Referat Hazardele Naturale2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Hazardele Naturale2 si de asemenea puteti face Download Referat Hazardele naturale2

Citeste fragmente din Referat Hazardele Naturale2

Hazarde naturale Cuprins I. Hazarde naturale atmosferice 1. Schimbare climei 2. Seceta 3. Uraganele 4. Zăpada şi gheaţă 5. Furtunile 6. Tornadele 7. Incendiile II. Hazarde naturale geografice 1. Cutremurele 2. Inundaţiile 3. Alunecările de teren 4. Tsunami-urile 5. Vulcanii I. Hazarde naturale atmosferice Schimbarea climei Toate regiunile planetei prezintă riscul să fie influenţate de hazardele produse de schimbarea climei. Cu o mărire a temperaturii globale, este foarte posibil ca atât numărul cât şi intensitatea furtunilor să se mărească în multe regiuni ale lumii. Este, de asemenea, posibil ca multe regiuni aride să devină şi mai uscate şi să înceapă să se extindă. Riscul depinde de natura schimbărilor în circulaţia atmosferică şi de caracteristicile mediului local. Ciclul hidrologic al Pământului este atât de dinamic încât în prezent nu este posibil să se prezică efectele schimbării climei într-o locaţie specifică în viitor. Principala cauză a schimbării climei o reprezintă gaura mereu crescânda formata în stratul de ozon şi efectul de seră. 2. Seceta Un hazard natural poate fi cauzat şi de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia în cazul secetei. Seceta reprezintă o perioadă extinsă de precipitaţii sub nivelul normal şi golirea depozitelor de apă din sol. Mai simplu, aceasta se întâmplă când mai multa apă este luată dintr-un rezervor decât cea adăugată. Acesta este de obicei rezultatul unei combinaţii de persistenţa a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitaţii puţine sau ne-existente, şi folosirea excesivă a apei pentru activităţile umane. Rezultatele secetei pot fi micşorarea lanurilor, micşorarea calităţii şi existenţei apei de băut şi micşorarea rezervelor de hrană. Astfel, când populaţia e în continua creştere şi cererea de apă şi hrană e şi ea mare, implicaţiile secetei devin din ce în ce mai serioase. De asemenea, vegetaţia moare datorită secetei, riscul incendiilor creşte, ameninţând locuinţe, lanuri si vieţi. Seceta cauzează şi deşertificarea sau mărirea deşerturilor planetei 3. Uraganele Cicloanele tropicale sunt celule de mică presiune mult intensificate care au originea şi îşi petrec majoritatea „vieţii” în oceane. În Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. În Oceanul Pacific sunt numite taifune. Sunt alimentate de temperaturi mari şi aer umed; când un uragan se mişcă pe uscat, tinde să-şi piardă din intensitate. Furtunile tropicale devin uragane când vântul trece de 74 km/h. Într-un uragan, uşile şi ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc în mijlocul lor. În unele cazuri, uraganele produc vortexuri ce seamănă cu cele ale tornadelor care pot distruge în totalitate clădiri întregi. Ploaia torentială şi valurile pot cauza inundaţii de-a lungul coastelor, ameninţând vieţi şi proprietăţi private. Erodarea coastelor şi chiar incendiile pot fi cauzate de uragane. De asemenea, uraganele cauzează contaminarea apei potabile şi întreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicaţii, transport ) . 4. Zăpada şi gheaţa În atmosfera înaltă, ploaia este adesea, iniţial, îngheţată sub formă de zăpadă sau gheaţă, chiar şi vara. Iarna, temperaturile din atmosfera joasă permit precipitaţiilor să rămână în formă solidă. Zăpada şi gheaţa sunt bine cunoscute hazarde pentru cei ce traiesc în zonele muntoase sau în regiunile nordice la 35˚ altitudine nordică. Întreruperea curentului electric prelungita, accidente rutiere, întârzierea transporturilor şi şosele periculoase sunt cauzate de zăpadă şi gheată în perioada de iarnă. Zăpada poate fi umeda, cauzând condiţii de apă şi inundaţii sau solidă, în combinaţie cu ploaia cauzând polei. Zăpada solidă duce la ger şi viscol, combinată cu vanturile înalte. În multe regiuni muntoase, avalanşele sunt un hazard comun provocat de zăpadă. Când depozite mari de zăpada încep să se topească, inundaţiile devin un hazard iminent pentru populaţiile ce trăiesc în vale. 5. Furtunile Furtunile sunt parcele organizate de aer cald şi umed care au fost forţate să se ridice şi să producă fulgere şi tunete. Ele sunt caile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosferă. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torenţială, vânturi puternice, grindina, fulgere şi tornade. Într-o furtună, se produce mişcarea aerului pe verticală şi o vasta cantitate de energie este transferată. Vânturile din urma unei furtuni la suprafaţă ajung la 80 km/h. Pietrele grindinei pot cauza pagube imense lanurilor şi proprietăţilor în doar câteva secunde şi pot răni oameni şi animale. Precipitaţiile produse sunt de obicei intense, dar de scurta durată - inundaţiile sunt asociate cu acest tip de precipitaţii. Fulgerele sunt responsabile de multe victime în fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care ameninţă vieţi şi locuinţe omeneşti. Întreruperea curentului cauzată de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scară larga a activităţilor zilnice ale oamenilor. 6. Tornadele ® ␃ᄃ쒄ሂ桤ā怀쒄愂̤ᤀ furtuni. O singură furtună poate cauza mai multe tornade şi o tornada poate avea mai multe vortexuri. Vântul este principala ameninţare în cazul unei tornade, cu viteze care depăşesc 330 km/h. Aceste vânturi puternice pot distruge rapid clădiri şi, în unele cazuri, întregi comunităţi. Grindina este şi ea asociată cu furtunile tornadice şi este de asemenea capabilă să cauzeze pagube enorme în scurt timp. Tornadele se pot deplasa cu până 100 km/h şi rămân la sol pentru câteva minute. Majoritatea tornadelor apar între orele 16.00 şi 18.00 când atmosfera joasă este cea mai instabilă. 7. Incendiile Ca şi inundaţiile cauzate de pânza freatică, incendiile în păduri şi în regiunile sălbatice sunt normale în multe ecosisteme. De fapt, focul joacă un rol foarte important în unele ecosisteme ca preriile sau savanele de stejar. Totuşi, când focul ameninţă vieţile omeneşti sau proprietăţi, este considerat un hazard natural. Pe lângă ameninţările normale ale flăcărilor fierbinţi ce cauzează arderea materialelor, focul poate trimite cantităţi vaste de cenuşă în atmosferă, cauzând inhibiţia dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea şi intervenind în probleme ale aparatului respirator. Poate fi şi locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren, prin distrugerea vegetaţiei şi lăsând regiunile de deal vulnerabile la căderi masive de precipitaţii după ce focul s-a stins. Incendiile în păduri şi regiuni sălbatice sunt incendii care se extind pe mulţi kilometri şi care ard zile întregi şi sunt cauzate de fulgere sau activităţi umane ca fumatul sau focurile de tabără. II. Hazarde naturale geografice 1.Cutremurele Cutremurele apar ca rezultat al presiunii degajate în timpul faliilor. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice, dar pot apărea aproape oriunde. Cutremurele sunt frecvent asociate cu activitatea vulcanică. Chiar dacă de obicei durează câteva secunde, ele pot cauza pagube pe arii extinse clădirilor, ţevilor de apă şi gaze, liniilor de curent electric şi comunicaţii şi şoselelor. Focul cauzat de ţevile de gaze şi de căderea liniilor de curent este o cauza primară de pagube în cutremurele moderne. Când cutremurele se declanşează într-un ocean sau lac mare, se poate forma un tsunami care să inunde coastele înconjurătoare. 2. Inundaţiile Inundaţiile sunt volume de apă ce trec peste albiile râurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundând regiuni de pământ, care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale în viata fiecărui lac, râu sau ocean. O inundaţie poate fi cauzată de precipitaţii intense şi prelungite, valuri cauzate de furtună, prăbuşirea barajelor, etc. Din moment ce majoritatea populaţiei trăieşte în apropierea malurilor unui râu, lac sau ocean, inundaţiile sunt o ameninţare majoră pentru sute de milioane de oameni, cauzând pierderea vieţilor, proprietarilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor şi lanurilor. Totuşi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot declanşa şi alte hazarde ca: alunecări de teren şi chiar incendii. 3. Alunecările de teren Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore în multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ căderea pietrelor şi avalanşe. Clasificare alunecărilor de teren depind de felul în care se mişca şi natura materialului mişcat. Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru şosele, proprietăţi şi locuinţe. Ele pot declanşa alte hazarde ca: cutremure, ploi torenţiale sau îngheţarea apei subsolice. 4. Tsunami-urile În istorie, valurile seismice ale oceanelor au fost incorect numite valuri tidale (maree). În realitate, aceste fenomene nu sunt înrudite cu mareele în nici un fel. Astăzi, valurilor seismice li se spune „tsunami” (traducerea din japoneză: „valuri ale porturilor”). Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari. Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate de falii când un cutremur se produce. Ele sunt cauzate de orice fenomen care cauzează mărirea înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean, să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele când se retrag. 5. Vulcanii Vulcanii sunt cratere pe suprafaţa pământului prin care erupe magma, gaze şi alte materiale. Ele se găsesc în limitele plăcii tectonice, dar există şi pe „locurile fierbinţi” ale Pământului, cum ar fi Insulele Hawaii. Unii vulcanii erup exploziv, alţii încet. Vulcanii explozivi prezintă multe potenţiale ameninţări incluzând gazele toxice, valurile piroclastice (fragmente de rocă fierbinte şi cenuşă), nori arzători (nori ce se mişcă foarte repede şi ce conţin gaze fierbinţi şi cenuşă fină) şi o mare cantitate de cenuşă. Valurile de pietre, cutremurele, inundaţiile, alunecările de teren, incendiile şi alte hazarde pot fi provocate de erupţiile vulcanice. PAGE PAGE 10 쥁@