Referat Vulcanii Noroiosi

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Vulcanii Noroiosi si de asemenea puteti face Download Referat Vulcanii noroiosi

Citeste fragmente din Referat Vulcanii Noroiosi

Vulcanii noroiosi În þara noastrã, dar ºi în alte regiuni de pe Glob, în multe locuri ieºirea gazelor din subsol la suprafaþã determinã deplasarea apei din adânc ºi antrenarea particulelor argiloase ºi nisipoase din straturile de rocã.Rezulta un noroi mai mult sau mai puþin vâscos ,ce se ridicã prin crãpãturile ce taie straturile ºi care , odatã ajuns la suprafaþã ,se revarsã creând în timp un relief specific.Cel mai adesea rezultã conuri ºi platouri cu dimensiuni variabile ,dar mici.Aceste forme ,ºi într-o anumitã mãsurã mecanismul circulaþiei materiei ºi construcþiei lor ,se apropie mult de cel al marilor efuziuni de lavã ce creeazã aparatele vulcanice,de unde ºi numele ce le-a fost dat.Diferenþele dintre ele sunt enorme ,trei fiind esenþiale : dimensiunile (câþiva zeci de metri pãtraþi pânã la câteva hectare în raport cu câþiva km2),natura materiei ce se deplaseazã(noroi faþã de topituri de rocã) ºi durata existenþei formelor de relief create (doi-trei ani la vulcanii noro- ioºi ºi zeci de mii de ani la vulcanii propriu-ziºi). Astfel de fenomene naturale ,în þara noastrã ,se produc frecvent Subcarpaþi, dar au fost descrise în ultimii 150 de ani ºi în alte locuri(ex.la Haºag ,lângã Ocna Sibiului ,sau la Homorod ,la Bazna ,în dealurile Transilvaniei apoi ºi în unele locuri din Moldova unde sunt numiþi ,,gloduri” sau ,,ochiuri de gloduri”). Dar ,formele cele mai interesante ,care au dimensiunile cele mai mari ºi unde procesele au o intensitate deosebitã ,sunt întâlnite în Subcarpaþii Buzãului ,pe un aliniament de cca. 20 km ,între aºezãrile Berca ºi Arbãnaºi. Lângã schela din marginea satului Berca existã un platou argilo-nisipos care a rezultat din slabe erupþii noroioase.La cca. 10 km ,pe stânga drumului pietruit ,se aflã platoul Pâclele Mici , unde existã cel mai mare numãr de vulcani ce au conuri ,cratere cu dimensiuni extrem de variate ,precum ºi o morfologie complexã ,rezultatã pe de o parte din acumularea noroiului ,iar pe de altã parte, din ºiroirea apei de ploaie.Repartiþia acestora este neuniformã ,distingându-se cel puþin trei situaþii.În est existã un sector de platou nisipo-argilos relativ neted ,slab fragmentat ,pe care activitaþile vulcanice au încetat sau sunt extrem de reduse.În centru ºi vest se aflã sectorul cu cel mai mare numãr de conuri de noroi ce apar sub formele de grupãri de 3-5 vulcani cu înãlþimi de 2-8m ,cu cratere ce au diametre de 10-100cm din care iese noroi vâscos ,care se scurge sub formã de limbi ce ating lungimi de 20-50cm. Dacã în jurul craterului noroiul este proaspãt sau în curs de uscare, la mijlocul ºi la periferia conului ,el este uscat ºi brãzdat de crãpãturi de uscãciune ce se îscriu în sisteme poligonale cu dimensiuni variabile.La ploi ,apa se scurge în ºuviþe pe flacurile conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de ºãnþuleþe ,rigole ,ravene ;la exterior materialele transportate prin acumulare,dau poale prelungi pe care apa se împrãºtie.Cel de-al treilea sector se aflã la jumãtatea nordicã a platoului.Aici apar douã aspecte distincte.Mai întâi se im- pun conurile de noroi aplatizate ,dar cu cratere foarte largi(1-5m),din care se revarsã în toate direcþiile un noroi fluid care se împrãºtie pe distanþe de 50-150m.În al doilea rând ,la exteriorul acestora ,platoul este intens fragmentat de ravene ºi torenþi adânci ,interfluviile dintre ele fiind transformate în creste ,situaþie care creeazã imaginea unui peisaj dezolant(pãmânturi rele). Platoul Pâclele Mici constituie o rezervaþie naturalã(9,4 ha),din 1924 ,obiectul protecþiei fiind peisajul impus de relief ºi douã specii de plante halofile-Nitraria schoberi ºi Obione verrucifera-aflate în extremitatea vesticã a arealului lor. Cel de-al treilea platou ,Pâclele Mari ,se aflã la câþiva km ,spre nord-est. Numele este legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali (diametre de peste 100m) ,care se situeazã în centrul platoului.Flancurile conurilor sunt foarte întinse ,pe ele apar mai multe conuri ale unor vulcani secundari ºi limbi lungi de noroi vineþiu ,adesea amestecat cu ºuviþe de þiþei.Jumãtatea exterioarã a platoului este fragmentatã de ravene ,torenþi ,dezvoltând un peisaj de badland-uri(pãmâturi rele).Rezervaþia naturalã de aici se desfãºoarã pe19,6ha. În localitatea Beciu ,pe malul drept al râului Arbãnaºi ,se aflã un crater(diametru 2,5m) în care existã noroi ce ,,fierbe” datoritã efuziunii gazelor.El este înconjurat de un platou mic pe care existã câteva conuri ºi cratere decimetrice. La cca. 2 km est de acesta se aflã Platoul Arbãnaºi ,cu mai multe conuri ºi relief de eroziune similare cu cele de la Pâclele Mici ,dar cu dimensiuni mult mai redus. Ü¥hà