Referat Campia Romana.DOC
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Campia Romana.DOC si de asemenea puteti face
Download Referat Campia Romana.DOCCiteste fragmente din Referat Campia Romana.DOC
Câmpia Romana
Relief si subdiviziuni
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul
Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.
Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens
geologic - puternic sedimentata.
Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).
Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care
cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline
foarte vechi (proterozoice si paleozoice.
Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara
subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.
Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si
neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata
ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu.
La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri,
pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea lacului pontic
in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.
In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente
subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior,
care se continua si in prezent.
Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est
la grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).
Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si
raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului
Cuaternar.
Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul
Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare
zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai.
Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.
Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si
interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate
prin tasare si sufoziune (crovuri).
Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in
sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei,
Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).
Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla
fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de
propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si
Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre
nord-vest.
Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este
fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala (26 gr.C).
In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii:
campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu
interfluvii intre vai).
a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges,
Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o
zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde
datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere
brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub
forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect
piemontan.
Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia
Ploiestilor si Campia Ramnicului).
b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente
(subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate,
baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor).
Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia
Buzaului, Campia Siretului Inferior.
c) Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte
terasate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu,
Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine)
devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.
Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt)
cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia
Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu
Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia
Brailei.
In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata
de actiunea directa a fluviului.
Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei,
sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la
care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are
o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in
caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.
Clima si hidrografia
Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11
gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar
cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente.
Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest
la est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad de la
600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.
Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta dintre
temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul
Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C.
Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente:
submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni blande),
de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de
ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre
est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un
continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete).
Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa
sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si
avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in campie
(Desnatui, Calmatui).
Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu
afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov,
Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei
Prahova.
Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222
mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si
Prutul (85 mc./sec).
Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta
pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se
caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara
(Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.
In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca
(mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in
Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul
Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si
lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).
Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale
Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi,
apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice
(indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul,
colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri
de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de
stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de
salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si
padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege
si pastrata in cateva rezervatii.
Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice
stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o
mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate
in humus de mare fertilitate.
Exista si soluri brun-roscate de padure.
De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan,
lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului
si Buzaului.
Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat
de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru
si Ciornuleasa.
Populatia si asezarile
Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului,
cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare
densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar
mai mult in zonele din jururl marilor orase.
In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in
zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta
valoare.
Asezarile rurale
Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc
si sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor orase.
Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse
unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul
drumurilor si vailor.
Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie
industriala (indeosebi legata de exploatarea petrolului si petrolului si
gazelor naturale) sau mixta.
Cele mai mari asezari rerale din Campia Romana sunt: Dabuleni
(15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.), Liesti
(11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului:
Chitila (12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000
loc.), Pantelimon (14.00 loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi
Voluntari (23.000 loc.), cea mai mare asezare rurala din tara.
Asezarile urbane.
Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada
daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti,
Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea
apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia,
Slobozia).
Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele
categorii:
* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori:
Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.),
Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.)
Focsani (101.000 loc.);
* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste
(98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000),
Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);
* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori:
Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de
Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita
(32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat
(20.000);
* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea,
Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle,
Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea,
Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara,
Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.
Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare
(de la Calafat la Galati) si orase situate in interior.
Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori),
precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), precum si cele foarte
mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii
specifice.
Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva
exemple:
Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale
(rulmenti, textile, industria alimentara), administrative si culturale;
Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita funcsiei de
nod feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant, ulei
tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban in
secolul nostru, are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave),
un trafic industrial fluvial insemnat si activitati de trabzitir legate
de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai
modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie
inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostrazii
Bucuresti-Constanta.
Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important
nod rutier.
In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice
specifice.
Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt
prezentate la capitolul consacrat Dunarii.
Agricultura
Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea
mai importanta zona crealiera.
Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante
tehnice si industriale.
Legumuicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase,
in Campia Siretului Inferior si in Lunca Buzaului.
Legumele timpurii sunt asigurate de marile sere din zona oraselor
Bucuresti, Craiova si Ploiesti.
Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura, indeosebi in sudul
Olteniei, unde terenurile nisipoase favorizeaza cultura vitei de vie
(Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita).
Dintre animale, se cresc ovine (merinos cu lana tigaie cu lana
buna), indeosebi in estul Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi
pe baza de porumb.
In Campia Romana exista unele dintre cele mai mari combinate
avocile din tara (Crevedia si Buftea).
Caile de comunicatie, transporturile si turismul
Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare
si rutiere.
Acestea sunt atrase de orasul Bucuresti. De aici cele 8 magistrale
feroviare, precum calea ferata internationala Bucuresti-Giurgiu.
Noduri feroviare sunt: Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Rosiorii de
Vede, Faurei, Fetesti, Ciulnita, Caracal, Marasesti.
Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la Bucuresti.
Pe Dunare se dezvolta un important trafic fluvial, principalele
porturi fiind Galati, Turnu Magurele, Calarasi, Fetesti, Corabia,
Calafat si Zimnicea.
Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura
traficul international si intern al tarii.
Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti, imprejurimi
(Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari (Ploiesti, Braila, Galati,
Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) .
In Baragan exita statiuni balneo-climaterice, care utilizeaza apele
sarate (Amara, Lacul Sarat).
Diferentieri regionale
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Baraganul
Sectorul estic
Lunca si Baltile Dunarii
Campia Olteniei
Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai
veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de
terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei, Campia
Bailestilor si Campia Romanatilor, mai inalta (163 m) spre contactul cu
Piemontul Getic.
Toate sunt campii tabulare, in cea mai mare parte terasate,
acoperite cu loess si nisip, acumularile de nisip (Calafat, Bailesti,
Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant dinspre vest.
Climatul are influente submediteraneene. Predomina vegetatia de
silvostepa la care se aduaga portiuni forestiere de stejar.
Campia Olteniei este strabatuta de Jiu, Olt, Oltet, Drincea si
Desnatui. Pe Dunare a fost amenajat lacul de acumulare Ostrovu Mare
(pentru hidrocentrala Portile de Fier II).
Sporul natural al populatiei este foarte scazut (printre cele mai
scazute din tara), dar aportul migratoriu contribuie la usoara crestere
numerica a populatiei.
Principalele orase Craiova, Vanju Mare, Calafat, Bailesti,
Segarcea, Bals, Corabia.
Zona industriala din nordul Craiovei (Isalnita) apartine mai mult
Podisului Getic, dar cea din sud (Podari, Bucovat, Cernelele, Malu Mare)
apartine campiei.
Exista si asezari rurale foarte mari (Dabuleni, Poiana Mare,
Gogosu). Centrele petroliere Ghercesti si Cosoveni se afla situate sn
zona de campie.
Sectorul Olt_Arges
Este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare
in sud) si Arges (in nord-est si est).
Are o campie piemontana inalta, Campi Pitstilor, si campii
tabulare: Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.
Climatul este submediteranean si de tranzitie.
In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri
mici ce traverseaza campia: Calmatui, Vedea cu Teleormanul, Calnistea
(care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost amenajate lacuri
hidroenergetice.
Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Visina,
Glavacioc, Cartojani, Roata, Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate
(Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala regiune de
exploatare a petrolului (Videle si imprejurimi).
Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele
de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si
Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).
Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi,
Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de
Vede, Mihailesti.
Campia Bucurestilor
Campia Bucurestilor situata in partea centrala a Campiei Romane, cu
limite relativ ezitante spre est, cuprinde: Campia Targovistei, Campia
Ploiestilor, campia de subsidenta Titu-Gheorghita si Campia Vlasiei cu
Campul Calnaului.
Are un climat de tranzitie, vegetatie de silvostepa in alternanta
cu stejar (Codrii Vlasiei).
Exista resurse de petrol (Titu, Gura Sutei, Jilava) si mai ales
gaze naturale (Peris, Fierbinti Targ).
Orasele din acest sector sunt: Bucursti, Ploiesti, Targoviste,
Urlati, Mizil (pe margine), Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin Vale,
Buftea, Urziceni.
Baraganul
Baraganul contine Baraganul Calmatuiului (intre Calmatui si
Ialomita), la care se poate adauga Campia Mostistei.
Exista resurse de petrol si gaze naturale sn partea nordica
(Urziceni, Jugureanu).
Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti, Tandarei,
Slobozia, Urziceni, Fundulea, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara,
Budesti.
Au fost amenajate sistemele de irigatii Mostistea,
Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu
apa din Dunare).
Specificul Baraganului este dat de o serie de caracteristici
geografice: intinderi netede, acoperite cu loess, cu un microrelief de
crovuri, clima mai arida (cu precipitatii putine, zile tropicale, geruri
iarna), vegetatie de stepa, un peisaj de neconfundat (descris de Al.
Odobescu in Pseudokynegeticos), agricultura relativ recenta (de 150
ani), dar foarte dezvoltata intensiv si extensiv, populatia relativ
rara, concentrata pe vai.
Sectorul estic
Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde: Campia Ramnicului,
Campia Buzaului, Campia Brailei, Campia Siretului Inferior, Campia
Tecuciului si Campia Covurlui.
Dintre acestea Campia Brailei are mari afinitati cu Campia
Baraganului, careia aparent, ii apartine.
Principala resursa de petrol se extrage la Faurei, Ianca,
Oprisanesti, Liscoteanca si se prelucreaza la Borzesti si Ramnicu Sarat.
Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Braila,
Galati, Faurei, Ianca.
Fiecare oras are un profil economic, urban si teritorial propriu.
Lunca si Baltile Dunarii
Lunca si Baltile Dunarii reprezinta tot o subdiviziune a Campiei
Romane, dar situata sub influenta directa a fluviului, unde componenta
hidrografica este determinanta.
Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in trecut
zone de iernat ale ovinelor din Carpati (datorita climatului de adapost,
cu temperaturi in ianuarie doar de -1 gr.C), teritorii cu stuf, pasuni,
lacuri, balti, paduri de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate
si transformate in terenuri agricole.
Informatii selective (pastile) despre Campia Romana
Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice
de campii sunt:
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei
Romane sunt:
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt:
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele
sistemelor barice sunt:
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
Orasele din Campia Romana sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre
urbane:
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai
mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam,
constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au
efectuat in:
Orasele din Campia Olteniei sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre
urbane:
Componenta Campiei Romane
Forme de relief din Campia Olteniei
Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Forme de relief sectorul Olt-Arges
Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Forme de relief -Campia Bucurestilor
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Baraganului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Estica
Ape curgatoare -Campia Estica
Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
a) Campia Olteniei;
b) Sectorul Olt-Arges;
c) Campia Bucurestilor;
d) Baraganul;
e) Campia Estica.
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice
de campii sunt:
a) Campia Bucurestilor, cu:
- campii piemontane - Campia Targovistei si Campia Ploiestilor;
- campii de subsidenta - Campia Titu si Campia Gherghitei;
- campii tabulare - Campia Vlasiei, Campia Mostistei, Campu Calnaului.
b) Campia Estica, cu:
- campii piemontane - Campia Ramnicului;
- campii de subsidenta - Campia Siretului Inferior, Campia Buzaului;
- campii tabulare - Campia Brailei, Campia Tecuciului.
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
- Campia Pitestilor - 300 m;
- Campia Siretului Inferior - 10-20 m.
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
- Campia Blahnitei;
- Campia Bailestulor;
- Campia Romanatilor;
- Baraganul Ialomitei;
- Baraganul Calmatuiului;
- Campia Brailei;
- Campia Tecuciului.
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
- Drance;
- Desnatuiul;
- Jiul;
- Oltul;
- Oltetul;
- Calmatui;
- Vedea;
- Teleorman;
- Neajlov;
- Calnistea;
- Arges;
- Sabar;
- Dambovita;
- Ialomita;
- Prahova;
- Teleajen;
- Cricovul Sarat;
- Cricovul Dulce;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiuil;
- Buzaul;
- Putna;
- Ramnicul Sarat;
- Barladul;
- Siretul.
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei
Romane sunt:
- Drincea;
- Desnatuiul;
- Calmatuiul;
- Vedea;
- Teleormanul;
- Calnistea;
- Neajlovul;
- Sabarul;
- Cricovul Dulce;
- Cricovul Sarat;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiul.
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
a) limanuri fluviatile:
- L. Mostistea (la Dunare);
- L. Snagov, L. Caldarusani, L. Fundata, L. Strachina (in bazinul
Ialomitei);
- L. Balta Alba (in bazinul Buzaului);
b) lacuri sarate si dulci:
- L. Amara ( langa Slobozia);
- L. Sarat ( langa Braila);
- L. Plascu,;
- L. Ianca ;
- L. Movila Miresii;
c) lacuri de lunca (balti): L.Brates.
Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt
- Galati;
- Braila;
- Fetesti;
- Calarasi;
- Oltenita;
- Giurgiu;
- Zimnicea;
- Turnu Magurele;
- Corabia;
- Calafat;
- Drobeta - Turnu Severin.
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele
sistemelor barice sunt:
a) influente submediteranene, in sud-vest, cu ploi de toamna, cu veri
secetoase si ierni blanda;
b) influente de tranzitie ( de la cele submediteraneene la cele de
ariditate), cu precipitatii ce scad spre est, in centru;
c) influente de ariditate, cu secete, cu ploi rare, cu regim torential,
in est.
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
fauna:
- Izvoru;
- Dunele Hanu Conachi.
flora si fauna:
- Comana;
- Snagov;
- Lacul Sarat.
forestiera: Padurea Ciornuleasa.
paleontologica si geologica: Tiglina.
Orasele din Campia Romana sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre
urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
- Terasa Brailei;
- Ialomita-Calmatui (mai recent);
- Pietroiu-Stefan cel mare;
- Galatui-Calarasi;
- Mostiste;
- Giurgiu-Razmiresti;
- Olt-Calmatui;
- Vitomiresti-Slatina (efectuat mai recent);
- Sadova-Corabia (pe nisipuri)
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai
mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
porturi fluvio-marittme:
- Galati;
- Braila.
- porturi fluviale:
- Giurgiu;
- Drobeta - Turnu-Severin;
- Oltenita;
- Calarasi;
- Turnu-Magurele.
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam,
constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au
efectuat in:
- Campia Bailestilor;
- Campia Romanatilor;
- Baragan;
- Campia Tecuciului
Orasele din Campia Olteniei sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre
urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.
Componenta Campiei Romane
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Campia Baraganului
Campia Estica
Forme de relief din Campia Olteniei
Campii tabulare
Blahnitei
Bailestilor
Romanatilor
Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Dunare
Drincea
Desnatui
Jiu
Amaradia
Oltet
Olt
Forme de relief sectorul Olt-Arges
Campii piemontane
Pitestilor
Campii tabulare
Boianului
Gavanu-Burdea
Burnazului
Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Vedea
Cotmeana
Teleorman
Arges
Calnistea
Neajlov
Forme de relief -Campia Bucurestilor
Campii piemontane
Targovistei
Ploiestilor
Campii de subsidenta
Titu
Gherghitei
Campii tabulare
Vlasiei
Mostistei
Campul Calnaului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Dambovita
Colentina
Arges
Sabar
Ialomita
Cricovul Dulce
Prahova
Teleajen
Cricovul Sarat
Sarata
Mostistea
Forme de relief -Campia Baraganului
Campii tabulare
Baraganul Ialomitei
Baraganul Calmatuiului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Ialomita
Calmatui
Forme de relief -Campia Estica
Campii piemontane
Ramnicului
Campii de subsidenta
Buzaului
Siretului Inferior
Campii tabulare
Tecuciului
Brailei
Ape curgatoare -Campia Estica
Siret
Putna
Milcov
Ramna
Rm. Sarat
Buzau
Barlad
Covurlui
Prut
ì¥Â
