Referat Statiunea Amara

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Statiunea Amara si de asemenea puteti face Download Referat Statiunea Amara

Citeste fragmente din Referat Statiunea Amara

STATIUNEA AMARA Asezare geografica si incadrare in unitatea administrativa Amara este localitate in SE Romaniei (judetul Ialomita), situata in E Campiei Romane (in Campia Baraganului), pe malul lacului Amara, la 7km spre NV de municipiul Slobozia (resedinta judetului Ialomita) la o altitudine de 30 de metri. Amara se invecineaza la N cu comuna Grivita, la V cu comunele Gh. Doja si Perieti, iar in E si S cu municipiul Slobozia. Scurt istoric Lacul este cunoscut din preistorie,mai precis din epoca neolitica (anii 3500-2800 i.e.n.), pe malul drept al acestuia situandu-se un vechi sat: Bora. (conform mentionarilor lui Costin Stefanescu). Prima atestare documentara a lacului Amara a fost in timpul Domnitorului Matei Basarab, care a inzestrat manastirea “Sfintii Voievozi” ridicata de el in Slobozia, cu intinse terenuri in jurul lacului. Primele asezari stabilite in actualul teritoriu al orasului Amara sunt consemnate prin anii 1857-1859, cand s-au stabilit aici grupuri de mocani veniti de prin partile Fagarasului si Muscelului. Acestora, prin anii 1864-1866, li se adauga alte grupuri de pastori, veniti de prin aceleasi locuri. Toti si-au construit bordeie si colibe in preajma lacului, formand un catun cunoscut, la inceput, sub numele de Basica Galbena sau Movila Galbena. In 1864, prin secularizarea averilor manastiresti, au primit pamant pe mosia satului Slobozia cateva familii din comunele judetului Buzau, Prahova, Slobozia si Ialomita. Pana in 1903, Amara era un catun si apartinea de comuna Slobozia. Amara a atras atentia lui P. Poni, caruia i se datoreaza primele analize chimice ale apei lacului, in 1887. In 1896, la 4 ani dupa ce autoritatile judetene au decis sa infiinteze un serviciu al bailor, insarcinat cu exploatarea instalatiilor de bai calde, Amara este folosita amplu de populatie, sezonier. Documentele timpului retin ca bilant al unui sezon de cura: un “numar de 452 de bolnavi si 3200 de bai”. Dan Ghinea in Enciclopedia geografica a Romaniei explica renumele statiunii prin valoarea curativa a namolului si a apei lacului, factori naturali de cura, exploatati inca din anul 1900. In anul 1905 se construieste in statiune o instalatie rudimentara pentru bai calde, distrusa ulterior in timpul razboiului si refacuta ulterior rudimentar. In timpul primului razboi mondial, instalatiile de bai calde si cele aferente au fost distruse in totalitate de ocupantii germani, care le-au utilizat pentru incalzirea incaperilor si construirea unor baraci militare. In aceeasi perioada, localnicii au facut in locuintele lor instalatii primitive de bai, incalzind apa si namolul in cazane. Imediat dupa primul razboi mondial, in Amara este infiintat un comitet balnear, care se va ocupa de repunerea in folosinta a instalatiilor. S-au luat printre altele, masuri care sa asigure popularizarea localitatii pe plan central. S-au procurat fonduri pentru buna functionare a instalatiilor, facandu-se si primele amenajari ale terenului. Intre anii 1922 si 1937 in statiune vor amenaja stabilimente si spatii de cazare diversi investitori locali (firma comerciala ”Instalatiile de bai calde cu pensiune”, stabilimentul de bai calde ”Sanatatea - namolul Amara”). Incepand cu “anul 1937 au fost ridicate primele stabilimente ale bazei de tratament”. “Construirea acestor stabilimente, cresterea rolului economic al zonei, construirea unor obiective edilitar-gospodaresti au determinat Oficiul National de Turism al Romaniei sa declare in anul 1937 orasul Amara statiune balneara”. Ca urmare a acestui lucru, s-a infiintat aici un oficiu balnear, cu scopul asigurarii celor necesare bunului mers al hotelurilor particulare, buna functionare a instalatiilor, asigurarea asistentei sanitare etc. Nationalizarea stabilimentelor de bai calde si a hotelurilor in anii 1948 - 1949 a constituit o prima etapa a profundelor transformari pe care le va cunoaste statiunea in anii urmatori. Administrarea lor a fost trecuta mai intai in subordinea Prefecturii judetului Ialomita si a sfatului Popular Regional, pana in 1952. Apoi, o parte din instalatii s-au aflat in custodia Consiliului Central al Sindicatelor. Incepand din anii 1971, 1973 si 1976 aici exista 3 complexe balneare. Prin HG 1122 din 10.10.2002, Amara este declarata statiune turistica de interes national, ca mai tarziu Legea nr. 134/2004 sa declare comuna ca oras. Factorii naturali din perimetrul statiunii In lucrarea Cura balneoclimatica in Romania, Nicolaie Teleki mentioneaza ca factori terapeutici ai statiunii Amara: apa lacului Amara sulfatata, clorurosodica, magneziana, slab gromurata, cu o mineralizare totala de 9,88g/l (datorita continutului bogat in sulfati, apa are un gust amar de la care provine si denumirea statiunii); namolul sapropelic de lac cu un continut de 66,6g%; apa minerala de la sonda pentru cura interna sulfuroasa, slab sulfatat, bicarbonata, sodica, magneziana, hipotona, cu o mineralizare totala de 1,6g/l; bioclimat excitant de stepa. (TELEKI, Nicolae, 1984, pg 298) area staţiunii s-a făcut datorită apei lacului, si mai ales a nămolului sapropelic, cu proprietăţi terapeutice. n Câmpia Română, binecunoscut pentru nămolul sapropelic folosit în tratamentul diferitelor afecţiuni. Lacul are o lungime de patru kilometri, o lăţime care variază între 200 şi 800 de metri si o adancime de peste 3m, intinzandu-se pe o suprafata de 156 ha (precizeaza Grigore Posea si colaboratorii in lucrarea din 1982). El este alimentat cu ape de şiroire care spală eflorescenţele produse la suprafaţa rocilor din Câmpia Română de apele subterane încărcate cu săruri (predominant sulfaţi şi cloruri). atechin şi erin. Grosimea stratului de nămol este de 30 - 60 de centimetri. Peloidul Lacului Amara este cosiderat in lucrarea Romania: Potentialul turistic si turism din 2001, a fi, inca, deosebit de valoros, valorificat de altfel prin produse terapeutice si cosmetice recunoscute pe plan international, de tip “Pelamar”. Elena Berlescu in Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei aminteste printre peloidele folosite in scop terapeutic de namolul de lac continental de la Amara, namol sapropelic, hidratat, sulfuros cu grad de mineralizare avansat, cu componente organice utile in procent redus si solutie de inhibitie slab mineralizata. Posibilitati de tratament: In Cura baneoclimatica in Romania, anul 1984, Nicolaie Teleki precizeaza ca factorii naturali de la Amara sunt valorificati prin instalatii de tratament cum ar fi: instalatii pentru bai calde la vane si bazine cu apa sarata provenita din lac; instalatii pentru bai calde cu namol diluat si pentru impachetari cu namol; amenajari pentru ungeri cu namol, urmate de bai in lac; buvete pentru cura interna cu apa minerala; instalatii pentru electro- si hidroterapie ; amenajari pentru aerohelioterapie. Elena Berlescu in Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei vine cu unele completari aparute ulterior in amenajarea bazei de tratament de la Amara: bai reci in lac, bai calde cu apa mineralizata din lac, in cazi si bazine, instalatii de hidrotermoterapie, chinetoterapie, cultura fizica medicala, cura de teren, in parc, gimnastica medicala Indicatii terapeutice: Statiunea este recunoscuta in principal pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, fie ele degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze), inflamatorii (stari algice articulare dupa reumatism articular acut sau dupa infectii de focar, spondilita anchilozanta) sau abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala). Dar se trateaza cu succes si afectiuni postraumatice (redorii articulare posttraumatice, stari dupa operatie pe ariculatii); afectiuni neurologice periferice (pareze, paralizii posttraumatice ale membrelor); afectiuni ginecologice, ale sistemulul nervos periferic si afectiuni asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale). Imprejurimile: În apropiere de Amara este şi localitatea Fundata - staţiune balneoclimatică cu lac sărat şi nămol sapropelic, asemănător cu cel de la Amara. Unul dintre obiectivele importante de aici este parcul dendrologic. Turiştii pot vizita, însă, şi împrejurimile. La Slobozia, ei pot alege să viziteze muzeul judeţean, care conţine colecţii de arheologie, artă plastică, istorie şi artă populară. În comuna Balaciu poate fi vizitată mânăstirea Balaciu, ctitorită de domnitorul Dimitrie Ghica II.   Unitati de cazare in statiune: In a doua jumatate a secolului al XX-lea,mai precis dupa 1965, baza materiala a statiunilor balneoclimaterice specializate pe utilizarea apei izvoarelor minerale si lacurilor sarate sau a namolurilor si bioclimatelor a fost modernizata, diversificata, astfel incat in prezent Romania dispune de unitati moderne in care serviciile de tratament cazare si masa sunt oferite “sub acelasi acoperis”. Astfel, la ora actuala, in statiunea Amara sunt 3 hoteluri (sau 4, in functie de sursa), cu o capacitate totala de cazare de 2.430 de locuri, un camping pentru 300 de turisti si 2 tabere de copii(tabara Amara “Casute” 130locuri/serie si tabara Amara ”Pavilioane” 150 locuri pe serie). Intrucat informatiile privitoare la capacitatea de cazare pe hoteluri difera in functie de sursa, nu se poate mentiona, decat comparativ, faptul ca Hotelul Lebada dispune de un numar mai mare de locuri, oferite fie in apartamente fie in camere duble, urmat de Hotelu Ialomita si Hotelu Parc. Gradul de confort oferit in hoteluri se limiteaza doar la 2 stele, exceptie (in functie de sursa) face Hotel Vila Eclipsa, ridicat la rangul de 3 stele. Cazarea se mai face si in vile (Vile - CARMEN* 92 locuri , DANA* 92 locuri, IRINA* 108 locuri, LIVIA* 96 locuri) sau casute (Casute - PARC* 105 locuri), insumand per total un numar de 493 de locuri. In ceea ce priveste infrastructura si gradul de ocupare: “dupa 1990, numarul turistilor a scazut in fiecare an, astfel incat cheltuielile pentru mentinerea infrastructurii si noile investitii au fost reduse aproape complet. Proiectul de dezvoltare al zonei isi propune activitati menite sa creasca calitatea serviciilor specifice, modernizarea infrastructurii si restabilirea interesului turistilor in zona”. Totusi, indicatorii specifici ai operatorului de turism S.C. Amara S.A (sursa: SC Traian Braila S.A) indica o usoara crestere a gradului mediu de ocupare in perioada 2001-2003. BIBLIOGRAFIE BERLESCU, Elena,(1998), Enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei, Editura All, Bucuresti U þ U o v ’ œ ¦ ° ü ý ) h h h h ) h h h h h ) h h h hµ hµ  Dan,(1996),Enciclopedia geografica a Romaniei, Editura Enciclopedica, Cluj MUNTEANU, Laviniu, STOICESCU, Constantin, GRIGORE, Ludovic, (1986), Ghidul statiunilor balneoclimaterice din Romania, Editura Sport-Turism, Bucuresti PREDA, Mircea, (2005), Comunele si orasele Romaniei, Editura All Beck, Bucuresti STEFANESCU, Costin, (1967), Statiuni balneare si climatice.Ghid, Editura meridiane, Bucuresti TELEKI, Nicolaie, (1984), Cura balneoclimatica in Romania, Editura Sport-Turism, Bucuresti XXX HYPERLINK "http://www.ialomita.insee.ro" http://www.ialomita.insee.ro XXX http://www. spas.ro/amara.htm XXX http://www. kfnet.ro/harti/c2.html XXX http://www. kfnet.ro/harti/c2.html XXX http://www. puls-il.ro/articol XXX HYPERLINK "http://www.ro-cazare.ro/turism/balneo/amara.html" http://www.ro-cazare.ro/turism/balneo/amara.html XXX HYPERLINK "http://www.ghidulturistic.ro/html/Zone/Muntenia/amara.htm" http://www.ghidulturistic.ro/html/Zone/Muntenia/amara.htm XXX HYPERLINK "http://tabere.ialomita.informare.ro/index.php?option=com_content&task=v iew&id=19&Itemid=1" http://tabere.ialomita.informare.ro/index.php?option=com_content&task=vi ew&id=19&Itemid=1 XXXhttp://www.romaniantourism.com/index.php?unde=spcazare&id_cont=11&jud et=2 XXX HYPERLINK "http://www.mie.ro/Pdr/Romana/mdp_mie_ro/dezvoltare/prog_regionale/phare 2000/proiecte_infrastructura/fise/amara.htm" http://www.mie.ro/Pdr/Romana/mdp_mie_ro/dezvoltare/prog_regionale/phare2 000/proiecte_infrastructura/fise/amara.htm XXX HYPERLINK "http://www.across.ro/descrieri.php?uou=int_Am6169Leintern" http://www.across.ro/descrieri.php?uou=int_Am6169Leintern Costin, STEFANESCU, Statiuni balneare si climatice. Ghid, 1967 Elena, BERLESCU, Enciclopedie de balneoclimatologie a a Romaniei, 1998, p. 30 idem2 Costin, STEFANESCU, Statiuni balneare si climatice. Ghid, 1967 www.puls-il.ro idem5 Melinda, CANDEA, George, ERDELI, Tamara, SIMION, Romania: Potentialul turistic si turism, 2001, p 68 Costin, STEFANESCU, Statiuni balneare si climatice. Ghid, 1967 Melinda, CANDEA, Florina, BRAN, Spatiul geografic romanesc – Organizare, amenajare, dezvoltare, 2001, p. 227 www.mie.ro 쥁@