul Carpatilor Orientali, s-au
format trei unitati longitudinale distincte din punct de vedere
litologic, structural si tectonic: in centru unitatea cristalina, in est
cea a flisului, iar in vest cea vulcanica. Unitatea cristalina, care
este si cea mai veche, formeaza un lant principal alcatuit din roci dure
si avand o tectonica pronuntata: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului,
Muntii Bistritei si Muntii Giurgeului. La sud de valea Trotusului,
formatiunile cristaline apar numai in fundamentul extremitatii
sud-vestice a Carpatilor Orientali (Piatra Mare, Postavaru si Persani).
Unitatea de flis s-a format in doua etape: cretacic superior - flisul
intern - si paleogen - flisul extern. Flisul este formatiunea cea mai
extinsa in toti Carpatii, avand o latime ce ajunge de la 40 de Km in
nord-est la 80 de Km in zona de la curbura. Conditiile climatice din
miocen au dus la formarea complexului mediu de nivelare, cu altitudini
foarte variate. Miscarile tectonice din faza austrica pana in faza
diastrofismului moldavic au dus la compartimentari care au redus
masivitatea Carpatilor Orientali. Denivelarile create au conditionat
formarea unor piemonturi, resturile lor fiind evidentiate de
conglomerate si panze de pietrisuri in depresiunile carpatice. Cea de a
treia latura, vulcanica, se contureaza incepand din neogen. Ciclurile
vulcanice au dus la formarea lantului vulcanic: Oas, Gutai, Tibles,
Caliman, Gurghiu, Harghita. Consolidarea lantului vulcanic a dus la
izolare a unor depresiuni(Depresiunea Ciuc si Depresiunea Giurgeu).
Inaltare a Carpatilor Orientali a dus la formarea unor "prispe inalte"
la periferia muntilor, a depresiunilor intracarpatice si pe culoarele de
vale(complexul Gornovita). Bogatiile subsolului se diferentiaza in
functie de unitati: unitatea cristalina este concretizata prin zacaminte
de cupru, plumb, zincmineralizatii mangano-feroase, zacaminte de bariu,
fier, sulfuri polimetalice; unitatea de flis prin carbonati de fier,
materiale de constructii(calcare), carbune brun; unitatea vulcanica prin
sulfuri polimetalice, zacaminte de aur, sulf si fier, izvoare cu apa
termala. Clima Carpatilor Orientali se caracterizeaza prin precipitatii
reduse de la nord la sud (datorita desfasurarii longitudinale). Astfel,
cele mai mari valori sunt inregistrate in nord - 1400mm/an. Temperatura
medie anuala este de 2-6 oC(minima fiind de -29 oC - statia Iezer din
Muntii Rodnei). In ceea ce priveste miscarile maselor de aer, importante
sunt inversiunile de temperatura si, mai ales, fenomenul de foehn,
intalnit la Curbura. Carpatii Orientali se disting printr-o mare
extensiune a padurilor de molid si a padurilor de amestec(molid, brad,
fag), reprezentand la un loc 40% din patrimoniul forestier al tarii. Pe
langa aceste paduri mai intalnim tufarisurile de jneapan(Muntii Rodnei,
Muntii Maramuresului, Muntii Bistritei, Ceahlau) si pajisti alpine.
Dintre animale amintim: ursul, cerbul, rasul, cocosul de munte, gainusa
de alun, capra neagra, acvila de munte, ultimele doua le intalnim in
zona alpina. Altitudinea medie este de 1025m. Maxima a fost inregistrata
in Muntii Rodnei(Varful Pietrosu - 2303m si Ineu - 2279m). Carpatii
Orientali au o masivitate redusa, datorita multitudinii depresiunilor,
care apar fie suspendate la 900m inconjurate de masive care depasesc
2000m(Depresiunea Dornelor), fie la altitudini mai mici, in jur de
550m(Depresiunea Brasov, Depresiunea Maramures) sau 400m(Depresiunea
Oas). Depresiunile alcatuiesc cca. 25% din suprafata. Din punct de
vedere al populatiei, asezarilor si economiei, Carpatii Orientali au
profunde implicatii in ansamblul Carpatilor Romanesti, configuratia lor
favorizand o mare vechime a popularii, care dateaza din paleolitic, ca
si permanente schimburi de oameni, bunuri si idei. Carpatii Orientali se
impart in trei mari grupe: grupa nordica-de la granita cu Ucraina pana
la aliniamentul mai coborat ce leaga Depresiunea Dornelor cu Depresiunea
Campulung peste pasul Mestecanis(1096m); grupa centrala-pana la
Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului; grupa sudica-de la Valea
Oituzului pana la Valea Prahovei.
Carpatii Orientali Nordici
Asezare si limite.
Grupa de nord este asezata in nordul Carpatilor Orientali si are ca
limite: in sud culoarul depresionar Campulung Moldovenesc, Pasul
Mestecanis (1096m), Depresiunea Dornelor, Culoarul Bargaului, in vest
depresiunea colinara a Transilvaniei (Podisul Someselor) si Campia de
Vest (Campia Somesului), in nord granita tarii cu Ucraina, in est
Podisul Sucevei.
Alcatuirea petrografica. Grupa nordica s-a format, asemenea intregului
lant carpatic, in timpul orogenezei alpine, care a tinut din cretacic
pana la inceputul cuaternarului. Din punct de vedere geologic, sunt
alcatuiti din roci vulcanice in vest (Muntii Oas, Muntii Gutai, Muntii
Tibles), roci metamorfice (sisturi cristaline) in centru Muntii Rodnei,
Muntii Suhard, Muntii Maramures, Obcina Mestecanis) si roci sedimentare
cutate (flis) in est (Obcina Mare, Obcina Feredeu). Prezenta calcarelor
a favorizat aparitia unui relief carstic pe rama sudica a Muntilor
Rodnei si in Muntii Suhard.
Din punct de vedere al reliefului grupa nordica este compusa din doua
parti: de vest si de est. Partea de vest include una dintre cele mai
mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte. Depresiunea
Maramuresului ce depaseste spre nord granita tarii, este marginita la
vest de muntii vulcanici Oas (cu Depresiunea Tara Oasului), Gutai,
Tibles (1835m). Muntii vulcanici din grupa nordica nu prezinta cratere
vizibile, deoarece au fost puternic erodati. Sudul Depresiunii
Maramuresului este delimitat de Muntii Rodnei alcatuiti din sisturi
cristaline, cu varfuri ce depasesc 2000m pe versantul nordic (Varful
Pietrosu - 2303m si Varful Ineu - 2279m). Muntii Rodnei se prelungesc
spre sud cu Muntii Suhardului si Muntii Bargau (1611m). In partea de est
a Depresiunii Maramuresului se inalta Muntii Maramuresului (Varful
Toroioaga - 1930 m, Varful Farcau - 1957 m). Depresiunea Maramuresului
este strabatuta de raurile Viseu, Iza si Mara si are inaltimi de 800m.
Are un relief ce coboara in trepte catre vaile raurilor care o strabat.
Partea de est a grupei este reprezentata de Obcinele Bucovinei, o
succesiune de culmi paralele separate de vai longitudinale largi.
Altitudinea lor scade de la vest spre est. Doua depresiuni importante
marginesc aceasta grupa la sud: Depresiunea Bistritei si Depresiunea
Campulung.Pasurile mai importante din aceasta grupa sunt: Pasul Setref
(818 m), intre Muntii Rodnei si Tibles, Pasul Prislop(1416 m), intre
Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, Pasul Mestecanis (1096 m), Pasul
Tihuta (1201 m), Pasul Huta. Grupa nordica poseda numeroase resurse
naturale: minereuri complexe (cupru, plumb, zinc)la Baia Sprie, Cavnic,
Baiut; minereuri de cupru la Toroioaga, Lesu Ursului, Crucea; mangan la
Iacobeni si Saru Dornei; minereuri auro-argintifere la Cavnic; marmura
la Borsa; gresii la Campulung Moldovenesc; andezit la Baia Mare.
Clima
In grupa de nord se disting trei etaje climatice: etajul alpin, cu doua
temperaturi medii anuale de 0-2 oC, ierni lungi si veri scurte(Muntii
Rodnei, Muntii Maramuresului); etajul de munte cu temperaturi medii
anuale de 0-6 oC (0 oC la peste 2000m altitudine), precipitatii bogate
(800-1200mm/an, pe alocuri chiar peste 1200mm/an) si vanturi puternice.
In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 oC, cu frecvente
inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. In grupa de nord
se manifesta influentele oceanice, cu climat umed si moderat termic in
muntii vulcanici si baltice, cu ierni geroase si precipitatii bogate in
Obcinele Bucovinei.
Apele.
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, reprezentata prin rauri
apartinand grupei de vest (Viseu , Iza cu Mara; Somesul Mare cu
Bistrita , Salauta; Lapus) si grupei de est (Suceava cu Putna si
Sucevita, Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Dorna si Bistricioara);
lacuri (Ocna Sugatag - pe masiv de sare; Lala , Buhaiescu din Muntii
Rodnei - glaciare; Lacul Firiza - de acumulare); ape subterane -
minerale in Vatra Dornei, Sangeorz-Bai, Poiana Negri.
Vegetatia
Se caracterizeaza printr-o etajare a speciilor vegetale astfel: etajul
foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan); etajul padurilor de amestec
(conifere si fag); etajul coniferelor (brad , molid, pin); etajul alpin
(Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Suhard) - pajisti alpine
(firuta, rogoz, ienupar, jneapan, afin, merisor). In depresiuni si lunci
se dezvolta o vegetatie hidrofila.
Fauna
Este reprezentata prin: mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica,
iepure, caprioara, veverita, cerb, urs , ras; pasari ca: ciocanitoarea,
cinteza, cocosul de munte, gainusa de alun; pesti ca: pastravul,
cleanul, mreana, lostrita. In masivul Rodnei a fost repopulata capra
neagra.
Solurile. In muntii nu prea inalti sunt intalnite argiluvisolurile si
cambisolurile (brune si brune acide). Sub padurile de fag si rasinoase
apar solurile podzolice, sarace in humus, iar mai sus solurile alpine,
brune acide - spodosoluri.
Rezervatii: floristice - Tinovu Gaina, Poiana Stampei, de flora si fauna
- Pietrosu Mare - Muntii Rodnei, forestiere - Codrul secular Slatioara;
speologice - Izvorul Tausoarelor, geologice si paleontologice - Creasta
Cocosului - Muntii Gutai.
Carpatii Orientali Centrali
Asezare si limite.
Limita nordica o reprezinta aliniamentul mai coborat ce leaga
Depresiunea Dornelor de Depresiunea Campulung peste Pasul Mestecanis
(1096 m), la sud este limitata de Depresiunea Brasovului si Valea
Oituzului legate prin pasul Oituz (866 m), la est de Subcarpatii
Moldovei, iar la vest de Depresiunea colinara a Transilvaniei.
Alcatuirea petrografica
Se remarca prin prezenta sisturilor cristaline (Muntii Moldovei -
Bistritei, Ceahlau, Tarcau), a calcarelor (Giurgeu, Hasmasu Mare), a
rocilor vulcanice (Caliman, Gurghiu, Harghita) si a rocilor sedimentare.
Relieful
Se caracterizeaza printr-un paralelism accentuat al culmilor, altitudini
intermediare si multimea depresiunilor. Grupa centrala este alcatuita
din doua parti: de vest si de est. In partea de vest sunt muntii
vulcanici: Caliman (Varful Pietrosu - 2100 m), Gurghiu (Varful Saca -
1776 m), Harghita(Varful Harghita - Madaras - 1800 m). La sud de Muntii
Harghita se afla Muntele Ciumatu, tot de natura vulcanica. Sunt mai
inalti decat cei din grupa nordica si au crestele mai vizibile, mai bine
pastrate. Lantul muntilor vulcanici este delimitat la vest de doua
depresiuni: Giurgeu, strabatuta de cursul superior al Muresului si Ciuc,
strabatuta de cursul superior al Oltului. Ambele au altitudini de
600-700 m, cu un climat racoros. Dintre celelalte depresiuni, mai mici,
se pot aminti: Balbor, Borsec, Casin, Baraolt, Varsag. In partea de est
se defasoara Muntii Moldovei, sub forma a trei siruri de culmi paralele.
Primul sir de la vest la est se compune din Muntii Giurgeului, Hasmasu
Mare, unde predomina calcarele, ce au facut posibila formarea Cheilor
Bicazului, Muntii Ciucului (Varful Viscol - 1493 m) si Nemira (Varful
Nemira Mare - 1649 m). Al doilea sir cuprinde cele mai inalte altitudini
din Muntii Moldovei: Muntii Bistritei (Varful Budacul - 1859 m),
Ceahlaul (Varful Ocolasul Mare - 1907 m) si Tarcaul (Varful Gorindusu -
1664 m). In sirul al treilea se afla munti mai scunzi: Muntii
Stanisoarei (Varful Bivolu - 1530 m), Muntii Gosman (Varful Cracul
Geamana - 1442 m), Muntii Berzunti (Varful Magura - 984 m), care
delimiteaza Depresiunea Comanesti catre est. Fragmentarea este
accentuata si de prezenta pasurilor: Tihuta (1201 m) intre Depresiunea
Dornelorsi Depresiunea Transilvaniei; Tusnad (1301 m) intre Depresiunea
Ciuc si Depresiunea Brasov; Bucin (1273 m) intre Depresiunea Giurgeu si
Depresiunea Transilvaniei; Sicas (1000 m) intre Depresiunea Giurgeu si
Depresiunea Varsag; Racos intre Depresiunea Baraolt si Depresiunea
Transilvaniei; Oituz (866 m).
Clima
Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC, care pot
depasi 6 oC in depresiuni, cu precipitatii bogate(800 - 1200 mm/an si pe
alocuri peste 1200 mm/an) si cu vanturi frecvente si puternice. La peste
1800 m temperaturile scad la 0 - 2 oC, verile sunt scurte, iernile
lungi, precipitatiile abundente si vanturile puternice. In depresiuni
sunt frecvente inversiunile de temperatura.
Apele
Reteaua hidrografica este reprezentata prin raurile: Mures cu afluentii
Gurghiu, Tarnava Mare, Tarnava Mica; Olt cu Raul Negru, Homorodu Mare si
Homorodu Mic; Bistrita cu Dorna, Neagra, Bicaz, Tarcau; Trotus cu Uz,
Slanic, Oituz (raurile au un potential hidroenergetic ridicat); prin
lacurile: Sfanta Ana (de origine vulcanica), Lacul Rosu (format de
baraje naturale); Izvorul Muntelui, Pangarati pe Bistrita, Poiana Uzului
pe Valea Uzului (antropice) si prin ape freatice mineralizate pe
alocuri si cu valoare terapeutica (Borsec , Tusnad, Slanic Moldova).
Vegetatia
Este formata din: padurea de fag pana la 1200 m, de amestec si de
rasinoase. Pe muntii inalti (Caliman, Ceahlau) apar pajistile alpine
(ienupar, jneapan, afin, merisor).
Fauna este reprezentata prin animale ca: mistretul , viezurele, lupul ,
vulpea, pisica salbatica in padurile de fag, caprioara in padurile de
conifere, ursul, cerbul , rasul; pasari ca: gainusa de alun, cocosul de
munte, ciocanitoarea, acvila de munte; pesti ca: pastrav , clean ,
mreana . In Ceahlau a fost populata capra neagra .
Solurile Sub vegetatia forestiera - argiluvisolurile (cenusii si
brun-roscate) in zona muntilor nu prea inalti, solurile brune si brune
acide (cambisoluri), solurile podzolice, sub padurile de fag si
rasinoase si brune acide in zona alpina.
Rezervatii: floristice - Tulghes, Tusnad, Sancraieni , Balbor, de peisaj
si flora - Cheile Bicazului , forestiera - Ceahlau, paleontologice si
geologice - Carhaga , Racos .
Carpatii Orientali Sudici
Asezare si limite
Grupa sudica este delimitata la nord de Depresiunea Brasovului si Valea
Oituzului legate prin pasul Oituz, la vest de Valea Prahovei, la est si
la sud de Subcarpatii Curburii de care se desparte printr-o denivelare,
dar, pe alocuri, pinteni de munti (Pintenul Ivarutu - 1021m) patrund in
Subcarpati.
Alcatuirea petrografica.
Aceasta grupa este constituita in totalitate din roci sedimentare cutate
(flis).
Relief
Carpatii Curburii se caracterizeaza prin cea mai scazuta altitudine din
Carpatii Orientali, fiind totodata lipsiti de masivitati, datorita
fragmentarii accentuate. Grupa sudica este formata din mai multe masive
muntoase: Muntii Vrancei (Varful Goru - 1785m); Muntii Buzaului care
includ Muntii Penteleu - 1772m si Muntii Siriu - 1657m; Muntii Ciucas
(Varful Ciucas - 1954m); Muntii Baiu - 1895m. Spre Depresiunea Brasov se
intinde o prispa mai scunda - Muntii Intorsurii, iar in sud-vestul
Depresiunii Brasov sunt Muntii Barsei, formati din Piatra Mare si
Postavaru - 1799m. Depresiunile din aceasta grupa sunt: Depresiunea
Brasovului, Depresiunea Comandau, Depresiunea Intorsura Buzaului.
Depresiunea Brasovului este cea mai mare depresiune din Carpati. Ea este
limitata de Muntii Persani, Baraolt, Bodoc, Nemira, iar la sud de Muntii
Barsei, Intorsurii si Vrancei. Are altitudini de 500-600m, este intinsa,
neteda, cultivata agricol, cu multe orase, intre care Brasovul,
important nod de cai de comunicatie, dezvoltat ca mare centru industrial
si turistic. Pasurile sunt: Predeal (1033m), Buzau, Tusnad (1301m),
Oituz (866m), Vladeni, Bratocea.
Clima
Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC, precipitatii
bogate(800-1200mm/an, pe alocuri chiar peste 1200mm/an) si vanturi
puternice. Climatul alpin cu temperaturi medii anuale negative, ierni
lungi si veri scurte se manifesta numai pe cele mai inalte varfuri din
Masivul Ciucas. In depresiuni, temperatura medie anuala este de 7-8 oC,
precipitatiile sunt bogate(700-1200mm/an). Sunt frecvente inversiunile
termice care au dus la inregistrarea la Bod, la 25 ianuarie 1942 a
minimei absolute din tara noastra: -38,3 oC.
Apele
Reteaua hidrografica este reprezentata prin raurile: Olt cu Raul Negru,
Barsa ; Oituzul si Uzul, afluenti ai Trotusului; Putna cu Zabala si
Naruja; Ramnicul Sarat; Buzaul cu Basca Mare si Basca Mica; Teleajenul
si Doftana, afluenti ai Prahovei; prin lacurile de acumulare Paltinu pe
Doftana si Siriu pe Buzau si prin apele freatice lipsite de continuitate
si uneori mineralizate (Covasna, Valcele).
Vegetatia
Este dispusa etajat pe verticala, distingandu-se doua zone: a padurilor
(etajul stejarului - Depresiunea Brasovului - gorun, ulm, tei, carpen;
etajul fagului - pana la 1200m; etajul coniferelor) si alpina ("stepa
rece") - pajisti cu ienupar, jneapan, afin , merisor.
Fauna
Este reprezentata prin mistret, viezure, lup, urs, cerb, ras, cocosul de
munte, gainusa de alun; pesti ca: pastravul , cleanul , mreana . In
Ciucas se intalnesc acvila de munte si capra neagra.
Solurile sunt reprezentate prin argiluvisoluri (in zona muntilor mai
scunzi); solurile brune si brune acide favorizate de un climat umed si
racoros; podroluviile (sub padurile de fag si rasinoase); alpine
brune(sub vegetatia alpina).
Rezervatii: paleontologica - Purcareni(Depresiunea Brasov), floristica -
Sinaia.
Carpatii Meridionali
Carpatii Meridionali reprezinta grupa de sud a arcului carpatic si prin
asemanarea lor cu Alpii, au fost numiti in literatura geografica mai
veche "Alpii Transilvaniei". Sunt limitati la est de Valea Prahovei, la
vest de Culoarul Timis-Cerna, la nord-vest de Culoarul Bistrei, la sud
de Subcarpati si Podisul Mehedinti si la nord de Depresiunea
Transilvaniei, Culoarul Orastiei si Culoarul Muresului. Carpatii
Meridionali sunt cei mai inalti, depasind pe tot aliniamentul lor de la
est la vest inaltimi de 2500 m (Muntii Bucegi - Varful Omu-2505 m;
Muntii Fagaras - Varful Moldoveanu-1544 m, Varful Negoiu-2535 m; Muntii
Parang - Varful Parangul Mare-2519 m; Muntii Retezat - Varful
Peleaga-2509 m). Au o suprafata de 14040 Km2, reprezentand 21% din
tinutul muntos si 5, 91% din suprafasa tarii. Aici intalnim cele mai
frumoase si mai numeroase urme glaciare (vai, circuri). Din punct de
vedere al alcatuirii petrografice, predomina sisturile cristaline cu
intruziuni granitice, iar la margini apar calcarele (cu multe fenomene
carstice) si conglomeratele. Pastreaza cel mai bine nivele de platforma:
Barascu (2000-2200 m) cea mai veche; Rau-Ses (1200-1600 m) cu
extremitatile mai fragmentate si Gornovita (1000 m)-distrusa aproape in
intregime. Au o masivitate pronuntata dar, spre deosebire de Alpi, cu
care sunt comparati, sunt fragmentati de vaile transversale ale Jiului,
Oltului si de Culoarul Rucar - Bran. Spre deosebire de Carpatii
Orientali, unde diviziunea in grupe se facea dupa aliniamente mai
coborate, in Carpatii Meridionali, impartirea se face dupa aceste vai
transversale. Astfel apar patru grupe cu aspect de masivitate: Bucegi -
intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Fagaras - intre Valea
Dambovitei si Valea Oltului, Parang - intre Valea Oltului si Valea
Jiului-Strei, Retezat - Godeanu - intre Valea Jiului - Strei si Culoarul
Timis - Cerna -Bistra.
Muntii Bucegi
Asezare si limite
Grupa Bucegi este situata in estul Carpatilor Meridionali, avand ca
limite: la est Valea Prahovei, la vest Valea Dambovitei , la nord
Depresiunea Brasov, iar la sud Subcarpatii Curburii.
Alcatuire petrografica
Grupa Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatilor Meridionali si cu
intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Catena carpatica
s-a definitivat in timpul Erei Neozoice, iar Carpatii Meridionali, deci
si grupa Bucegilor, au fost inaltati in bloc, cu cca. 1000 m la
sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului. Calcarele si
conglomeratele dau un specific pitoresc Bucegilor. Caracteristice sunt
si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: platforma
Borascu (la 2000 m), platforma Rau - Ses (la 1200 - 1600 m), platforma
Predealului (la 1000 m).
Relief
Unitatile acestei grupe sunt: Muntii Bucegi (Varful Omu - 2505 m),
Muntii Leaota (Varful Leaota - 2133 m), Muntii Piatra Craiului (Varful
Baciului - 2238 m), varful cu altitudinea maxima avand aspectul unei
creste alcatuite in principal din calcare; Magura Codlei (1292 m), in
partea de vest a Depresiunii Brasov. Zonele depresionare incluse in
aceasta grupa sunt: Culoarul Rucar - Bran, unde se afla Pasul Giuvala
(1240 m), situat intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi - Leaota,
Culoarul Prahovei, care formeaza limita estica a grupei. Acesta
reprezinta limita dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali.
Clima
Se caracterizeaza prin temperaturi medii de 2 - 6 oC si 0 - 2 oC la
peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente de 800-1200 mm/an si
vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului se intalneste climatul
alpin cu temperaturi medii anuale sub 2 oC, precipitatii putine si
vanturi foarte puternice.
Ape
Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova , Ialomita,
Dambovita , Barsa si din lacurile antropice cu utilizare in scopuri
hidroenergetice amenajate pe Ialomita (Scropoasa) si pe Dambovita.
Vegetatia
Este alcatuita din paduri dispuse pe mai multe etaje: etajul fagului
care urca pana la 1200m si chiar mai sus, dar in amestec si etajul
coniferelor. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpina, numita
si(stepa rece), cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti
pitici(afin , merisor).
Fauna
Este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, ras ,
caprioara , veverita. Dintre pasari apar aici cocosul de munte, gainusa
de alun, iar in apele reci de munte se gasesc pesti ca pastravul ,
cleanul si mreana. In zona alpina se intalnesc acvila de munte si capra
neagra.
Solurile sunt reprezentate prin argiluvisoluri, care apar in munti cu
altitudini mici, solurile brune si brun acide, in climatul racoros si
umed, solurile podzolice sub padurile de fag si conifere si solurile
brune acide in zona alpina.
Rezervatii: forestiere - Sinaia, floristica si faunistica - Piatra
Craiului , de peisaje si flora - Muntii Bucegi .
Muntii Fagaras
Asezare si limite
Grupa Fagaras face parte din cadrul Carpatilor Meridionali, fiind
limitata la est de Valea Dambovitei, la vest de Valea Oltului, la nord
de depresiunea colinara a Transilvaniei si la sud de Subcarpatii Getici.
Alcatuire petrografica
Aceasta grupa este formata predominant din sisturi cristaline cu
intriziuni granitice, iar pe latura de nord apar calcare si gresii.
Relieful
Si aici, ca si in grupa Bucegi, apar cele trei etaje de platforme:
Borascu, la 2000 m altitudine, Rau - Ses, la 1200 - 1600 m altitudine si
Gornovita, la 1000 m altitudine. Prima se caracterizeaza prin pajisti
alpine folosite la pasunatul ovinelor, a doua este mai neregulata ca
nivelare, iar cea mai joasa cuprinde fanete si asezari omenesti
permanente si sezoniere. In Muntii Fagaras apar frecvente urme ale
ghetarilor cuaternari (circuri, vai glaciare, morene, precum si lacuri
pe circuri glaciare). Grupa prezinta in nord, o culme unitara, Muntii
Fagaras (Varful Moldoveanu - 2544 m si Varful Negoiu - 2535 m), ca un
zid cu multe circuri glaciare si lacuri de inaltime, cu creste abrupte
si varfuri golase. La sud se desfasoara o serie de masive mai joase,
dispuse paralel: Muntii Cozia, Muntii Fruntii, Muntii Ghitu. In est se
desfasoara masivul Iezer, cu altitudini mai mari (2462 m). Aceste masive
se disting prin pitorescul reliefului in calcare si gresii si prin
lacurile de acumulare si hidrocentralele de pe Arges. In vestul grupei
se afla Depresiunea Lovistei, mentionata in documente inca din secolul
al XII - lea sub numele de "Tara Lovistei", Valea Oltului a constituit
un vechi loc de trecere a Carpatilor prin cele doua locuri aflate la
altitudini joase: Pasul Turnu Rosu (400m ) si Pasul Cozia (309m ).
Clima
Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2 - 6 oC si 0 - 2 oC
la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente(800 - 1200 mm/an si
chiar peste 1200 mm/an in muntii inalti) si vanturi puternice. In zona
alpina clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale negative,
ierni lungi si veri scurte. Pe versantul nordic al Muntilor Fagaras este
prezent "vantul mare" de tip foehn. In Depresiunea Lovistei si Defileul
Oltului este o clima specifica depresiunilor.
Ape
Reteaua hidrografica este densa, cuprinzand Argesulcu afluentul sau
Valsau, Raul Doamnei cu afluentii Argesel si Raul Targului, Dambovita,
Oltul. Dintre lacuri, deosebite sunt cele glaciare din Fagaras(Lacul
Balea , Lacul Capra , Lacul Podragul Mare) si cele antropice(Lacul
Vidraru pe raul Arges ). Apele subterane cuprind ape freatice de mica
adancime si lipsite de continuitate.
Vegetatia
Este dominata de paduri dispuse pe mai multe etaje: etajul fagului (pana
la 1200m), etajul padurilor de amestec si etajul coniferelor. Zona
alpina se caracterizeaza prin existenta pajistilor cu tufarisuri de
ienupar, jneapan si arbusti pitici(afin , merisor).
Fauna
Este reprezentata de animale ca: mistretul , viezure, lupul , vulpea,
pisica salbatica, ursul , cerbul, rasul (ultimele trei de importanta
cinegetica), pasari ca: gainusa de alun, cocosul de muntesi pesti ca de
exemplu: pastravul, cleanul , mreana. In zona alpina intalnim capra
neagra si acvila de munte.
Solurile sunt reprezentate prin: argiluvisoluri in muntii cu altitudini
joase, cambisoluri (brune si brune acide) in zonele cu climat umed si
racoros, soluri podzolice, sub padurile de fag si conifere si solurile
brune acide in zona alpina.
Rezervatii: de flora si fauna - Muntele Cozia, geologica si
paleontologica - Turnu Rosu, forestiera - Valea Balei.
Muntii Retezat
Asezare si limite
Grupa Retezat - Godeanu este delimitata de bazinele Hateg, Depresiunea
Getica, Culoarul Timis - Cerna si Depresiunea Petrosani, iar intre Motru
si Dunare vine in contact cu Podisul Mehedinti.
Alcatuire petrografica
Masivul Godeanu este alcatuit in majoritate din sisturi cristaline,
formatiuni sedimentare reprezentate prin calcare, gresii, conglomerate,
marno - calcare care favorizeaza formarea cheilor (Valea Cernei ).
Relief
Sunt alcatuiti dintr-un masiv central, Masivul Godeanu, din care se
desprind culmi cu directii principale predominante sud - vest, nord -
est si vest-est. Inaltimile Muntilor Godeanu variaza intre 2509 m
(Varful Peleaga din Retezat) si cca. 700 - 800 m; cele de 2250 m ocupa
partea centrala a regiunii (Masivul Godeanu), iar cele maxime, 2250 -
2500 m, se situeaza in Muntii Retezat. O treapta mai joasa cu altitudini
de 1500 - 1800 m se distinge in partea de est unde alcatuieste culmile
Valcanului si Varful Gugu, iar catre vest si sud, o alta, la 1200 - 1400
m, face trecerea spre podisul Mehedinti. Muntii Tarcu sunt situati in
partea de nord - vest a regiunii atingand inaltimi de 2123 m (Varful
Baicu), 2190 m (Varful Tarcu); la acestea se adauga Muntele Mic (1802
m), detasat catre nord - vest. In partea de nord a regiunii dintre Jiu
si depresiunea Caransebes se situeaza Muntii Retezat. Inaltimile lor
maxime de peste 2400 m, domina muntii din jur iar peisajul lor salbatic
format din varfuri si creste muntoase, imense caldari glaciare cu
nenumarate lacuri si intinse grohotisuri, se afirma ca o puternica
individualitate geografica. In Muntii Retezat se disting doua culmi
principale: cea nordica formata din varfurile Peleaga (2509 m), Varfu
Mare (2463 m), Varful Retezat (2489 m) si cea sudica formata din culmi
scurte care coboara pana in depresiunea Petrosani. Sunt formati din
sisturi cristaline, gresii si calcare masive favorizand formarea unui
relief carstic (doline, avene, pesteri, lapiezuri). Intre valea
superioara a Motrului si defileul Jiului se desfasoara Muntii Valcan.
Culmea principala este formata de inaltimi de peste 1600 m: Varful
Straja (1868 m). Muntii Valcan sunt alcatuiti in mare majoritate din
sisturi cristaline, conglomerate si calcare cristaline, granite, calcare
masive care favorizeaza formarea pesterilor (inprejurimile Tismanei).
Intre valea inferioara a Cernei si valea superioara a Motrului se intind
Muntii Mehedinti. Cele mai mari inaltimi se grupeaza in partea centrala,
unde relieful depaseste 1150 m si culmineaza cu varfurile Domogled (1105
m), Pietrele Albe (1335 m). La sud - vest de Masivul Godeanu se situeaza
Muntii Cernei alcatuiti din argilite, calcare, conglomerate si gresii
avand ca principal varf Varful Poiana Mare (1364 m). Intre grupele
Parang si Retezat - Godeanu se afla Depresiunea Petrosani iar la nord de
aceasta Depresiunea Hateg.
Clima
In regiunea inalta clima este aspra cu temperaturi reduse, media anuala
fiind de -2oC, cu inghet prelungit la cca. 280 de zile pe an si ninsori
abundente. Precipitatiile sunt bogate, media anuala fiind de 1400 mm.
Vanturile sunt puternice si au frecventa mare, aici aparand si efectul
de foehn resimtit pe versantii sudici si nordici. De asemenea se resimt
influente mediteraneene in sud - vest.
Ape
Reteaua hidrografica are un caracter divergent si apartine bazinelor
Jiului, Streiului, Timisului , Raul Rece si direct Dunarii la care se
adauga numeroase lacuri glaciare(Lacul Zanoaga , Lacul Bucura ).
Vegetatia
Diferentierea climatica determina existenta unor etaje de vegetatie
bine exprimate. Etajul padurilor de foioase reprezentat prin fagete
pure, amestecuri de fag , gorun, tei, izolat palcuri de stejar pufos,
paduri de fag in amestec de molid si brad , etajul molidului
reprezentat pe versantii nordici, etajul subalpin reprezentat prin
jnepenisuri, pajisti si tufarisuri si etajul alpin propriu - zis
reprezentat prin tufarisuri pitice. Alte elemente caracteristice sunt
alunul turcesc (Muntii Mehedinti), tufarisurile xerotermofile.
Fauna
Este reprezentata prin capra neagra , lastunul mare sudic, presura
barboasa, ciocarlia urecheata (Muntii Tarcu), vipera cu corn, broasca
testoasa de uscat, fluturi.
Soluri. Padurile de amestec dezvolta soluri acide, soluri
humicosilicatice caracteristice etajului alpin propriu-zis.
Rezervatii: Parcul National Retezat (relief, flora, fauna), pestera
ocrotita - Closani , flora si fauna - Domogled (Muntii Mehedinti), parc
dendrologic - Simeria (Depresiunea Hategului).
Carpatii Occidentali
Carpatii Occidentali reprezinta ultima parte a arcului carpatic si sunt
limitati la sud de Dunare, la nord de Valea Barcaului si cotul
Somesului, la est de zonele scufundate - Depresiunea Transilvaniei,
Depresiunea Hateg, Culoarul Bistrei si Culoarul Timis - Cerna si la vest
de o zona scufundata ce a functionat in trecut ca o mare (Marea
Panonica) reprezentata de Dealurile de Vest (piemonturile vestice). In
dreptul Muntilor Zarandului, se inregistreaza un fenomen unic in tara
noastra - muntele vine in contact direct cu campia. Suprafata Carpatilor
Occidentali este de 17714 km2, reprezentand 26, 7% din totalul lantului
muntos. Carpatii Occidentali sunt formati din noduri orografice, culmi
prelungi si etajate, munti insulari, depresiuni si bazinete. Se
deosebesc de celelalte grupe ale lantului carpatic prin discontinuitate
si prin altitudinea redusa, ei nedepasind, in medie, 654m, datorita
culoarelor depresionare ce reduc mult masivitatea acestei unitati
(Muntii Banatului - 1447 m, Muntii Poiana Rusca - 1374m). Nu au avut
glaciatiuni. Din punct de vedere al alcatuirii petrografice,
predominante sunt calcarele, de unde si multitudinea fenomenelor
carstice: pesteri (Comarnic, Vadu Crisului, Ursilor), chei (Nerei,
Muresului), coline, lapiezuri si sohodoluri. Sunt intens mineralizati,
bogati in metale si nemetale (prezenta minereurilor de fier in Muntii
Metaliferi ca urmare a unei intense activitati vulcanice). In cadrul
Carpatilor Occidentali se disting trei grupe de muntii: Muntii Apuseni -
la nord de Mures (Varful Bihor - 1849m, Varful Vladeasa - 1836m, Varful
Buteasa - 1790m), Muntii Poiana Rusca (Varful Pades - 1374m, Varful
Rusca - 1355m), Muntii Banatului (Varful Piatra Coznei - 1447m, Varful
Semenic - 1446m).
Muntii Poiana Rusca
Asezare si limite
Muntii Poiana Rusca fac parte din lantul Carpatilor Occidentali, in
cadrul carora ocupa partea centrala. Limitele acestei grupe sunt: la est
Depresiunea Hategului, la vest Dealurile de Vest, la nord Culoarul
Muresului, iar la sud Culoarul Bistrei.
Alcatuire petrografica
. Acesti munti sunt bine individualizati, ca de altfel si celelalte
grupe ale Carpatilor Occidentali. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline
cu intercalatii de calcar.
Relieful
Se caracterizeaza prin masivitate, vai inguste si culmi largi, inaltime
mica (Varful Padesu - 1374m) si absenta zonelor depresionare interioare
si a vailor transversale. Acestea ocupa doar zonele de limita: Culoarul
Muresului si Culoarul Bistrei. In extremitatea estica a Culoarului
Bistrei se afla pasul Poarta de Fier a Transilvaniei (700m), ce uneste
Depresiunea Hateg cu Culoarul Bistrei.
Clima
Datorita influentelor oceanice, aici se manifesta un climat umed si
moderat termic, cu medii termice anuale mai ridicate (8-10 oC, la 6 oC
pe inaltimi) si precipitatii bogate (700-1000mm/an si 1000-1200mm/an in
zonele de maxima altitudine).
Ape
Principalul rau care isi are izvoarele in Muntii Poiana Rusca este Bega
. Celelalte rauri mai importante sunt marginale: Muresul in nord, care
ii separa de Muntii Apuseni, Streiul , care ii separa de Muntii Sureanu
si Bistra in sud, care ii delimiteaza de Muntii Tarcu si Muntele Mic.
Apele freatice sunt lipsite de continuitate.
Vegetatia
Reprezentativa este zona de padure. Etajul fagului urca pana la 1200m,
fiind urmat de etajul padurilor de amestec si de cel al coniferelor,
putin extins datorita altitudinii reduse.
Fauna
Este reprezentata de mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica,
iepure (etajul fagului), caprioara , veverita (etajul coniferelor),
cerb, urs, ras.
Solurile sunt reprezentate de: argiluvisoluri (cenusii si brun-roscate),
cambisoluri (brune si brune acide), soluri podzolice (sub padurile de
fag si rasinoase).
Rezervatii: de peisaj si flora - Cetatea Devei.
Muntii Banatului
Asezare si limite
Muntii Banatului apartin Carpatilor Occidentali, avand ca limite la sud
Dunarea, la est Culoarul Timis - Cerna , iar la nord si la vest
Dealurile Buziasului si Tirolului.
Alcatuirea petrografica
Muntii Banatului s-au format odata cu intregul lant carpatic, fiind
afectati de ambele orogeneze. Au avut loc in aceasta zona si o serie de
eruptii vulcanice care au dus la formarea unor resurse bogate de
minereuri neferoase (pirite) exploatate la Sasca Montana si Moldova
Noua. In cuaternar, cand a avut loc ultima inaltare a Carpatilor,
Muntii Banatului nu s-au mai inaltat, fapt pentru care altitudinea lor
maxima este de doar 1447 m. Masivitatea este redusa, datorita
multitudinii vailor si depresiunilor. Culmile au o alcatuire complexa:
in principal roci sedimentare, iar pe parte de est sisturi cristaline.
Relieful
.Din aceasta grupa fac parte urmatoarele culmi: Semenic (1446 m) si
Almajului (1224 m - Varful Svinecea Mare) cu alcatuire cristalina,
despartite de Depresiunea Almajului (Bozovici), Muntii Locvei (727 m) si
Muntii Aninei (1160 m), mai scunzi (altitudini intre 700 si 1100m),
Muntii Dognecei (617m) si Muntii Arenis (cei mai scunzi din grupa). In
partea de est se afla pasul Poarta Orientala (Domasnea)-540 m ce face
legatura intre Culoarul Timis - Cerna si depresiunea colinara a
Transilvaniei.
Clima
Muntii Banatului se pozitioneaza intr-o zona cu influente sub
mediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blande, temperaturi medii
anuale de 8 - 10 oC si chiar 6 oC pe inaltimi, precipitatii bogate (700
- 1200 mm/an si chiar peste 1200 mm/an pe inaltimi). In depresiuni
(Culoarul Timis - Cerna) apar inversiunile de temperatura. Vantul
caracteristic este austrul cald si uscat vara si ploios iarna.
Apele
Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare, care limiteaza grupa
in sud si are ca afluenti pe Nera, Caras, Timis (cu afluentii Barzava
si Poganis), Cerna, toate aceste rauri strabatand grupa in discutie.
Apele statatoare sunt reprezentate de lacurile de baraj: Valiug
(Barzava). Apele freatice sunt, pe alocuri mineralizate sau termale
(Baile Herculane) sau formeaza in calcare mari acumulari.
Vegetatia
Este reprezentata prin doar trei etaje: etajul padurilor amestecate de
fag si stejar, etajul padurilor de fag si etajul padurilor amestecate
de fag si conifere.
Fauna
este reprezentata de: mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica,
iepure, caprioara, veverita , ciocanitoare, cinteza, urs, cerb, ras,
cocos de munte, gainusa de alun. Dintre pesti: pastrav, clean, mreana;
in Dunare: crapul, carasul, stiuca, platica, salaul, somnul si chiar
sturionii intrati din mare pe cursul Dunarii pentru a-si depune icrele.
Solurile sunt reprezentate prin: argiluvisoluri (in muntii nu prea
inalti), solurile brune, brune acide si solurile podzolice.
Rezervatii: speologica - Comarnic, Popovat, de peisaj si flora - Cazane
, Cheile Nerei , Cheile Carasului , Beusnita.
Muntii Apuseni
Asezare si limite
Muntii Apuseni se incadreaza in Carpatii Occidentali, avand ca limite:
la sud Culoarul Muresului, la est depresiunea colinara a Transilvaniei,
la vest Dealurile de Vest, iar la nord Valea Somesului, contactul cu
Dealurile Salajului si Crasnei si, in continuare, Valea Barcaului.
Alcatuirea petrografica
Sunt alcatuiti din roci vulcanice (Muntii Metaliferi), sisturi
cristaline (Muntii Bihor, Vladeasa, Gilau, Muntele Gaina), precum si
calcare.
Relief
Muntii Apuseni reprezinta cea mai complexa grupa din Carpatii
Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m in zona centrala, iar in nord
si sud nu ating mai mult de 700-1000m. Cuprind in partea centrala Muntii
Bihor (1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m) si la nord
in Muntii Vladeasa (1836 m). In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se
afla Muntele Gaina (1467 m), iar in nord-est se afla Muntii Gilau. In
sud-est sunt Muntii Metaliferi (1080 m), Muntii Trascaului, iar in vest
Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea - 836 m), Muntii Codru -
Moma (Varful Plesu - 1112m), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopis
(776m). In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de
culmi muntoase scufundate, alcatuite din sisturi cristaline, cu
altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura
intre Carpatii Occidentali si cei Orientali, numit "jugul intracarpatic"
include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare,
depasind foarte rar altitudinea de 800 m. In grupa Apusenilor, alaturi
de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni: Depresiunea
Zarand, Depresiunea Beius si Depresiunea Vad - Borod - depresiuni
golfuri; Depresiunea Huedin si Depresiunea Simleu - depresiuni
marginale; Depresiunea Gurahont si Depresiunea Brad - depresiuni
intramontane. Pasurile din aceasta grupa sunt: Pasul Valisoara (face
legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului), Pasul Ciucea
(face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod),
Pasul Bucium (face legatura intre culoarele vailor Aries si Ampoi).
Clima
Muntii Apuseni se inscriu intr-un climat montan cu influente oceanice,
caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC la baza muntilor, 0
oC sau chiar negative pe inaltimi, precipitatii de 700-1200 mm/an si
chiar peste 1200 mm/an in zonele inalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau),
inversiuni de temperatura in depresiuni. Caracteristic este vantul de
vest. Se intalneste fenomenul de foehn care patrunde in zona
depresiunilor Alba - Iulia - Turda de pe Valea Ariesului .
Apele
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de
raurile: Aries, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece ,
Somesul Cald care conflueaza la Gilau. Apele statatoare sunt
reprezentate prin lacuri naturale (Varasoaia - lac format in tinut
calcaros) si artificiale (Fantanele , Tarnita si Gilau pe Somesul
Cald). Apele subterane sunt reprezentate prin apele freatice
mineralizate in zona muntilor vulcanici (Moneasa - bicarbonate si
sulfurate). In regiunile carstice sunt discontinue si formeaza grote,
pesteri.
Vegetatia
Grupeaza speciile intr-o etajare armonioasa dupa altitudine: etajul
foioaselor (fag , tei, frasin, mesteacan), etajul padurilor de amestec,
etajul coniferelor. In zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt
caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona
alpina, pajistile alpine. In depresiunile si luncile raurilor apar
stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.
Fauna
Este reprezentata de: lup, vulpe, urs, mistret, cocos de munte(zone de
padure), acvila de munte (zone alpine). Dintre pesti caracteristic este
pastravul .
Solurile caracteristice acestei grupe sunt: argiluvisolurile (cenusii si
brun-roscate), care apar in etajul padurii, brune si brune acide (climat
umed si racoros), solurile podzolice, spodosolurile.
Rezervatii: paleontologice - Detunata , Dealul cu Melci, Muntele Vulcan,
Bratca, speologice - Scarisoara, Vadul Crisului, Cetatile Ponorului,
forestiera - Padurea Bejan, floristica "Intregalde".
ì¥Â@
