Referat Determinarea Cheltuielilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Determinarea Cheltuielilor si de asemenea puteti face Download Referat determinarea cheltuielilor

Citeste fragmente din Referat Determinarea Cheltuielilor

Determinarea cheltuielilor de producţie şi Pragul de rentabilitate Cuprins Introducere Determinarea cheltuielilor de producţie. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor din afară. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi a materialelor auxiliare. Costul unităţilor din afară Remunerarea muncii Determinarea numărului de personal Determinarea salariului de bază şi suplimentar pe categorii de personal. Contribuţii la asigurări sociale Uzura Alte cheltuieli Determinarea rezultatelor financiare Determinarea profitului Determinarea rentabilităţii Determinarea productivităţii muncii Determinarea pragului de rentabilitate. Concluzie. INTRODUCERE Baza obiectivă a apariţiei managmentului şi dezvoltării lui o constituie o dezvoltare a activităţii comunităţilor omeneşti. În secolul XIX managmentul începe a fi considerat o activitate lui i se dau diferite denumiri şi orientări, el fiind considerat ca o artă, un proces de activitate, o ştiinţă cu legităţi şi principii proprii. Conform unor definiri a Asociaţiei Americane de Managment, managmentul presupune:” a obţine rezultate prin alţii asumându-se responsabilităţi pentru aceste rezultate, a fi orientat spre mediul înconjurător, a lua decizii văzând finalitate firmei, a avea încredere în subalterni, încrediţându-le responsabilitatea şi lor.” În lucrarea dată vom încerca să caracterizăm o componentă a economiei naţionale cum este întreprinderea. Vom determina pentru început cheltuielile de producţie, şi anume costul materiei prime, materialelor auxiliare şi a utilajelor din afară; 1. remunerarea muncii; 2. contribuiţii la asigurări; 3. uzura; 4. alte cheltuieli. Determinând cheltuielile putem calcula preţul de cost cu ridicata inclusiv TVA. Având preţul putem trece la procedura la calcul a rezultatelor financiare care include: determinarea profitului, rentabilităţii şi productivităţii muncii. Scopul lucrării este determinarea pragului de rentabilitate. Determinarea cheltuielilor de producţie Elemente principale ale cheltuielilor de producţie sunt: costul materiei prime, materialelor auxiliare şi a utilităţilor din afară; remunerarea muncii; contribuţii la salariu; uzura; alte cheltuieli. Vom afla pe rând aceste elemente ale cheltuielilor, pentru ca în final să determinăm cheltuielile totale. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor din afară. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi a materialelor auxiliare. Alcătuim tabelul cheltuielilor pentru materia primă piese accesorii şi materiale auxiliare (tab.1). Tabelul 1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor din afară Denumirea indicatorului Consum pe o unitate de produs p/p buc. Consum pentru produs anual mii (lei) Cheltuieli de achiziţionare transportare (mii lei) Costul total (mii lei) Materie primă Piese accesorii Mater. auxiliare 39 57 - 10000 10000 - 390 570 86×30=2.58 19.5 28.5 0.12 409.5 598.5 2.70 Total 1010.7 Costul unităţilor din afară Consumul energiei electrice se determină separat pentru scopuri tehnologice şi pentru iluminare: a. Pentru scopuri tehnologice energia electrică se determină astfel: E= M×Fef×m×n×k0×kî/Kp×h, unde: M – puterea medie a receptorilor (consumatorilor electrici), Fef – fondul efectiv de timp de lucru a utilajului, m – numărul de schimburi, n – numărul de consumatori electrici (numărul de locuri de muncă principale), Kp – coeficientul ce indică pierderile în sistem, egal cu 0,9, h – randamentul consumatorilor electrici h=0,9, kî – coeficientul de încărcare a locului de muncă, k0 – coeficientul de lucru concomitent a receptorilor k0=0,8. Obţinem: E=0,58×1822×1×86×0,8×1/(0,9×0,9)=89.75 mii kW/oră. b. Consumul de energie electrică în scopuri de iluminare se determină după formula: E=M×Fa×S/Kp×h×100, unde: M – consumul de energie electrică pentru iluminarea unui m2 de suprafaţă (15 kW/oră); Fa – timpul de iluminare pe parcursul anului, ore (1250 – pentru un schimb); S – suprafaţa necesară de iluminat; Kp – coeficientul de pierderi Kp=0,9; h=0,8÷0,9; S se poate calcula conform formulei: S=Sunui loc de muncă × Ntot. personal =2,2×(86+25+11)=268.4 m2, atunci: Eilum =15×1250×268.4/0,9×0,9×1000≈6,21 mii kW/oră. c. Consumul de apă se determină după formula: A=C×Fm×N/(8×1000), unde: C – consumul de apă într-un schimb pentru un lucrător, litri (1); Fm – fondul efectiv de timp al unui muncitor; N – numărul de personal total pe întreprindere. A=50×1816×123/8×1000=1396 m3. d. Consumul de energie termică se determină după formula: Et=q×T×=q×T×Y/e×1000; unde: q – consumul de energie termică, kkal/oră pentru un m3 de încăpere; T – numărul de ore în sezonul de încălzire, T=4300 ore; V – volumul încăperii, V=S×înălţime=165.9×5=829.5 m3; e – căldura de evaporare e=540 kkal/kg. Atunci: Et=q×T×V/(e×1000)=25×4300×303,6×6,2/(540×1000)=331,27t×m3. Rezultatul calculelor îl introducem în tabelul 2. Costul utilizărilor se determină reieşind din consumul anual şi tariful pentru o unitate. Tabelul 2. Cheltuieli de energie electrică, apă şi energie termică. Denumirea utilităţilor Utilitatea de măsură Costul pentru o unitate Consum anual (mii lei) Costul total (mii lei) Energie electrică în scop tehnologic pentru iluminare Apă Energie termică mii kW/oră mii kW/oră m3 t×m3 0,65 0,65 2 280 89750 6210 1396 331,27 58,33 4,04 2,79 92,75 TOTAL - - - 157,91 Conform datelor din tabelele 1 şi 2 (total) cheltuieli pe primul element al cheltuielilor alcătuiesc: T1tot + T2tot = 157,91 + 1010,7 = 1168,61 mii lei. Remunerarea muncii Al 2-lea element al cheltuielilor de producţie îl constituie remunerarea muncii. Fondul de salariu tarifar pentru categoriile de personal se calculează aparte. Adică, pentru muncitorii principali salariul tarifar se determină reieşind din tariful pentru o oră al categoriei date şi manopera programului de producţie la felul de complexitate a lucrărilor date. , unde: ti – tariful pentru o oră de categoria i. Mppi – manopera programului de producţie la felul de complexitate a lucrărilor. Fondul tarifar pentru muncitorii auxiliari se determină după grade de calificare. Tariful pentru o oră pentru un muncitor auxiliar pe perioada dată şi fondul efectiv de timp pentru un muncitor: , Fondul tarifar pentru conducători, specialişti şi slujbaşi se determină ca produsul dintre salariul de stat lunar, 11luni lucrătoare în an şi numărul de persoane de categoria dată pentru postul dat. Determinarea numărului de personal Pentru a calcula cheltuielile pentru retribuţie e necesar de cunoscut numărul de personal suficient pentru lucrul întreprinderii. În funcţie de rolul său în producere personalul se clasifică în următoarele categorii: muncitorii principali; muncitorii auxiliari; conducătorii, specialişti slujbaşi; personal de deservire; paza; ucenicii. Determinarea numărului de muncitori principali se face după manopera programului de producţie folosind formula: Nmpij = Mppij / Fef m × Kin, unde: Nmp – numărul de muncitori principali pe grupe i de gradul de complexitate j; Mpp – manopera programului de producţie; Fef m – fondul efectivd e timp pentru un muncitor; Kin – coeficientul de îndeplinire a normelor. Determinăm fondul efectiv de timp pentru un muncitor şi balanţa de timp pentru un muncitor într-un an. Tabelul 3. Fondul efectiv de timp al unui muncitor Indicatorii Valoarea Zile Ore 1. Fondul calendaristic Fc zile nelucrătoare total Pen 2.Fondul nominal, Fn=Fc-Pen de sărbătoare de odihnă 3.Neprezentări la serviciu, total din care: concedii concedii pentru studii alte neprezentări 4.Fondul de prezentare 5.Durata nominală a schimbului 6.Pierderi pe parcursul schimbului din durata nominală 7.Fondul efectiv de timp 365 112 253 8 104 24 15 1 8 229 1 2 228 2920 896 2024 64 832 192 120 8 64 1832 8 16 1816 Tabelul 4. Fondul de timp pentru utilaj Indicatorii Valoarea Zile Ore Fondul calendaristic Fc Pierderi ale economiei naţionale Fondul nominal Pot=10% Fondul efectiv al utilajului Fef=Fn(1-Kn/100)=2024(1-0.1)=1822 365 112 253 227 2920 896 2024 1822 Calculăm numărul de muncitori principali: pentru lucrări de asamblare: NIII=Mppij/Fef×kin=10000×1,5/(1816×1,11)≈8 persoane, NIV =10000×1,9/1816×1.11≈9 persoane; pentru lucrări de montare: NII=10000×2,5/1816×1.14≈12 pers., NIII=10000×2,7/1816×1,14≈13 pers., NIV=10000×3,6/1816×1,14≈17pers.; pentru lucrări de reglare: NIV=10000×3/1816×1,17≈14 pers., NVI=10000×2.8/1816×1,17≈13 pers. Tabelul5. Numărul de muncitori principali pe grade de calificare. Muncitori După grade de calificare Total II III IV VI la asamblare la montare la reglare - 12 - 8 13 - 9 17 14 - - 13 17 42 27 Total 12 21 40 13 86 Numărul muncitorilor auxiliari se determină după numărul de locuri de muncă şi norma de deservire utilizând următoarea formulă: Nmijaux=LMij×m×ki/ndij, unde: Nmij – numărul de lucrători auxiliari pentru lucrările de felul i de categoria j ; LMij – numărul de locuri de muncă pentru lucrările de felul i de categoria j; m – regimul de lucru al întreprinderii ; ndij – norma de deservire la felul de lucrări i pentru muncitori de categoria j; kI – coeficientul de încărcare al locurilor de muncă , kI=1. Numărul locurilor de muncă determinăm după formula: LMij=∑ Mppi/Fef.ut×kin, unde: kin – coeficientul de îndeplinire al normei; Fef.ut-fondul efectiv al utilajului; pentru operaţia de asamblare: LMa=(1.9+1,5)× 10000/1822×1,11=17 pers.; pentru operaţia de montare: LMm=(2,5+2,7+3,6)× 10000/1822×1,14≈42 pers.; pentru operaţia de reglare: LMr =(3+0.8)× 10000/1822×1,17≈27 pers. Determinând numărul locurilor de muncă putem trece la calculul muncitorilor auxiliari pentru operaţiile de completare, controlul calităţii, lăcătuşi, deservirea cu transport intern. Coeficientul de încărcare a locurilor de muncă este egal cu 1. Ncomp =(17+27)/15≈3 pers. Ncont =(17+42+27)/15≈6 pers. Nlăcăt=(17+42+27)/20≈4 pers. Nrep=(17+42+27)/20≈4 pers. Ntransp=(17+42+27)/20≈4 pers. la completare, la controlul calităţii, la lucrări de lăcătuşerie, la reparaţia utilajului electric, la deservirea cu transport intern.  Repartizarea numărului total al muncitorilor auxiliari pe grade de calificare se efectuează proporţional numărului muncitorilor principali, ţinându-se cont de nivelul de calificare. Pentru completări avem următoarea repartizare pe grade de calificare. Nas+reg=17+27=44; Ncompl= 3 persoane. Calculăm procentul raportului: 4/44×100%=9,09%. Ţinându-se cont de acest procent, repartizăm completorii după grade de calificare: NIIcomp=8×9%/100%≈1 persoană, NIIIcomp =(9+14)×9%/100%≈2 persoane, Nvcomp=13×9%/100%≈1 persoană. Ì . ^   ¬ ¬ Ì , F H J $ & ¶ ¶ ¶ F & & @ 萎ﰙ萏Ѯ葝ﰙ葞Ѯᐅ਀&䘋 Ø 愀Ĥ kdv $Folosind algoritmul descris repartizăm muncitorii auxiliari pe grade de calificare. controlori: Ncontr=6 pers.; 6/86×100%=7%, Nas+reg+mont=17+42+27=86 pers., NIIIcontr =12×7%/100%≈1 pers., NIVcontr =21×7%/100%≈1pers., NVcontr =40×7%/100%≈3 pers., NVIIcontr=13×7%/100%≈1 pers.; lăcătuşi:  Nlăcătuşi=4pers., 4/86×100%=4,6%, NIlăcătuşi=12×4,6%/100%≈1 pers., NIIlăcătuşi=21×4,6%/100%≈1 pers., NIIIlăcătuşi=40×4,6%/100%≈2pers., NVlăcătuşi=13×4,6%/100%≈1 pers.;  de reparaţie: Nrepart=4 pers., 4/86×100%=4,6%, NIrepart=12×4,6%/100%≈1 pers., NII repart=21×4,6%/100%≈1 pers., NIIIrepart=40×4,6%/100%≈2 pers., NV repart=13×4,6%/100%≈1 pers.;  de deservire a transportului intern: Nas+reg+mont=17+42+27=86 pers., Ndeserv=4 pers., 4/86×100%=4,6%, NIdeserv=12×4,6%/100%≈1 pers., NIIdeserv=21×4,6%/100%≈1 pers., NIIIdeserv=40×4,6%/100%≈2 pers., Nvdeserv=13×4,6%/100%≈1 pers.; Rezultatele calculelor le introducem în tabela 6. Tabela 6. Numărul muncitorilor auxiliari pe grade de calificare Muncitorii auxiliari total Grade de calificare Total I II III IV V VII Completori Controlori Lăcătuşi De reparaţie De deservire - - 1 1 1 1 - 1 1 1 2 1 2 2 2 - 1 - - - 1 3 1 1 1 - 1 - - - 4 6 5 5 5 Total 3 4 9 1 7 1 25 Numărul conducătorilor, specialiştilor şi slujbaşilor se determină reieşind din proporţia 1:10 din numărul muncitorilor principali şi auxiliari, ţinând cont de structura de conducere a firmei, adică: Ncss=(86+25)×0,1≈11 persoane. Acest număr îl împărţim conform orgonogramei de conducere, pe posturi, indicând numărul conducătorilor, specialiştilor şi slujbaşilor la fiecare post. Schema organizatorică a întreprinderii Determinarea numărului persoanelor de deservire. Numărul persoanelor de deservire îl vom determina reieşind din suprafaţa necesară pentru deservire şi norma de deservire (250÷300 m/om). Suprafaţa de deservire o estimăm reieşind din numărul de personal şi suprafaţa pentru un loc de muncă. S=(86+25+11)×2,2=268,4 m2 Ndeservire=268,4/250≈1 pers. Deci, avem nevoie de persoane pentru a deservi întreprinderea. Determinarea salariului de bază şi suplimentar pe categorii de personal. Pentru muncitorii principali. Folosim coeficientul 80/169. FTm.p.=Σ TiMppi unde: T1 – tariful pentru lucrările de complexitatea i, Mppi – manopera programului de producţie pentru lucrările de complexitatea i. FsII=(80/169) ×1,29×10000×2.5=15.3 mii lei, FsIII=(80/169)×1,59×10000×(1,5+2,7)=31.6 mii lei, FIVs=(80/169)×1,81×10000×(1,9+3,6+3)=72,8 mii lei, FsVI=(80/169)×2,36×10000×2.8=31,2 mii lei. Sumând aceste salarii primim fondul tarifar pentru muncitorii principali FTm.p.= Σ Fs=15,3+31,6+72,8+31,2=150,9 mii lei. Pentru muncitorii auxiliari folosim coeficientul 80/169, fondul efectiv de lucru a utilajului, coef. tarifar şi numărul de muncitori auxiliari de calificare: FTm.a.= Σ TiFefNI unde: NI – numărul de muncitori auxiliari; Fef – manopera programului de producţie pentru lucrările de complexitatea i FsI=(80/169)×1822×3=2,59mii lei, FsII=(80/169)×1822×1,29×4=4,45 mii lei, FsIII=(80/169)×1822×1,59×9= mii lei, FsIV=(80/169)×1822×1,81×1=1,56mii lei, FsV=(80/169)×1822×2,07×7=12,4mii lei, FsVI=(80/169)×1822×2,36×1=2,03 mii lei. Sumând aceste salarii abţinem fondul de salarii pentru muncitorii auxiliari. FTm.a.= Σ Fs=35,33 mii lei. Pentru conducători, specialişti, stabilim salarii pentru fiecare în parte, datele le înlocuim în tabela 7: Tabelul 7. Salariul tarifar pentru CSS. Denumirea postului Nr. personal Salariul Lunar, (lei) Nr. luni. de lucru Salariul de bază anual, (lei) 1 2 3 4 5 Manager general Jurist Manager adjunct Manager contabil-financiar Manager comercial Manager pe personal Contabil de producere Contabil-casier Manager adjunct comercial Manager adjunct de producere Inginer tehnolog 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1450 1200 1100 870 900 760 895 540 320 420 300 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 15950 13200 12100 9570 9900 8360 9845 5940 3520 4620 5500 Total 11 98,505 Deci fondul tarifar pentru conducători, specialişti şi slujbaşi alcătuieşte 86900 lei. Rezultatele referitoare la remunerare le introducem în tabelul 8. Tabelul 8. Fondul de remunerare Categorii de lucrători Nr. de Lucrători Fond tarifar, (mii lei) % Premii Fond de bază (mii lei) Fond suplim. 10% (mii lei) Fond total (mii lei) De leafă De stimul Muncitori de bază Muncitori auxiliari CSS Personalul de deservire 86 25 11 1 150,9 35,33 98,5 3,3 35 35 40 30 52,8 12,3 - - - - 39,4 0,99 203,7 47,63 137,9 4,29 20,37 4,76 13,7 0,42 22,07 52,39 151,6 4,71 Total 123 432,77 Contribuţii la asigurări sociale Asigurările sociale constituie 31% din leafa de bază şi suplimentară. Deci, contribuţiile constituie Cs=432,77×0,31=134 mii lei. Uzura Al IV-lea element al cheltuielilor de producţie îl constituie uzura. Compensarea uzurii atât fizică cît şi morală se înfăptuieşte cu ajutorul reparaţiilor sau prin înlocuirea fondurilor fixe uzate cu alte noi. În formă valorică restituirea uzurii se înfăptuieşte datorită acumulării fondurilor fixe uzate pe un cont special. Vom introduce valoarea de balanţă a uzurii în tabelul 9. Tabelul 9. Uzura anuală Grupuri de fonduri fixe Valoarea de balanţă, (mii lei) Cota anuală, % Valoarea anuală a uzurii, (mii lei) Clădirile Utilajul Aparataj şi dispozitive Instrumentele 5. Inventar în scopuri de gospodărie de producere 268,4×3=805,2 1.7×(17+42)=100,3 3,58×27=96,66 (100,3+96,66)×0,1=19,69 0,002×122=2,44 (100,3+96,66)×0,01=1,96 3,1 10 8 20 12 12 24,96 10,03 7,73 3,93 0,292 0,23 Total 47,17 Alte cheltuieli Al V-lea element al cheltuielilor de producere îl constituie “Alte cheltuieli”. Acest element se determină ţinând cont că valoarea acestor cheltuieli care nu se atârnă către primele patru elemente şi alcătuiesc în medie circa 5% din suma cheltuielilor pe elementele precedente. Valoarea acestui element îl vom calcula în tabelul de mai jos. Tabela 10. Cheltuieli de producţie Element al cheltuielilor Valoarea (mii lei) Cheltuieli materiale, inclusiv şi toată energia din afara întreprinderii Remunerarea muncii Contribuţia la asigurarea socială de stat Uzura Total cheltuieli pe patru elemente ale cheltuielilor 476.92 240.69 74.61 24.7 816.92 Element al cheltuielilor Valoarea (mii lei) 5. Alte cheltuieli 89,13 Total cheltuieli de producere 1871,667 2.Determinarea rezultatelor financiare Determinarea profitului Profitul exprimă expresia valorică a valorii nou create. Pentru a determina profitul trebuie mai întâi să determinăm preţul de cost al unei unităţi de produs: Pc=TCP/PP, unde: TCP – total cheltuieli de producţie, PP – programul de producţie, deci, Pc=1871,66/10000=187,1 lei. Preţul de desfacere al întreprinderii se calculează: Pd=187,1×1,25=233,9 lei (fără TVA), Pd=233,9×1,20=280,7 lei (inclusiv TVA), Vtot (TVA)=10000×280,7= 2807 mii lei, Vtot (fără TVA)=10000×233,9= 2339 mii lei. Preţul de desfacere a întreprinderii este 233,9 lei inclusiv TVA (20%) este 280,7 lei. Acum determinăm profitul. El se determină ca diferenţa dintre preţul de desfacere (cu ridicata) a întreprinderii şi preţul de cost al unei unităţi de produs. Rezultatul acestei diferenţe îl înmulţim la programul de producţie şi obţinem profitul brut al întreprinderii. Prof =Pd–Pc=233,9-187,1=46,8 lei, Profbrut=PP×Prof =10000×46,8=468 mii lei. Impozitul pe profit constituie 28% indiferent de mărimea lui. Avem: Iprof=Profbrut×0,28=468×0,28=131,04 mii lei. Profitul net este diferenţa între profitul brut şi impozitul pe profit: Pnet=Profbrut–Iprof=468–131,04=336,96 mii lei, Deci, întreprinderea va avea un profit 336,96 mii lei. Determinarea rentabilităţii Rentabilitatea este indicatorul relativ al rezultatelor financiare şi ca de obicei poate fi exprimată prin diferenţa dintre rata rentabilităţii şi mărimea relativă care exprimă gradul în care capitalul aduce profit. Anume în profit şi rentabilitate se reflectă rezultatele activităţii întreprinderii. Profitul indică efectul activităţii, iar rentabilitatea - eficienţa. Rentabilitatea se determină după formula: Rprof=Pnet/Cp.v×100% sau R=Profbrut/Cpv×100%, unde: Pnet – profitul net Profbrut – profitul brut Cpvt – costul producţiei vândute. Obţinem: Cpv=Pc×PP=187,1×10000=1871 mii lei. Atunci: Rprof=Pnet/Cpv×100%= 336,96/1871×100%=18%. Deci rata rentabilităţii constituie - 18% Determinarea productivităţii muncii Productivitatea muncii - este indicatorul ce indică gradul de eficientă a oamenilor care se caracterizează datorită manoperei unei unităţi de producţie finită sau prin volumul de producţie produs într-o unitate de timp pe cap de muncitor. Are ca bază 2 indicatori: indicatorul direct; indicatorul indirect (manopera). În realitate productivitatea muncii se aseamănă cu q după indicatorul direct, ce se determină astfel: q=V/N, unde: V – volumul producţiei fabricate într-o unitate de timp, N – numărul de muncitori implicat în procesul de producţie în perioada examinată. q=V/N=10000/11= 90 buc./pers Determinăm valoric productivitatea muncii pe întreprindere: q=Pd×PP/Nmunc=233,9×10000/111=21,07 mii lei. 3. Determinarea pragului de rentabilitate Pentru a determina pragul de rentabilitate avem nevoie de cheltuieli fixe, de cele variabile şi venituri de la vânzări. Cheltuielile fixe se determină ca suma dintre uzură, salariul CCS, salariul muncitorilor auxiliari, salariul muncitorilor de deservire şi contribuţie la salariu. Cheltuielile variabile se determină ca diferenţa cheltuielilor de producere şi cheltuielile fixe. CF=Uz+(Scss+Sm.aux+Sm.d)×As=1,31+(151,6+4,71+134)×47,17=427,4 mii lei, CVpp= 1871,667 – 427,4= 1444,267 mii lei. Concluzie: În urma efectuării acestei lucrări am determinat pragul de rentabilitate al unei întreprinderi pe care se preconizează a o crea. În urma calculelor prealabile, conform datelor din foaia de sarcină, am determinat că, întreprinderea este relativ rentabilă (rata rentabilităţii obţinută este 18%). Profitul net al întreprinderii este: Pnet=154.42 mii lei, cheltuielile totale de producere, sunt de 857.76 mii lei. PAGE PAGE 2 Adjunct de personal Vice manager Inginer-şef Contabil-şef Managerul de personal Managerul de producţie Managerul contabil-financiar Manager de marketing Jurist Managerul general Marketolog Coala Semnat Data Nr. document Coala Mod Coala Semnat Data Nr. document Coala Mod 쥁`