Referat Subcarpatii Getici
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Subcarpatii Getici si de asemenea puteti face
Download Referat Subcarpatii geticiCiteste fragmente din Referat Subcarpatii Getici
Subcarpatii Getici reprezinta sectorul vestic al Subcarpatilor. Impreuna
cu Podisul Getic formeaza o treapta de racord (de legatura) intre
Carpatii Meridionali si Campia Romana, avind un caracter piemontan de
ansamblu.
Prezentare
  Legatura intre Subcarpati si Podisul Getic este foarte strinsa;
astfel marginea
sudica a Subcarpatilor Getici coincide cu inceputul Podisului Getic
(Dealul Negru, Dealul Birzei, Dealul Bran).
    Spre nord Carpatii Meridionali sunt delimitati de Subcarpatii
Getici printr-un abrupt rezultat din ridicarea regiunii montane la
sfirsitul Pliocenului (cu aproape 1.000 m).
    Limita de est o reprezinta Dambovita (spre Subcarpatii
Curburii), iar limita de vest Valea Motrului (spre Podisul Mehedinti).
Relief si subdiviziuni
    Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind
in acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Cutele
(succesiunea de anticlinale si sinclinale) sunt mai slab exprimate
comparativ cu Subcarpatii Curburii.
    Relieful de dealuri ii aseamana cu regiunile de deal si podis,
iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunile montane. Pe
alocuri apar si cute "diapire" (cu simburi de sare), cum ar fi la Ocnele
Mari.
    Altitudinea medie este de 500-600 m, mai coborita in partea de
vest (400-500 m) si mai ridicata in est (700-1.000 m).
    Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de 1.018 m
(Magura Matau), desi spre contactul cu muntele se intilnesc si inaltimi
mai mari (1.150 m).
    Altitudinea minima coboara sub 300 m in Depresiunea Tirgu Jiu.
Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de la curbura) se afla in
prezent intr-o miscare de ridicare.
    Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta
succesiunea - dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul Getic - a cite
doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:
  a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni "submontane" puse
in evidenta in cea mai mare parte de eroziune, cum ar fi Depresiunea
Campulung (pe riul Tirgului), Arefu (pe Arges), Jiblea (pe Olt), Horezu,
Polovraci (pe Oltet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru
(mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe riul cu acelasi
nume;
 b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un
caracter "intern" (dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura
Matau (1.018 m), Dealul Carlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si
Dealurile Gorjului.
 c) un al doilea sir de depresiuni ("intracolinare"), cum ar fi
depresiunile intracolinare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu
Jiu-Campu Mare;
 d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior (dealuri "externe")
foarte slab cutate, de unde incepe marginea Podisului Getic; Dealul
Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), Dealul Bran (333 m).
    O importanta aparte o au depresiunile situate la extremitati -
Depresiunea Campulung (submontana) si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare
(intracolinara).
    Depresiunea Campulung este situata in partea de est a
Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Riul Tirgului.
Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de depresiune
submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "cimp lung"),
aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii
Romanesti.
    Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare, situata in partea de vest a
Subcarpatilor Getici, este marginita la nord de Dealurile Gorjului
(dealuri subcarpatice interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal
extern); spre est se intinde pina la Gilort, iar spre vest pina la
Motru; depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatica
(sub 300 m), este strabatuta de Jiu, si are aspectul unui "cimp mare"
(de unde si denumirea de Campu Mare).
Clima
    Subcarpatii Getici au un climat de dealuri, influentat de
altitudine si pozitia in sudul Carpatilor Meridionali (de unde un
caracter de "adapost", pe ansamblu).
 Caracteristicile elementelor climatice:
 a) Regimul termic.
 Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10oC (in Depresiunea
Tirgu Jiu - Campu Mare), 9oC pe cea mai mare intindere (indeosebi in
depresiuni), scazind apoi cu inaltimea la 8oC si 7oC (la peste 900 m).
 Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu inaltimea,
corespunzator, de la 22oC la 20oC, iar a lunii celei mai reci (ianuarie)
de la -1oC (in Depresiunea Tirgu Jiu) la -2o C, -3oC la cele mai mari
altitudini.
 b) Regimul eolian cuprinde vinturile circulatiei generale (Vinturile
de Vest) si fenomene de foen (Vintu Mare).
Diferentieri climatice.
    Pe fondul climatului de dealuri exista un etaj de dealuri
inalte (la peste 500 m) si de dealuri joase (sub 500 m), in depresiuni.
    Depresiunile submontane din partea de vest au un climat
specific. Pe ansamblu este un climat de tranzitie intre climatul cu
influente submediteraniene (spre Podisul Mehedinti) si climatul de
ariditate (din est).
Hidrografia
 a) Riurile principale care strabat Subcarpatii Getici sunt Jiu, Olt,
Arges si afluentii acestora. Jiul primeste ca afluenti (in afara zonei
subcarpatice) Motru si Gilortul, iar in apropierea lacului Ceauru, riul
Tismana. Oltul are ca afluenti pe Oltet (cu Cerna) si Topolog, iar
Argesul primeste pe Vislan, Riu Doamnei, Riu Tirgului, Argesel si
Dimbovita.
 b) Lacurile din Subcarpatii Getici sunt de mai multe categorii:
 - lacuri in masive de sare: Ocnele Mari;
 - lacul pentru hidroamelioratii (si apa potabila si industriala)
Ceauru, pe Jiu, in Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare;
 - lacuri hidroenergetice: pe Olt (in sectorul dintre Cozia si Ocnele
Mari) si pe Arges (intre Vidraru si Curtea de Arges);
 c) Apele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului).
 In unele locuri apar la suprafata sub forma unor izvoare minerale
(Baile Olanesti, Baile Govora).
Invelisul biogeografic si pedogeografic
 a) Vegetatia predominanta este vegetatia forestiera cuprinzind paduri
de stejar (pina la 500 m), paduri de amestec stejar-fag (intre 400 si
600 m) si paduri de fag (pe dealurile mai inalte).
 Etajul stejarului cuprinde cer, girnita, stejar pedunculat, gorun, la
care se adauga alte foioase (carpen, ulm, tei).
 Etajul fagului caracterizeaza dealurile subcarpatice. In partea de
vest a Subcarpatilor Getici (indeosebi in depresiunea Tirgu Jiu - Campu
Mare) apar si specii meridionale, submediteraneene.
 Asemanator vegetatiei altor regiuni si cea a Subcarpatilor Getici este
de data relativ recenta (postglaciara) si destul de mult transformata de
activitatea antropica.
 b) Fauna este, de asemenea, postglaciara. Predomina speciile comune
padurilor de foioase, specifice fiind mistretul si viezurele, plus
animale de prada, ca lupul, vulpea, pisica salbatica, pasari, cum sunt:
ciocanitoarea, cinteza s.a., la care se adauga animale venite din
silvostepa (iepurele) sau din padurile de munte (caprioara, veverita).
 Riurile cuprind specii de pesti, intre care predomina cleanul si
mreana. In partea de vest exista specii submediteraneene.
 c) Solurile sunt, ca si in alte unitati geografice determinate de
conditiile de relief, alcatuire geologica, clima, vegetatie.
 Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale; cenusii si brun
roscate) si la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate de un
climat mai racoros si umed; exista si soluri azonale.
 d) Dintre rezervatiile naturale se remarca cea de la Albesti
(rezervatie geologica si paleontologica), din apropiere de Campulung.
   Resursele naturale ale Subcarpatilor Getici sunt: petrolul,
gazele naturale, lignitul, masivele de sare, paduri, pasuni,
hidroenergie, izvoare minerale, la care se adauga suprafete de terenuri
arabile.
Populatia si asezarile omenesti
    Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri,
resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii societatii
omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei,
localitatilor si activitatilor agricole. Reteaua de riuri influenteaza
transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus la aparitia unor
industrii noi.
    Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si continua
populare umana. Aici au aparut primele capitale ale Tarii Romanesti:
Campulung si Curtea de Arges.
    Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km² pe ansamblul
Subcarpatilor Getici. In depresiunile mari ajunge la 150 loc/km², iar
pe dealuri se diminueaza corespunzator.
    Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse
in vest (Gorj) decit in est (Arges).
    Exista deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre
orasele mari, spre centre industriale noi), periodic (prilejuite de
unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de pe Olt si
Arges) si zilnic (navetism) spre orasele mari (Tg. Jiu, Ramnicu Valcea).
    Asezarile rulare sunt in general mijlocii (500-1.500 loc.) si
mici (sub 500 loc.) au o structura rasfirata (cu case printre gradini si
vii), functii agricole, iar mai recent, functii miniere, industriale sau
mixte.
    Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant
necooperativizata, ceea ce s-a rasfrint favorabil asupra functiilor
economice si aspectului asezarilor rurale.
    Asezarile urbane. In Subcarpatii Getici se afla situate
urmatoarele orase: Campulung, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea, Baile
Govora, Calimanesti, Baile Olanesti, Horezu, Bumbesti-Jiu, Ticleni,
Targu Carbunesti (ultimele doua in zona de contact), Ocnele Mari,
Novaci, Tirgu Jiu.
    Campulung (44.000 loc.) prima capitala a Tarii Romanesti, oras
de o insemnatate deosebita in evul mediu, are, in prezent o industrie cu
profil complex (intreprinderea de autoturisme de teren ARO, combinatul
chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei
usoare), monumente istorice si culturale.
    Curtea de Arges (36.000 loc.), are in prezent si o vocatie
industriala (industrie electrotehnica, industria lemnului) si turistica.
    Ramnicu Valcea (113.000 loc.), oras comercial inca din evul
mediu, are o industrie bine reprezentata (rafinarie, combinat de
prelucrare a lemnului, industria pielariei) si functie administrativa.
Are un aspect urban modern si importante obiective turistice.
    Tirgu Jiu (98.000 loc.) are industrii in interior (utilaj
minier, industrie textila si alimentara) si in apropiere (combinatul de
industrializare a lemnului de la Preajba, combinatul de lianti de la
Barsesti, cea mai mare din tara); este un centru turistic, administrativ
si comercial.
    Celelalte orase au cite o ramura mai reprezentativa: Ocnele
Mari - extractia sarii, Bumbesti-Jiu - industria constructoare de
masini, Ticleni - extractia petrolului si gazelor naturale), Novaci si
Horezu - industrie mica si artizanala. Altele au functie
balneoclimaterica (Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti). Tirgu
Carbunesti, oras cu o insemnatate regionala in trecut, isi cauta in
prezent o identitate proprie.
Industria
    Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici au o industrie notabila,
bazata pe resurse proprii (petrol, gaze naturale, carbuni, sare) sau din
zone apropiate (calcare, lemn, resurse agroalimentare).
    - Industria energetica cuprinde exploatari de petrol, gaze
naturale si carbuni. Petrolul se extrage de aproape patru decenii:
exploatarile sunt situate la limita cu Podisul Getic; Babeni, Ticleni,
Scoarta, Albeni, iar prelucrarea se realizeaza la rafinaria de la
Ramnicu Valcea si Combinatul petrochimic Pitesti, gazele asociate se
exploateaza la Ticleni si Bustuchin.
    Subcarpatii Getici dispun, de asemenea, si de exploatari
insemnate de lignit; zona traditionala se afla situata in est si
cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Jugur, Godeni, Aninoasa,
Boteni; o zona noua se afla la limita cu Podisul Getic, cu centre la
Alunu, Babeni, Cernisoara, Cucesti, iar pentru transportul carbunelui de
aici a fost construita calea ferata Babeni-Alunu.
    Energie electrica se obtine in citeva termocentrale mai mici
(Ramnicu Valcea, Govora) si hidrocentrale (pe Olt, pe Arges), centralele
mari (hidrocentrala Arges, termocentralele Rovinari, Turceni) fiind
situate in exteriorul subcarpatilor, dar in imediata apropiere a
acestora.
    Industria chimica cuprinde exploatari de sare (la Ocnele Mari),
produse clorosodice (la Govora si Ramnicu Valcea, pe baza materiei prime
de la Ocnele Mari), fire sintetice (Campulung).
    Industria lemnului este bazata indeosebi pe materii prime (lemn
de fag si rasinoase) din Carpatii Meridionali; cheresteaua de rasinoase
(pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges,
iar furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la
combinatele de la Preajba (linga Tirgu Jiu) si Ramnicu Valcea.
    Industria materialelor de constructie este reprezentata de
intreprinderile de lianti (ciment si var) de la Campulung (care se
aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de la Birsesti, linga
Tirgu Jiu (cea mai mare din tara, care se aprovizioneaza cu calcar din
Muntii Vilcanului, din cariera de la Suseni), precum si de intreprinderi
de ceramica fina de la Tirgu Jiu si Curtea de Arges.
    Industria usoara este reprezentata de intreprinderi de
incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu Valcea, iar industria alimentara -
de intrprinderile de conserve din fructe Riureni, produse lactate din
Campulung, precum si alte produse in principalele orase.
Agricultura
    a) Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati
medii. Solurile mai slabe calitativ, alunecarile de teren si substratul
argilos diminueaza calitatile naturale ale fondului funciar, chiar daca
conditiile de clima sunt foarte favorabile. Terenurile accidentate
(dealurile) si extinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din
depresiuni reduc considerabil cultivarea plantelor agricole. De aceea in
Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni si finete si cele
prielnice culturii pomilor fructiferi
    b) Cultura plantelor cuprinde, pe suprafete mici, culturi
cerealiere (porumb indeosebi), plante tehnice, cartofi, legume,
leguminoase pentru boabe (in zonele periurbane) si indeosebi pomi
fructiferi (pruni, meri, peri etc.); Subcarpatii Getici impreuna cu
Subcarpatii Curburii si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza
principala regiune pomicola a tarii, in care predomina prunul, dar noile
plantatii extind cultura marului; judetele Arges si Valcea au cele mai
mari livezi din tara. Mari plantatii pomicole exista la Campulung,
Ramnicu Valcea si Tismana.
    c) Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti de
dealuri, mai modeste calitativ (decit la munte si campie), datorita
eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor
furajere. Se cresc ovine - favorizate si de apropierea muntelui (Novaci)
- bovine, pasari.
Cai de comunicatie si transporturi
    a) Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:
 - pe Jiu este calea ferata electrificata Filiasi - Tirgu Jiu -
Bumbesti - Livezeni - Simeria; intre Filiasi si Tirgu Jiu are o varianta
pe Gilort (Filiasi - Tirgu Carbunest - Tirgu Jiu) si un segment mai nou,
pe Jiu (Filiasi - Rovinari - Tirgu Jiu);
 - pe Ilt, calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu; la
Babeni (sud de Ramnicu Valcea) se desprinde calea ferata noua
Babeni-Alunu;
 - pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges;
 - pe Riu Tirgului, calea ferata Pitesti - Campulung;
    b) Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges,
Riu Tirgului), dar penetreaza mai mult in interiorul Subcarpatilor.
Exista si sosele longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu Valcea - Horezu
- Tirgu Jiu - Baia de Arama sau intre Campulung si Curtea de Arges.
Aceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute: Novaci -
Sebes ("Transalpina") si Curtea de Arges - Vidraru - Depresiunea Fagaras
("Transfagarasanul").
Obiective turistice
    Subcarpatii Getici au obiective naturale relativ reduse
(Albesti, Valea Oltului, izvoarele minerale de la Baile Olanesti, Baile
Govora), dar, datorita apropierii de zona montana (Iezer, Cozia, Muntii
Capatinii, cu Pestera Muierii, Paringului, Muntii Vulcanului - cu Cheile
Runcului - Defileul Oltului, Defileul Lainici), reprezinta o cale de
tranzit importanta. Exista insa numeroase obiective cultural istorice,
localizate la Campulung, Curtea de Arges, Horezu, Tismana, Tirgu Jiu.
Datorita conditiilor naturale s-au dezvoltat si cunoscutele statiuni
balneoclimaterice Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti.
ÂÂ
Informatii selective (pastile) din Subcarpatii Getici si Podisul Getic
Culmile Carpatilor Meridionali care marginesc depresiunile interne
(submontane) ale Subcarpatilor Getici sunt:
Depresiunile din Carpatii Getici si apele care le dreneaza sunt:
Orase care sunt situate in Subcarpatii Getici sunt:
Conditiile pedoclimatice oferite de relieful Subcarpatilor Getici sunt
favorabile dezvoltarii pomiculturii.
Localitati aflate pe linia de demarcatie dintre Podisul Getic si Campia
Romana sunt:
Interfluviile Podisului Getic sunt reprezentate prin culmi deluroase
joase. Locurile unde acestea se aduna in manunchiuri sunt:
Diviziunile (platformele) Podisului Getic sunt delimitate de vaile
raurilor mari. Platformele din Podisul Getic sunt:
La cea mai mare altitudine a Podisului Getic se afla Platforma Argesului
(772m), afluentul Argesel delimitand-o de platforma Candesti.
O particularitate climatica a Podisului Getic:
Forme de relief din Podisul Getic
Ape curgatoare din Podisul Getic
Culmile Carpatilor Meridionali care marginesc depresiunile interne
(submontane) ale Subcarpatilor Getici sunt:
- Muntii Valcanului;
- Muntii Parang;
- Muntii Fagaras;
Depresiunile din Carpatii Getici si apele care le dreneaza sunt:
Arges si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Arefu;
- Depresiunea Bradet;
- Depresiunea Campulung.
Oltul si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Jibblea;
- Depresiunea Olanesti;
- Depresiunea Polovraci;
- Depresiunea Horezu.
Jiu si afluentii sai dreneaza:
- Depresiunea Bumbesti;
- Depresiunea Tismana;
- Depresiunea Novaci;
- Depresiunea Tg.Jiu-Campulung.
Orase care sunt situate in Subcarpatii Getici sunt:
- Campulung-Muscel;
- Tg.Jiu;
- Ramnicu-Valcea;
- Govora;
- Novaci;
- Horezu;
- Ticleni;
- Calimanesti;
- Curtea de Arges;
- Ocnele Mari;
- Baile-Olanesti;
- Targu-Carbunesti;
- Rovinari;
- Bumbesti-Jiu
Conditiile pedoclimatice oferite de relieful Subcarpatilor Getici sunt
favorabile dezvoltarii pomiculturii. Centre pomicole mari si mijlocii
din aceasta zona sunt:
- Ramnicul Valcea;
- Campulung Muscel;
- Tisman.
Localitati aflate pe linia de demarcatie dintre Podisul Getic si Campia
Romana sunt:
- Plenita;
- Craiova;
- Bals;
- Slatina;
- Costesti;
- Pitesti;
- Topoloveni;
- Gaesti;
- Targoviste.
Interfluviile Podisului Getic sunt reprezentate prin culmi deluroase
joase. Locurile unde acestea se aduna in manunchiuri sunt:
- la Filiasi, pe Jiu;
- la Pitesti , pe Arges.
Diviziunile (platformele) Podisului Getic sunt delimitate de vaile
raurilor mari. Platformele din Podisul Getic sunt:
- platforma Strehaiei;
- platforma Jiului;
- platforma Oltetului;
- platforma Cotmeana;
- platforma Argesului;
- platforma Candest.
La cea mai mare altitudine a Podisului Getic se afla Platforma Argesului
(772m), afluentul Argesel delimitand-o de platforma Candesti.
O particularitate climatica a Podisului Getic:
In zona vestica a Podisului Getic exista o particularitate climatica:
patrund influente submediteraneene cu veri secetoase, ploi de toamna si
ierni blande. Se adauga usoara foehnizare a maselor de aer mai cald si
cu umiditate redusa ce coboara de pe pantele Muntilor Mehedinti si
Valcan.
Forme de relief din Podisul Getic
Platforma Strehaei
Platforma Husnitei
Platforma Balacitei
Platforma Jiului
Platforma Oltetului
Platforma Cotmeana
Platforma Argesului
Platforma Candesti
Ape curgatoare din Podisul Getic
Dunarea
Drincea
Desnatui
Jiu
Motru
Gilort
Amaradia
Olt
Topolog
Oltet
Cerna
Arges
Valsan
Raul Doamnei
Raul Targului
Argesel
Dambovita
Vedea
Cotmeana
Teleorman
ì¥Â`
