Referat Terra

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Terra si de asemenea puteti face Download Referat Terra

Citeste fragmente din Referat Terra

Prin poluarea mediului se înţelege modificarea compoziţiei normale a mediului şi/sau prezenţa unor componenţi străini care prin acţiunea lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează asupra omului, produc alterarea stării de sănătate sau creează disconfort.Ea reprezinta una din problemele fundamentle ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura. Dupa provenienta factorilor care o cauzeaza Poluare naturala -eruptii vulcanice -cutremure -inundatii -comete si meteoriti -erodarea solului Poluarea artificiala -biologica -fizica -chimica imică, care sub aspectul poluării organice poate fi considerată tot atât de veche ca şi poluarea biologică care o întovărăşeşte. Dar poluarea chimică s-a dezvoltat pe măsură ce omul a utilizat din ce în ce mai multe substanţe chimice de sinteză, substanţe necunoscute în trecut şi inexistente în natură. Poluarea chimică este caracteristică zonelor dezvoltate , dar şi a celor în curs de dezvoltare şi îmbracă în prezent cel mai larg evantai de poluanţi. Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe care, în funcţie de concentraţie şi/sau timp de acţiune, produc modificări ale sănătăţii, generează disconfort şi alterează mediul. Aceste substanţe pot fi diferite de cele care se găsesc în compoziţia normală (ideală) a aerului(In compozitia aerului apar:azotul 78,09%, oxigen 20,94%, argon 0,93%, CO2, 0,03% neon, kripton, xenon, heliu, hidrogen, ozon si alti vapori de apa) sau pot să fie compuşi care fac parte din acestea, cum ar fi ozonul, dioxidul de carbon, radonul etc. Clasificarea cea mai folosită a poluanţilor atmosferici ţine cont de starea de agregare a poluanţilor şi în acest mod se stabilesc două categorii de poluanţi: -suspensiile din aer care cuprind poluanţii dispersaţi în aer sub formă de substanţe în stare de agregare lichidă sau solidă; -gazele şi vaporii poluanţi, aflaţi în amestec în aer sub formă de dispersie moleculară (gazoasă). Sursele de poluare a atmosferei se pot clasifica în surse naturale şi surse artificiale. Sursele naturale (reprezentate de erupţiile vulcanice, descompuneri naturale ale materialului organic, erodarea solului, pulberile de meteoriţi etc.) au un potenţial poluant redus. Sursele principale de poluare a aerului, care de fapt au ridicat această problemă la importanţa care i se atribuie în prezent, sunt reprezentate de surse artificiale, dintre acestea cele mai importante fiind procesele de combustie, transporturile, deseurile menajere si industriale şi procesele industriale diverse Principala sursă de poluare a aerului, indiferent de originea poluării, o reprezintă procesele de combustie în vederea obţinerii energiei electrice, termice sau mecanice pentru procese industriale, încălzirea locuinţelor sau funcţionarea motoarelor. Principalele resurse de energie sunt reprezentate de cărbune, petrolul şi derivaţii săi şi gazele naturale. Atât cărbunele cât şi petrolul elimină la ardere cantităţi apreciabile de produşi poluanţi, cantitatea acestora depinzând de calitatea procesului de ardere şi de calitatea combustibilului. Teoretic la un combustibil de puritate perfectă şi la o ardere completă ar rezulta numai bioxid de carbon şi apă şi eventual urme de oxizi de azot prin reacţie cu azotul atmosferic. Însă nici una din cele două condiţii nu se realizează practic astfel că împreună cu cele trei componente menţionate rezultă şi un amestec de suspensii şi gaze în concentraţie foarte diferită, care intră în compoziţia fumului şi a gazelor de eşapament. Elementele gazoase care sunt formate – în afară de CO2 şi oxizi de azot – în special bioxid de sulf, oxid de carbon , hidrocarburi, aldehide. Elementele în suspensie sunt reprezentate de particule de cenuşă – de natură minerală, particule de cărbune nears sau în cazul în care combustibilul conţine elemente volatile în cantitate mare – particule de fumigene. Natura combustibilului joacă un rol de primă importanţă privind compoziţia şi concentraţia produşilor de poluare rezultaţi din arderi, cărbunele costituind încă principala sursă de energie penteu industrie şi – în unele ţări – pentru încălzitul locuinţelor. La arderea cărbunelui rezultă prin procese de distilare şi piroliza unor hidrocarburi, o serie de hidrocarburi aromate policiclice, din care unele reprezintă substanţe cu efect cancerigen(3-4 benzpiren ş.a.). Arderea produşilor de petrol formează mai puţine elemente minerale în suspensie, iar conţinutul în oxizi de sulf depinde de conţinutul natural în sulf al acestor produşi. Conţinutul în hidrocarburi este în general mai ridicat. Arderea gazelor naturale este mai puţin nocivă din punct de vedere al poluării atmosferei, produşii rezultaţi din ardere fiind în cantităţi mai mici şi realizánd concentraţii mai reduse în special în ceea ce priveşte suspensiile. Poluantii gazosi Acestia reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera, fiind sub forma de gaze,aerosoli lichizi(vapori). Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un element perturbator climatic,raspunzator de aparitia efecului de sera.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive. Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x109t CO2. C6H12O6 ---2CH3CH2-OH+2CO2 (procesul de fermentatie ) Glucoza alcool etilic Arderea combustibililor C+O2---CO2 | CH4+2O2---CO2|+2H2O Monoxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,1-0,2ppm.Este foarte toxic,nu are miros,culoare si are densitatea aproximativ egala cu a aeruli.Se combina cu hemoglobina de 210ori mairepede ca oxigenul si de aceea poate produce moartea prin asfixie prin privare de oxigen.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbune, lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4). CO2+C---2CO| 2C+O2---2CO| Hidrocarburile-sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantillor, concentratia lor in atmosfera devenind periculoasa pentru om, cu efecte cancerigene, exemplu:clorantrenul si benzopirenul.De altfel hidrocarburile produse prin fumat constituie o sursa importanta a impurificarii mediului inconjurator cu plumb,mercur, cadmiu,acid cianhidric,substante fenolice si radioactive,alcooli,aldehide. Ca sursa naturala de hidrocarburi amintim vegetatia Terrei care produce 109t/an hidrocarburi terpenice. Aldehidele-exemplu:acroleina, foarte toxica si iritanta pt. om, substanta eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere. Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice. Acest gaz are efecte toxice asupra plantelor producand leziuni foliare si nevroze opicale mai ales la conifere sau specii lemnoase ca:plopul ,castanul, teiul, mesteacanul, cedrul, catalpa etc. . 2SO2+O2—2SO3 2SO3+H2O--- H2SO4 Hidrogenul sulfurat H2S- apare datorita fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industriile chimica, farmaceutica, colorantilor, cauciucului, care elimina anual 3x106t/an.Cei doi compusi, hidrogenul si sulful afecteaza sistemul nervos, aparatul respirator si sangele, atat la om cat si la animale. Compusii azotului (NO, NO2)-dintre care NO2 este cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele cu ardere interna si automobile.Alaturi de SO2 raspunde de apritia ploilor acide si smogului fotochimic.In combinatie cu hemoglobina pot produce anemii in organism. NO2—NO+O Halogenii si derivatii halogenilor (Cl, Br, F, I, HCl, HF)-sunt poluanti toxici care actioneaza asupra organismelor si provin din industria chimica, de producere a aluminei.Foarte sensibile la flor(F) sunt coniferele si pomii fructiferi care la o concentratie de 60-100ppb mor.Floururile provoaca iritarea mucoselor si precipitarea calciului in tesuturi. Electrolize: MgF2top---Mg+F2| NaCl2top ---2Na+Cl2| Poluantii solizi Sunt reprezentati prin pulberi metalice prouse de intreprinderi de metalurgie neferoasa(Pb,Cd,Zn,Sn,Cu etc),pulberi de carbuni,cenusa si cocs produse de centrale energetice si combinate siderurgice,pulberi de compusi metalici(oxizi de fier,minereuri),pulberi de detergenti,medicamente,pesticide,ingrasaminte chimice, pulberi cu efecte cancerigene sau alergice din industria de constuctie,pulberi si scame din industria de hartie si textila. Acumularile de plumb in organism au efecte nocive si duc la intoxicatii scazand rezistenta organismului.Boala provocata se numeste saturnism si se manifesta prin gingivita,anemii,colici,paralizii.Plumbul se fixeaza in hematii substituind calciul din oasele lungi. Poluantii radioactivi Radiatiile radioactive traverseaza materia modificand structura moleculelor intalnite.Ea poate aparea in cazul unor masuri de protectie neadecvate:depozitarea necorespunzatoare a deseurilor radioactive,defectiuni ale reactoarelor nucleare,exploatarea si prelucrarea unor zacaminte de uraniu,investigatii medicale.Efecele iradierilor au fost dramatic etalate in Japonia 1945.Supravietuitorii au murit de cancer sau leucemie. că a solului este produsă prin pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera, dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura. Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide Notiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate, printre altele de chimizarea in exces si unilaterala, ca si de pesticidele ajunse in sol. Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se recomanda asocierea ingrasamintelor minerale cu cele organice, sau alterarea administrarii lor, astfel ca ingrasamintele organice sa fie administrate cel outin odata la 3-4 ani. Folosite timp indelungat, igrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor.Cresterea cantitatilor de ingrasaminte chimice reduce tot mai mult componentele organice si humusul din sol.Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol. Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceasta privinta parerile sunt impartite.Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol.Dintre acestea, cel dintai sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatii solului. Omul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce echivaleaza cu 0,5% din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in mod cu totul diferit, asupra tuturor organismelor.Administrarea lor este indreptata asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati. In prezent DDT-ul este considerat "cetateanul principal al globului" deoarece a fost gasit peste tot de la cercul polar pana la ecuator. Se apreciaza ca in corpul uman cantitatea de DDT ajunge la aproximativ 6ppm.Din cauza toxicitatii si remanentei sale mari, DDT-ul a fost interzis de a mai fi folosit in numeroase tari, dar a fost inlocuit cu alte substante organoclorurate la fel de toxice. Efecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de indivizi ai populatiilor animale si vegetale din zonele tratate.Pulverizarea insecticidelor din avioane, deasupra padurilor poate provoca intoxicatii puternice in special a faunei forestiere.Astfel, folosirea abuziva a pulverizarii produselor fitosanitare in S.U.A., impotriva furnicii Selonopsis acevissima a avut drept rezultat, afectarea in proportie de 80% a avifaunei de pe o suprafata de 110.000 kmp. Tinand seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni ai plantelor, animalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave-ca factor poluant local si global, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor, asupra economiei si sanatatii umane, problema atitudinii omului fata de pesticide este complexa. Producerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri severe de interzicere a utilizarii acestor substante cu mare toxicitate si remanenta crescuta.Folosirea pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o masura eficienta de reducere a poluarii solului. Alte produse care polueaza solul sunt:reziduurile solide de la exploatarile miniere (sterilul de mina si din cariere), zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice etc.Printr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic. Evolutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii 10-15 ani, pune probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite menajere in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care decurg.Aceasta situatie implica gasirea de solutii economice si totodata nepoluante.Ca suport al vietii terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot felul, rezultate in urma activitatilor umane. Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic. Cauzele poluarii apei: Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide. Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii. Clasificarea poluantilor: Poluanti de natura fizica: depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice; deseuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo – electrice. Poluanti de natura chimica: Mercurul provenit din: deseuri industrial inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; ingerarea accidentala de compusi anorganici; deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din: ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din: ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu; aerosoli. Plumbul provenit din: evacuarile uzinelor industriale; gazele de esapament ale autovehiculelor; manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. Zincul provenit din: apa sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale Hidrocarburile provenite din: gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de tigara. Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti. Poluanti de natura biologica: microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile Poluarea radioactiva Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei.Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.Prima este reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa.A doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in apele curgatoare.A treia sursa o constituie deseurile atomice.Acestea sunt introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la aceste adancimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata. Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii radioactive,evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii.Incheierea in anul 1963 a Acordului de la Moscova privind interzicerea exploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere a concentratiei r摡潩捡楴敶椠捥獯敦慲猠⁩敤楣猠⁩湩栠摩潲晳牥