Referat Geografia Industriei Aurului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Geografia Industriei Aurului si de asemenea puteti face Download Referat Geografia industriei aurului

Citeste fragmente din Referat Geografia Industriei Aurului

Geografia industriei aurului Totalitatea minereurilor ce prezinta valoare economica se numesc substante minerale utile. Cea mai mare parte dintre ele sunt in acelasi timp si materii prime, caci prin prelucrarea industriala se incorporeaza in produsul finit, cu care prilej isi schimba si forma si totodata ele sunt si o resursa naturala pentru care se foloseste denumirea de resurse minerale, sau un cuvant mai generalizat, acela de bogatii minerale. Punerea lor in valoare, prin extractia din subsol, se face de catre industria miniera, care foloseste o gama intreaga de procese tehnologice adecvate. In zilele noastre, cresterea continua a numarului populatiei globului si perfectionarea neincetata a tehnicii solicita o crestere tot mai mare a consumului de substante minerale utile,ceea ce determina o adevarata “expansiune miniera” neincetand aplicarea unor noi metode de cercetare si exploatare, de preparare si industrializare. La nivel mondial, insa, industria miniera este foarte diferentiata ca nivel tehnic. Multe din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial. Aproape jumatate din volumul comertului mondial il ocupa combustibilii ( hidrocarburile si carbunii ) urmate de fier si alte metale.In tarile dezvoltate din punct de vedere economic, industria miniera are o pondere foarte ridicata, aceasta fiind in acelasi timp mari consumatoare de asemenea materii prime. Industria miniera constitiue in orice tara acolo unde se gasesc asemenea resurse o ramura cheie a economiei. Din punct de vedere al utilizarii economice aceste metale se pot grupa in : minerale utile metalice ( care la randul lor se impart in minerale feroase si minerale neferoase ) si minerale utile nemetalifere. Din cadrul mineralelor neferoase fac parte minereuri de baza sau colorate , usoare , minereuri nucleare si pretioase sau nobile : aur, argint si minereuri platinice. Aurul a fost cel dintai metal cunoscut si folosit cu multe milenii i.e.n. datorita proprietatilor ce le are : este inalterabil si se gaseste in stare native. Popoarele antice isi confectionau din el bijuterii si alte podoabe. Inca din acele indepartate vremuri a aparut tendinta de acaparare a surselor din aur. Expeditiile lui Darius,Alexandru Macedon, ocuparea Daciei de catre romani, iar mai tarziu actiunile atator conchistadori au constituit exemple in acest sens. ”Febra aurului” a insemnat, asadar, goana dupa imbogatire. In acelasi timp acest metal a jucat un rol principal in istoria monetara, mai ales la incepand cu a doua jumatate a secolului trecut, cand cea mai mare parte a statelor au adoptat monometalismul aur ca baza a sistemului monetar national. Utilizarile aurului sunt variate dupa cum este vorba de aur rafinat, in aliaje sau compusi chimici. Aurul rafinat se numeste aur fin. Este foarte pur, continand 99,99% aur( adica aur de 24 carate ). Caratul indica, deci, proportia continutului de aur din aliajele sale, exprimandu-se sub forma de parti aur la 24 parti aliaj. Asa de exemplu, aurul de 12 carate contine numai 50% aur iar cel de 18 carate 75% aur. Mai frecvent se intalneste aurul de 18 carate si cel de14 carate, acesta din urma aliat cu argintul ( in proportie de 41,65% ) si aurul ( 58,35% ). Pentru unitatea de masura a masei se foloseste uncia monetara care pentru metale pretioase este egala cu 31,103 479 grame. Aurul fin este intrebuintat la aliaje, la acoperiri galvanice, in aparatura razelor X, in laborator, ca moneda internationala ( echivalent monetar ), ceea ce face ca o mare parte a aurului extras sa fie pastrat sub forma de rezerve pentru a putea fi folosit in relatiile financiar-valutare internationale. Aliajele cele mai obisnuite se fac cu argintul, cuprul sau cu ambele, cu nichelul, platina, iridiul, unele din ele folosite in dentistica. Cea mai straveche utilizare insa a fost in giuvaergerie. El este prelucrat in felurite forme prin turnare, gravare, incrustatie, filigram. Aurul isi gaseste aplicatii si in tratamente medicale ( auroterapie ) in afectiunile reumatice, tuberculoza si alte boli, in fabricarea unor obiecte de laborator, in galvanotehnica. Dar, asa cum s-a amintit, aurul si-a castigat un rol primordial ca etalon universal , intermediar in schimbul de marfuri. Etalonul aur ii confera deci un anumit pret, exprimat intr-o moneda nationala. De aici si calitatea ce o are de etalon monetar, obtinut prin exceptionalele sale proprietati pe care nu le are nici un metal : se poate bine tezauriza, caci nu este atacat de agenti fizico-chimici, are calitati universale din orice loc ar fi extras, poate fi usor transportat, caci intr-un volum mic concentreaza o valoare mare, nu poate fi falsificat, fiind usor recunoscut si este perfect divizibil. Istoria utilizarii aurului ca instrument de schimb a strabatut mai multe etape, inca din antichitate, sub forma de lingouri ( blocuri de metal pur de o anume forma si greutate ) si apoi ca moneda. Mai tarziu, odata cu intensificarea activitatii comerciale internationale, pe langa aur s-a mai adaugat un al doilea metal, trecandu-se, inca din veacul trecut, de la sistemul monometalist la cel bimetalist ( aur si argint ) sistem care s-a dovedit instabil, ceea ce a determinat ca, spre sfarsitul secolului al XX-lea, sa se instaureze numai monometalismul aur, mai exact etalonul aur-moneda ( “gold species standard” ), Prin acest sistem, in fiecare tara si in relatiile internationale, aurul circula sub forma de monede.In tara noastra sistemul bimetalist aur-argint a intrat in vigoare in 1867, iar in 1889 s-a adoptat monometalismul aur. Odata cu dezvoltarea accelerata a comertului international, monedele de aur in circulatie se uzau, astfel ca, inca inainte de primul razboi mondial, ele au fost inlocuite prin bancnote ( monede de credit ) . In aceste conditii marile banci de emisiune a bancnotelor si-au acumulat stocuri mari de aur pe care-l tezaurizau sub numele de “ fond de rezerva ”. Cum insa bancnotele emise au ajuns la un moment dat in circulatie intr-o mare cantitate, depasind necesarul, multe tari au fost silite sa ceara convertirea bancnotelor in echivalent aur. Situatia nu s-a ameliorat caci etalonul aur si sistemul monetar international a fost serios perturbat in timpul primului razboi mondial si in timpul crizei capitaliste din 1929-1933.In aceasta perioada, cateva tari occidentale au stocat uriase cantitati din acest metal. De pilda, numai S.U.A. a reusit sa tezaurizeze la inceputul celui de-al doilea razboi mondial 2/3 din rezervele de aur ale lumii.De aici, perturbarile s-au accentuat. Relatiile valutar-financiare trebuiau reorganizate in vederea asigurarii unei cooperari internationale mai eficace. Aceasta a fost scopul convocarii unei conferinte monetare in 1944 in S.U.A., la Bretton Woods, cu care prilej, in decembrie anul urmator, au luat fiinta doua organisme internationale : Fondul Monetar International ( F.M.I. ) si Banca Internationala De Reconstructie si Dezvoltare ( B.I.R.D. ), ambele institutii specializate ale O.N.U. F.M.I. ( care are sediul la Washington ) are ca obiectiv major dezvoltarea cooperarii internationale in domeniul financiar-monetar, a comertului mondial bazat pe o stabilitate a cursurilor de schimb, promovarea unor reglementari avantajoase a operatiunilor valutare intre membrii sai, eliminarea oricaror restrictii in sfera schimburilor ca si in asigurarea echilibrului balantelor de plati. Membrii F.M.I. participa la intretinera fondului cu o cota ( de 25% aur si 75% in moneda nationala ) care este stabilita in raport cu locul tarii respective in economia mondiala si gradul ei de dezvoltare. Romania este membra a F.M.I. din 1972. Cat priveste B.I.R.D. ( numita si Banca Mondiala ), aceasta urmareste acordarea de imprumuturi pe termen lung, tarile member, pentru ca acestea sa-si poata infaptui programele lor de dezvoltare. Dar nu mult dupa acordul de la Bretton Woods, in conditiile crizei cronice a capitalismului, piata aurului ca si sistem monetar international au fost din nou perturbate. Au aparut deficite adanc simtite in balanta comerciala, mai ales in S.U.A. si in Anglia. In acelasi timp a fost afectat si volumul rezervelor de aur ale acestor tari, adancindu-se criza monetara indeosebi a dolarului American si lirei sterline. Aceasta a creat o instabilitate serioasa care a stimulat tendinta din partea altor state de a acapara aur si, ceea ce este si mai grav, de tezaurizare a acestuia de catre particulari in tarile capitaliste . Tezaurizarile se fac de obicei in bancile din Elvetia care pastreaza cel mai strict secret in operatiile financiar-bancare. Aceste situatii nu raman fara urmari in economia capitalista si in comertul mondial. O insemnata cota din aurul tezaurizat de particulari este industrializat in electronica , aplicatii spatiale si in alte directii. Astfel, situatia postbelica de pe piata aurului s-a deteriorat mereu pana cand, in 1971, sistemul monetar international a incetat de fapt sa mai existe, fenomen insotit si de un accentuat dezechilibru de plati dintre S.U.A. si ceilalati parteneri externi. Se mai adauga apoi inca un fapt si anume scaderea constanta a productiei mondiale de aur, in ultimii ani. Asa, de unde in 1970 productia depasea 1267 tone, an de an apoi a scazut, asa ca in anul 1982 se afla sub 1 000 tone. Din acest total, aproape 80% era produs de Africa de Sud, apoi Canada, S.U.A., Ghana, Australia ( potrivit unor calcule extractia de aur de la inceputul istoriei omenirii pana in anul 1982 a fost de 80 000 tone – fara U.R.S.S. –din care 64 000 tone produse in secolul respectiv. ) . Situatia create in momentul respectiv a nascut ideea redresarii puterii aurului si a sistemului monetar international. De aici au fost propuse multe discutii, pareri, negocieri, solutii propuse. Unii au preconizat intarirea in continuare a rolului aurului, iar altii conteaza pe eliminarea lui treptata. Aceasta din urma pare a fi fost solutia cea mai rezonabila. Necesitatea instituirii unei stabilitati monetare este determinate de conditia ancorarii unui sistem valutar-financiar cat mai trainic. Pretul deosebit de mare al aurului face ca acesta sa se exploateze si din zacaminte cu o concentratie infima, insa, multe zacaminte, intrate in productie se indrepta spre epuizare, asa cum au fost cele din Canada ( a carui productie scazuse de la 139 tone in anul 1961 la 53 tone in 1978 ), Australia. Chiar si Africa de Sud, probavil fiind cel mai bogat stat in aur, productia se restransese, datorita expoatarii devenite din ce in ce mai dificile iar concentratia fiind extrem de redusa ( de la 1 000 tone in 1970 la 706 tone in 1978 ). In aceea perioada s-au evidentiat alte state, prin descoperirea unor noi zacaminte de aur, cum ar fi : Japonia, Noua Guinee, Filipinele. Acestea au compensat diminuarea productiei din alte state, in asa fel incat productia mondiala stagnase in jurul cifrei de 1 400 tone – 1 600 tone.  Cea mai mare concentrare a zacamintelor de aur a avut loc in Precambrian (zacamintele sunt situate in structuri majore de tip margini continentale si in bazine interioare din platforme si scuturi continentale) si in Tertiar (zacamintele de aur sunt situate in arcuri magmatice si in bazine cratonice de extensie retro-arc din zonele de subductie). Acestea sunt cele mai importante zacaminte de aur: A.Zacaminte de aur din precambriene: 1.Zacaminte vulcano-sedimentare: a)Zacaminte de sulfuri cu aur asociate vulcanismului calcoalcalin apartin in marea lor majoritate tipului Kuroko ( adica zacaminte de zinc, plumb, cupru, subordonat aur si argint ), predominant stratiforme si legate de rocile piro- si epiclastice calcoalcaline ale arcurilor vulcanice.Mai importante sunt zacamintele din districtele Val d’Or ( Maniton Barvu,East Sullivan,Agnico Eagle ), Noranda-Rouyn ( Home, Aldermac Delbridge, d’Eldona Wuemont ),Montagami ( Maontagami Lake ), Flin-Flon ( Flin-Flon, Ruttan Lake ) si cele din Scandinavia ( Boliden, Kristineberg ), Egipt ( Umm Samiuki ), Arabia Saudita si Africa de Sud. Canada - Agnico Eagle este un zacamant stratiform piritos cu aur, fara alte metale neferoase.Aurul este fin diseminat in pirita si nu a fost observat in stare libera. Flin-Flon si Snow Lake apartin centurii de roci vulcanico-sedimentare din districtul Flin-Flon. Corpurile de minereu au forma tubulara si sunt localizate in vulcanite acide la Flin-Flon si in sedimente intens metamorfozate la Snow Lake. Minereul este constituit din: pirita, calcopirita, blenda, galbena, telurii de aur si arsenoripirita. Suedia - Boliden, minereul este masiv si cuprinde pirotina si pirita in principal, apoi calcopirita, blenda, galbena, teraedrit, cobaltina, titanit, bismut nativ si aur nativ. Zacaminte de sulfuri cu aur situate in roci sedimentare, metamorfozate, posibil asociate cu produse vulcanice acestea se caracterizeaza prin prezenta aurului ca subprodus, sunt predominant stratiforme, amplasate in zone de rift, iar mineralizatia are un caracter alohton in raport cu rocile sedimentare inconjuratoare. S.U.A. - In aria Jerome-Humbold-Mayer din Arizona, rocile precambriene ale seriei Yavapai cuprind mineralizatii masive de sulfuri cu aur. Mineralizatiile de sulfuri din mina United Verde, din care, pana in anul inchiderii, 1953, s-au extras peste 25 milioane tone minereu cu 7.6g/t Au, 60g/t Ag si 7%Cu, bogate in fier, adesea laminate, delimitate in baza de tufuri riolitice, iar la partea superioara de chert-uri tufacee. b) Zacaminte de aur asociate formatiunilor precambriene cu fier au aspect stratiform si se asociaza de regula, cu niveluri carbonatice si domolitice mai mult sau mai putin ferifere si magnifere situate in stive metamorfozate precambriene, mai ales in cele arhaice. Dintre aceste zacaminte amintim: Homestake- S.U.A., Central Patricia- Canada, Minas Gerais- Brazilia, Kolar si Huti- India, Moto- Zair, Obuasi si Kononga- Ghana. In campul minier aurifer Kolar, statul Mysore, sunt peste 70 de zacaminte si de iviri mineralizate situate intr-o arie de 80/4 km apartinand cratonului Karnataka.Majoritatea zacamintelor din campul aurifer Kolar sunt localizate in cuartele ferifere intercalate in amfibolitele seriei Dharwars de varsta Arhic-Proterozoic inferior.In aceste zacaminte pirotina este mineralul principal, iar aurul este liber. Cel mai important zacamant- Kolar, din campul minier cu acelasi nume- detine recordul absolut de adancime (3 200 m de la suprafata si in 2 300 m sub nivelul marii). El a avut o rezerva totala de 45 milioane tone, minereu cu o cantitate de aur de 805 tone, din care, la 1 ianuarie 1978 mai erau 3,5 milioane tone minereu cu 35 tone aur. Campurile aurifere Hutti si Ramajiri sunt similare cu zacamintele de la Kolar, dar au o importanta economica mai redusa. Morro Velho, Raposos si Passagem de Mariana (Minas Gerais, Brazilia).Zacaminte de aur precambriene din Brazilia sunt localizate in “cadrilaterul ferifer”, cel mai important fiind Morro Velho. Minereul este alcatuit din cuart, pirotinna, pirita, arsenopirita si in cantitati foarte mici din alte sulfuri si sulfosaruri. Aurul apare nativ (granule foarte fine), are un continut mediu de cca 14g/t. Intr-o fereastra tectonica, cu dimensiunile 100/40 km, inconjurata de serii paleozoice si mezozoice apare o stiva de sisturi precambriene alcatuita din urmatoarele formatiuni; Poorman (600 m grosime), Homestake (60-100 m grosime), Elison (900-1500 m), Northwest (120m), Flag Rock (150 m) si Grizzly (900 m), care, cu excetia formatiunii Homestake (sisturi cumingtonitice), sunt alcatuite din filite, sisturi si cuartite. Zair - In regiunea Moto, mineratiile de aur sunt legate de un nivel de sisturi precambriene cu ankerit si cuart din formatiunea cu fier. Ghana - In Obuasi si Presta, mineralizatiile aurifere, de forma lenticulara, sunt localizate in sisturi si grafitoase cu intercalatii de tufuri si greywacke de varsta precambriana.In perioada 1897-1977 zacamantul Obuasi a produs 300 tone de aur, iar zacamantul Presta 200 tone de aur. c)Zacaminte aurifere discordante in context vulcano-sedimentar se situeaza pe locul doi ca sursa de aur a lumii, dupa Witwatersrand. Australia - In centurile sisturilor verzi din partea de vest a Australiei se cunosc numeroase zacaminte de aur, cel mai mare fiind Kalgoorlie, situat in Golden Mine Dolerite. Mineralizatiile apar sub forma de filioane cu sulfuri. Aurul este prezent ata in forma libera cat si sub forma unor telururi.Continutul lor in aur este de 6 g/t. Intre anii 1890 si 1977, s-au extras 96 milioane tone de minereu. Canada - San Antonio in provincia Manitoba, un stil de diabaze situat in tufurile, in arcozele si in conglomeratele grupului Rice Lake cuprinde filoane de cuart si lentile de minereu constituit in principal din sulfuri cu un continut de aur de 24g/t.In formatiunile vulcano-sedimentare metamorfozate de varsta arhaica ale grupului Yellowknife apar lentile de filoane de cuart, stockwork-uri, ce insotesc de regula zonele de structurare si forfecare. Aurul apare nativ sub forma de granule fine sau ca aurostibit. Continutul este de 15-35g/t aur.Zacamintele de aur din districtul Porcupine sunt reprezentate prin filoane de cuart si prin stockwork-uri in care continutul de aur variaza intre 3 si 12 g/t. Alte zacaminte legate de formatiunile precambriene ale Scutului Canadian sunt cele din districtele aurifere Belleterre, Agnico Eagle si Lamaque. Africa de Sud – In sisturile precambriene ale sistemului Swaziland, in regiunile Barberton Mountain Land si Murchison Range din Transvaalul de nor-est, se cunosc filioane si lentile de cuart cu aur ce alcatuiesc mai multe zacaminte. Alte mineralizatii similare se cunosc in Egipt, la El Sid (filoane cu sulfuri si aur, in majoritate exploatate, cu 31 g/t aur) in Venezuela, la El Callao (filoane de coart cu aur in sisturi verzi si metabazalte), in Franta, La Bellere, in Rusia, la Sovetskoe in Siberia. 2. Zacaminte magnetice de aur: Continutul de aur din rocile magnetice este invariabil scazut.Dar sunt cateva cazuri de concentrare a aurului in roci magnetice, mai ales bazice.Astfel in Africa de Sud- la Waaikraal ce apartine complexului Bushveld apare aur exploatabil de segregare magnetica.In Rusia- pe raul Krinka apare aur de 2,5g/t. De asemenea, cu caracter accesoriu, exploatandu-se ca subprodus alaturi de platina si de paladiu, aurul este prezent si in zacamintele magnetice de segregare cu sulfuri de cupru si de nichel (Norilsk- Rusia, Sudbury- Africa de Sud), precum si in zacamintele de nichel, platina si de cupru din Marele Dyke (Zimbabwe). 3. Zacaminte vulcanice de aur: Se cunosc putine zacaminte de aur precambriena din grupa celor vulcanice si ele, in general, sunt de tip skarne. Canada – Rocile precambriene intens metamorfozate ale sistemului Greenville cuprind mineralizatii de zinc si de plumb, cu aur si argint la New Calumet. Vietnam – Se cunosc mineralizatii endogene de aur in skarne aparute datorita metasomatismului caledonian. B. Zacaminte de aur de varsta paleozoica: 1.Zacaminte vulcano-sedimentare: a) Zacaminte vulcano-sedimentare de tip amas: Tasmania – Zacamantul Rosebery, situat in versantul vestic al Mount Black-uli, este cantonat intr-un nivel de sisturi argiloase tufacee fin granulare, dintr-o secventa de roci piroclastice apartinand Paleozoicului inferior.Minereul este constituit din: galena, pirita, calcopirita,pirargirit si aur. Australia – La Captain’s Flat stiva paleozoiza de roci vulcanice tufacee cu secvente de sisturi argiloase cuprinde lentile de sulfuri masive.Mineralizatia de la Woodland este similara cu cea de la Capitain’s Flat, avand insa dimensiuni mai reduse. Spania – Rio Tinto si Lousa – Portugalia.In peninsula Iberica, in partea centrala a bazinului devonian-carbonifer, exista o regiune de peste 230 km lungime si 35 km latime, asa-numita centura iberiana de pirita in care se localizeaza o serie de zacaminte exploatate inca de pe vremea romanilor. Australia – In regiunea New England – Fold Belt apar lentile de sulfuri masive de aur legate de jaspuri si de bazalte alterate. b)Zacaminte aurifere discordante in context vulcano-sedimentar: Franta – Se cunosc mineralizatii filoniene de aur exploatate in zacamantul de La Lucette.Continutul de aur al minereului este intre 11 si 20 g/t. 2.Zacaminte vulcanice de aur: a) de tip skarne: SUA, Nevada – Corpurile de minereuri de la Copper Canyon sunt localizate in conglomerate calcaroase si in corneenele formatiunii Beattle. La Copper Basin continutul mediu al minereului este de 13 g/t de aur, 67 g/t argint si 2,96% cupru. b)Zacaminte porphyry copper cu molibden si aur: Tian Shan – Zacamantul Kalmakar reprezinta un mic stockwork. c)Zacaminte filoniene de aur si argint: Rusia – Cel mai important este zacamantul Berezovsk, din Uralul Central, situat la cca 16 km N-E de orasul Ekaterinburg. O caracteristica definitorie a acestui zacamant il reprezinta desimea seturilor de filoniene de cuart, cuantonate in special in granite profirice. Zacamantul Talghinsk, din regiunea Celiabinsk-Ural, este legat genetic de corpuri de diorite paleozoice si reprezentat prin filoane de cuart cu pirita cu lungimi pana la 500 m si grosimi de 0,2-0,75 m, dispuse in apexul intruziunilor, la contactul cu rocile serpentinice. Aurul apare nativin aglomerari de tip dendrite si in pirita. Zacamantul Kocikorsk cuprinde peste 1 000 de filioane , dintre care cca 200 contin mineralizatii de sulfuri cu aur intre 2,5 si 200 g/t. Franta – In Masivul Central Francez se cunosc mineralizatii aurifere paleozoice in districtele Ambazac, Saint-Yrieix, Salsigne. Serbia si Macedonia – Legate genetic de intruziuni granitice hercinice apar mineralizatii filoniene de cuart cu aur nativ. C. Zacaminte de aur de varsta mezozoica: 1. Zacaminte de aur vulcano-sedimentare: a) de tip amas: Japonia – Se gasesc la zacamintele din Kuroko. Cipru – Se cunosc circa 90 zacaminte de sulfuri masive, stratiforme situate in curgerile de bazalte si in chert-urile complexului Troodos ce apartine Cretacicului superior. Italia si Austria – Secventele ofiolitice mezozoice din Apenini (Italia) si din Alpi (Austria) cuprind zacaminte de sulfuri de tip Cipru si contin si aur. b) zacaminte aurifere discordante in context vulcano-sedimentar: S.U.A.,Sierra Nevada – Sistemul filonian Mother Lode este unic in lume prin dimensiunile sale gigantice (350 km lungime si cca 1.5 km latime).De aici s-au scos aproximativ 1 000 tone de aur. 2. Zacaminte aurifere vulcanice: a)De tip skarne: Canada – Zacamantul Hedley se afla in regiunea Nickel Plate Mountain, alcatuita din roci sedimentare si roci vulcanice de varsta triasica. De asemenea se mai gasesc zacaminte de aur de acest tip si in Coreea,campul minier Suian. b)Zacaminte porphyry-copper: S.U.A. – Zacamantul Bingham reprezinta un stock minereu de 2,8 miliarde tone. c)Zacaminte filoniene, stockwork-uri: S.U.A. – Alaska – Zacamantul este epuizat, dar a fost renumit prin productia de minereu de 10 000 t/zi , cu cca 1,3 g/t aur.Corpul de minereu avea forma unui stockwork. - Nevada City, California – Filioanele si stockwork-uri cu mineralizatii aurifere asociate unor falii. Continutul de aur in prezent epuizate a fost de cca 15 g/t. Rusia – Zacamantul Kuranah este situat in partea estica a Siberiei si are forma de stockwork-uri si de filioane asociate genetic cu dyke-uri de plagiosienite porfirice.Aurul se prezinta liber, cu dimensiuni cuprinse intre 0,1 si 1,5 mm. D. Zacaminte de aur tertiare si cuaternare: 1. Aluviuni (Zacaminte sedimentare): Aurul aluvionar provine din toate celelalte tipuri de zacaminte care au fost supuse dezagregarii fiind apoi transportate de ape, pe distante mai mari sau mai mici.Aurul Aluvionar se prezinta sub forma de mici paiete, mai rar pepite, cristale. Dendrite reticulare si sarme.De obicei, in aurul aluvionar se prezinta intruziuni de cuart, sulfuri, sulfosaruri, teluriuri, sericit, rutil.Dupa locul de depozitare pot fi:eluviale, aluviale, deluviale si de plaja. a) Depozitele eluviale – reprezinta produsele dezagregarii situate deasupra sau in imediata apropiere a zacamintelor primare de aur. Ocurente: Rusia (Berezovsk, Kocikar,Gora), SUA (California, Nevada, Georgia), Canada (Dublingulch,Yukon), Spania, Franta, Germania, Romania, China, Australia. b) Depozitele aluviale au dat un sfert din aurul lumii.ele se intalnesc in cursurile actuale sau vechi ale apelor.Aurul de dimensiuni mai mari se acumuleaza in aluviuni grosiere, pe cand aurul mai fin se concentreaza in aluviunile mai fine, mai ales in amonte de barajele naturale, in meandre.Cele mai importante depozite aluviale aurifere sunt: SUA (California, Alaska), Canada (Columbia Britanica), Chile, Peru,Brazilia, Australia, China, Spania, Franta, Italia, Romania. c) Depozitele aurifere de plaja sunt mai putin importante cantitativ.Ele se intalnesc uneori in plajele lacunelor, ale marilor si ale oceanelor, ca si in SUA (Alaska, California, Oregon), Canada,Chile, Noua Zeelanda. Acest tip de zacamant au fost total epuizate. 2. Zacaminte vulcano-sedimentare de aur: Acestea sunt insignifiante cu exceptia zacamantului Mother Lode (SUA). 3.Zacaminte plutono-vulcanice: a) Zacaminte de tip skarne: Malaysia,Sarawak – In districtul Bau se cunosc mai multe corpuri de skarne situate in marmurele jurasice. In unele skarne aurul este larg cristalizat, iar in altele se prezinte fin. SUA – Corpurile de skarne din zacamantul Cable (Montana) apar la contactul unor roci granitice cu un bloc subtire de calcare. Aurul este nativ si se prezinta sub forma de granule prinse in calcit, in cuart si in sulfuri. b) Zacaminte porphyry copper cu aur: Papua-Noua Guinee – Zacamantul Panguna reprezinta structura alcatuita din vulcanite acide si din calcare de varsta tertiara. Cuprinde aproximativ 3,4 milioane tone cupru, 500 tone aur. c) Zacaminte de substitutie in roci carbonatice: Se disting 2 tipuri de zacaminte de substitutie: corpuri de substitutie cu mineralizatii polimetalice iar aurul si argintul ca subprodus, si corpuri de substitutie cu mineralizatii aurifiere diseminate si cu mercur. Din primul tip avem zacamintele din Tintic, SUA – corpuri de substitutie in calcare, au furnizat intre 1870 si 1969 cca 82 tone aur. Din al doilea tip fac parte zacamintele Carlin, SUA, Getchell si Cortez (Nevada,SUA), Insulele Queen Charlotte (Canada) si partial Salsigne (Franta). d) Zacaminte asociate unor intruziuni de roci vulcanice care se impart in: Zacaminte filoniene de Cu (Au, Ag): SUA, Montana – Zacamantul Butte este localizat in partea vestica a batalionului Boulder. Zacamantul a avut o rezerva de minereu de 900 milioane tone cu 160 tone aur. Arizona – Zacamantul Magna Mine este constituit din filioane si din corpuri de substitutie mineralizate cu Cu, Ag, Au, Zn, legate genetic de roci eruptive.Aurul si argintul sunt prezente in zona mediana datorita constructiei zonale ale mineralizatiei. Serbia – Zacamintele Bor si Vilenca, zacaminte de cupru, legate genetic de intruziuni granitoide.Contin 1-2 g/t aur la Bor si la Vilenca, filoanele de cuart cu pirita si calcopirita contin 20 g/t aur si 1-2% cupru. Zacaminte filoniene, stockworw-uri si corpuri neregulate cu aur si cu sulfuri: Aria circumpacifica – In aria circumpacifica zacaminte de acest fel se cunosc in Noua Zeelanda (Hauraki), in Indonezia- Insulele Celebes (Palleleh, Totok, Soematta) si Java, in Filipine (Leponte, Baguio), in Taiwan (Pengshan, Chiufun); in Japonia, in Rusia. Zacamintele asociate centurii Cordilieri-Anzi – Magmatismul acestei centuri, asociat cu zonele vest-americane de subductie, a generat numeroase zacaminte filoniene aurifere in SUA (Tonopah, Goldfieldfield, Comstock Lode inNevada, Black Mountains in Arizona, San Juan in Colorado), in Mexic (Conception del Oro, El Oro),in regiunea Caraibilor (El Limon, La Libertadsi Santo Domingo in Nicaragua, Abangares in Costa Rica) si in zona andina la Zaruma. Zacamintele asociate centurii alpino-xarpato-himalayene – Mineralizatiile aurifere se dezvolta in arii magmatice legate de procese de subductie (Carpati, Caucazul Mic, Iran, Afghanistan, Pakistan), de margini continentale (Muntii Metaliferi, Romania) si de bazin de tip retro-arc (Spania). In Romania: Se cunosc cele mai importante mineralizatii aurifere, legate de vulcanismul tertiar, din aria carpatica in Carpatii Orientali (zona Baia Mare, masivul Toroiaga, Muntii Calimani) si in Muntii Apuseni. In Muntii Oas si Gutai (zona Baia Mare), legat de activitatea vulcanica neogena (Pontian superior-Pliocen superior), se cunosc zacaminte cu caracter polimetalic si aurifer la Ilba (patru grupuri de filoane , in care partile superioare, in prezent exploatate, au avut 4-5 g/t aur), Baita-Nistru (filoane din grupul Piatra Hondol au caracter aurifer, in prezent exploatate, au avut 4-5 g/t aur), Sasar (se cunosc peste 75 filoane), Wilhelm, Borzas (unicul stockwork din regiunea Baia Mare), Valea Rosie (a avut 10-12 g/t aur spre suprafata si 3 g/t spre adancime), Ghezuri, Peniger, Bicsad, Dealul Crucii (partea superioara a filonului principal a avut 15 g/t aur si 75 g/t argint), Suior, Baia Sprie (filonul Principal cu o mineralizatie auro-argentifera in partea superioara, in prezent exploatata, partea mediana plumbo-zincifera, iar in adancime este o secventa cuprifera), Jereapan, Cavnic si Baiut. In masivul Toroiaga se exploateaza filoane polimetalice (Cu, Pb, Zn) din care aurul se obtine ca subprodus, iar in Muntii Calimari mineralizatiile polimetalice de la Colibita-Dornisoara si Zebrac-Mermezeu au si un continut de aur. In Muntii Metaliferi, activitatea vulcanica a inceput in Paleogenul inferior cu eruptii de riolite, riodacite si andezite si a continuat cu intensitati diferite si intreruperi pana in Pannonian si chiar in Pliocen (bazaltele de la Detunatele). Dintre numeroasele zacaminte cu caracter aurifer amintim:Baita (in zonele exploatate continuturile au fost 8,7 g/t au si 17,26 g/t Ag, iar sub ele se apreciaza 1,5-2 g/t Au, 80-100g/t Ag si 2% Pb+Zn+Cu), Musariu (cel mai bogat in aur nativ din tara are un caracter preponderent aurifer, iar partea exploatata a avut 9 g/t Au), Ruda (filoane exploatate de pe vremea romanilor, 100 g/t Au), Bradisor (filoane care au avut 7 g/t aur), Valea Morii (doua grupuri de filoane cu aur nativ, mai importante filoanele denumite 10 Antoniu si Plumb cu 20 g/t Au, din filonul 10 Antoniu s-au extras 8 000 kg Au), Carpen, Troita, Magura, Hondol, Sacaramb (renumit in lume pentru bogatia in telururi de aur si argint), Hanes, Fata Baii, Almas, Muncaceasca-Stanija, Rosia Montana (filoane si stockwork-uri in dealurile Cetate si Carnic, in versantul drept al vaii Foies, la Igre-Vaidoaia, Orlea si Tarina Carpen. Unele filoane exploatate inca de pe vremea romanilor si poate chiar anterior, au avut continutul de zeci de g/t aur. In prezent exploatarea se face in cariera in dealul Cetate, unde continuturile sunt de cca 1 g/t Au), Baia de Aries (campurile Afinis si Ambru cu mineralizatii polimetalice si aurifere) precum si campurile miniere Valcoi-Botes, Arama-Corabia si Frasin-Contu. Zacamintele porphyry copper din Muntii Metaliferi contin in partile superioare si la periferia structurilor mineralizatii In general filoniene, de aur. La Valea Morii mineralizatia porphyry copper cu aur este asociat unui corp andezitic subvulcanic, iar aurul apare liber si apare mai ales sub forma de granule microscopice in calcopirita. Zacamantul Musariu, situat la 3 km vest de zacamantul Valea Morii, este asociat unui corp subvulcanic andezitic, iar mineralizatia se extinde si in rocile ofiolitice strabatute de corpul andezitic. Continutul este de 0,2-1 g/t aur si 0,3-0,5% cupru. Mineralizatiile de la Voia sunt asociate unei intruziuni andezitice ce strabate formatiuni ofiolitice si calcare mezozoice. Aurul este liber si formeaza granule micronice in calcopirita, rar in cuart, iar in continutul sau variaza intre 0,2-0,6 g/t. La Stanija si la Muncaceasca mineralizatiile sunt legate de corpuri subvulcanice andezitice. Mineralizatia este filoniana si /sau prophyry copper si consta din pirita, calcopirita, bornit, blenda si aur. Zacamantul Tarnita este asociat unui corp de andezite amfibolice intrus la contactul andezitelor de Arama cu sedimentele albiene din dealul Tarnita. Mineralizatia, alcatuita din magnetit, pirita, calcit, pirotina, molibdenit si aur, se prezinta sub forma de impregnatii. Exploatarea aluviunilor aurifere, in prezent, este complet mecanizata: cu excavatoare puternice, cu benzi transportoare, cu instalatii de spalare si de indepartare si depozitare a nisipului spalat. Marile exploatari aluvionare prelucreaza pana la 150 000 m3 de aluviuni pe luna. Daca la inceput omul a fost un “culegator” intamplator al bucatilor de aur nativ, care il tentau prin culoarea atragatoare, mai tarziu, datorita solicitarii de cantitati tot mai mari pentru podoabe, pentru scopuri religioase sau pentru insemnele puterii, aurul si-a castigat acel rol deosebit de etalon universal, exprimat in moneda nationala. Multe din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial. Industria aurului reprezinta un atu foarte important in tarile unde aceasta ramura este dezvoltata, dezvoltand statul din punct de vedere economic. Rolul economic al unui stat in ceea ce priveste industria aurului este data de valoare acestui material, care a avut de-a lungul timpului o crestere vertiginoasa. Este necesar instituirea unei stabilitati a sistemului valutar-financiar cat mai trainic care sa stea la baza dezvoltarii tuturor statelor. Bibliografie: “Terra – izvor de viata si bogatii”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, Giurcaneanu Claudiu “Pietre si metale pretioase”, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1996, Gridan Teofil “Geografia economica mondiala”, Ed. Didactice si Pedagogica, Bucuresti, Letea Ion si Ungureanu Alexandru “Geografia resurselor naturale”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1980, Ungureanu Alexandru, si Nimigeanu Vasile PAGE PAGE 1 쥁@