Referat Italia4
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Italia4 si de asemenea puteti face
Download Referat Italia4Citeste fragmente din Referat Italia4
ITALIA
Nume oficial: Republica Italiană.
Situarea: Italia este aşezată în Europa de Sud având aproximativ
301 252 km2.
Relieful: Această ţară cuprinde o parte continentală, formată din
versantul intern al arcului Alpilor şi din Câmpia Padului, şi o altă
peninsulară ocupată de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri şi de
înguste câmpii litorale; se adaugă o serie de insule, între care
Sardinia; Sicilia; Elba.
Alpii aflaţi în Nord, se prezintă sub forma unui zid masiv,
desfăşurat pe circa 1 200 km pe direcţia Vest-Est, incluzând Alpii
Piemontezi (vârful Gran Paradiso 4 061 m. altitudine), Alpii Lombarzi
şi Alpii Veneţieni. Apeninii, care ocupă cea mai mare parte a
peninsulei se continuă şi în insula Sicilia, sunt fragmentaţi,
prezintă altitudini mai scăzute decât Alpii (altitudinea maximă în
vârful Gran Sasso d’Italia 2 914 m) şi sunt cunoscuţi prin
caracteristicile lor vulcanice (inclusiv vulcani activi: Vesuvio, Etna).
Clima: Clima este continentală în Nord, cu ierni relativ reci şi
veri călduroase, şi mediteraneană în Sud precum şi peninsulară cu
veri secetoase şi calde, iar iernile ploioase şi blânde.
Reţeaua Hidrografică: Italia are o reţea hidrografică bogată cu
râuri în general scurte şi numeroase lacuri.
Populaţia: Ţara numără aproximativ 56 411 000 locuitori (1861: 22
182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea
9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populaţia urbană fiind de 69%.
Oraşe principale după numărul de locuitori:
Roma-capitala 2 791 000
Milano 1 432 000
Napoli 1 206 000
Torino 992 000
Palermo 734 000
Geneva 701 000
Bologna 412 000
Florenţa 408 000
Catania 364 000
Bari 353 000
Venezia 318 000
Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt cetăţeni ai
altor ţări. Populaţia este concentrată în mare parte în jumătatea
nordică şi în deosebi în Câmpia Vaduzului şi în zona apropiată
(cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). ÃŽn Sudul
(Mezzogiorno), principala concentraţie de populaţie este cea din jurul
oraşului Napoli. Cele mai puţin populate zone sunt Alpii, insula
Sardinia ÅŸi sectorul peninsular la S de Napoli.
Culte: Catolicism 95%, protestantism, ortodoxism.
Istoria: La începutul mileniului II înainte de Hristos, pătrunde în
Italia primul val indo-european, urmat în secolul XII-XI de noi valuri
italice. În secolele XII-XI înainte de Hristos îşi fac apariţia
etruscii, a căror civilizaţie atinge în secolele VII-VI maxima
strălucire. Grecii întemeiază în secolul VII primele colonii în
Sudul peninsulei şi în Sicilia, numele de Italia datorându-li-se.
Roma o cetate obscură din Latium, se emancipează în 510/509 î.Hr. de
sub suzeranitatea etruscă, devenind în sec. III î.Hr. stăpânul
întregii Italii, apoi hegemonul bazinului Mării Mediterane, punând
bazele celui mai vast ÅŸi durabil imperiu al lumii antice. Detronarea
lui Romulus Augustus de către căpetenia germanică Odoacru marchează
sfârşitul Imperiului Roman de Apus.
În 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar în 756 ia fiinţă
statul papal cu reşedinţa la Roma, centrul lumii creştine
occidentale. Cucerit în 773-74, Regatul longobarzilor este inclus în
statul franc. În Sicilia şi Italia de sud se stabilesc în sec. IX
arabii, eliminaţi în sec. XI-XII de către normanzi. În timpul
domniei împăratului Otto I Italia de Nord şi Centrală sunt incluse
în imperiul romano-german, care în 1075-1122 se află în conflict cu
papalitatea. Centre economice înfloritoare în sec. XIII-XV Veneţia,
Genova, Florenţa, Milano, devin patria umanismului şi Renaşterii.
Între 1494 şi 1559 Italia este câmp de bătălie între Franţa şi
Spania, pacea de la Câteau-Cambresis lăsând cea mai mare parte a
peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht ÅŸi Rastatt,
acordând-o habsburgilor austrieci. Valul mişcărilor naţionale de la
începutul sec. XIX inaugurează epoca Risergimento-ului, unificarea
Italiei realizându-se în jurul Regatului Piemontului. În urma
războiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneşte cu
Piemontul iar „cămăşile roşii†ale lui Garibaldi eliberează
Sicilia şi Italia de Sud, astfel încât Victor Emmanuel al II-lea din
dinastia de Savoia se proclamă în 1861 rege al Italiei. Războiul
austro-prusian din 1866, în care Italia se realiază Prusiei, are ca
urmare unirea Veneţiei cu regatul Italian. La sfârşitul secolului XIX
Italia duce o politică colonială ocupând Eritrea şi Solmalia, iar
în urma războiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica şi insula
Dodecanez. La 23.05.1915 Italia se alătură în primul război mondial
Antantei. Prin tratatele de pace de la Saint Germain ÅŸi Sevres, Italia
obţine Trilolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula Dodecanez, iar
în 1924 oraşul Fiume. Prin marşul asupra Romei Benito Mussolini
devine şeful guvernului, instaurând regimul fascist. Italia ocupă în
1935-1936 Etiopia şi participă în 1936-1939 alături de Franco, la
războiul civil spaniol.
Împreună cu Hitler, Mussolini creează „Axa Berlin-Roma†şi
aderă în 1937 la pactul anticomintern. După invadarea Albaniei,
Italia se alătură la 10.06.1940 Germaniei în cel de-al doilea război
mondial, atacând Franţa, Grecia, Iugoslavia şi participând din iunie
1941 cu un corp expediţionar la războiul împotriva U.R.S.S.
Din 1942 împotriva regimului mussolinian ia naştere o mişcare de
rezistenţă în care se remarcă Partidul Comunist Italian. După
debarcarea anglo-americană din Sicilia Mussolini este înlăturat de la
putere iar Italia declară la 13.10.1943 război împotriva Germaniei.
La 28.04.1945 Mussolini este capturat de partizani în Republica
Socialistă Italiană, şi împuşcat. La 18.06.1946 Italia se declară
republică. Prin tratatul de pace de la Paris, Somalia italiană trece
sub tutelă ONU.
Statul: Republică parlamentară, potrivit constituţiei intrată în
vigoare la 01.01.1948. Activitatea legislativă este exercitată de
parlament compus din Senat şi Camera Reprezentanţilor, iar cea
executivă de consiliul de miniştrii, numit de preşedinte în urma
alegerilor legislative.
Economia: Ţară cu economie dezvoltată, locul 5 pe glob în care
industriei îi revine un rol crescând: concentrează ⅓ din populaţia
activă şi contribuie cu 1/3 la PNB şi înregistrează cel mai ridicat
ritm de creştere dintre ţările membre C.E.E. Foarte diversificată
şi bazată în cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este
mai dezvoltată în Nord (peste 80% din producţia industrială se află
concentrată în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoperă mai
puţin de 1/3 din suprafaţa Italiei) şi mai puţin dezvoltată în Sud
(Mezzogiorno).
În afară de ramurile tradiţionale, textilă şi alimentară se
remarcă industria constructoare de maşini (autovehicule, nave
maritime, electronică şi electrotehnică, diverse aparate şi
utilaje), petrochimia, siderurgia.
Agricultura: Rămâne un sector important în economie. Deţine
supremaţia pe glob la măsline (2/5 din producţia mondială), struguri
şi vin (la acestea din urmă ca producţie nu şi calitativ). Este al
doilea mare producător de fructe din lume şi unul dintre cei mai
importanţi cultivatori de legume şi cereale din Europa. Un rol
important în economie joacă de asemenea, comerţul şi turismul
(anual, peste 40 000 000 de turişti, circa 12 miliarde $ încasări).
Reţea de transporturi dezvoltată şi modernizată şi balanţa
comercială echilibrată. În prezent economia Italiei se află în
pericol de stagflaţie.
PAGE
ì¥Â