Referat Republica Moldova
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Republica Moldova si de asemenea puteti face
Download Referat Republica MoldovaCiteste fragmente din Referat Republica Moldova
Republica Moldova
Relevindu-se prin originalitate istorica, continuitate romana si
crestinism in etnogeneza, individualizarea fiintei statale medievale,
consolidata in epoca de gratie a lui Stefan cel Mare, prin pledoarie de
unitate nationala in epoca veleitatilor expansioniste, Basarabia ramine
sa creasca din spatiul, cultura si spiritualitatea romaneasca.
Pozitionata geografic in partea de sud-est a Europei, Republica Moldova,
traditional numita Basarabia, ocupa cea mai mare parte a spatiului
interfluvial Nistru si Prut, precum si o fisie ingusta din stinga
Nistrului in cursul sau mijlociu si inferior. Isi margineste hotarele la
vest cu Romania, iar la nord, est si sud cu Ucraina. Teritoriul sau cu
dimensiunea longitudinala pe directia nord-sud de 350 km si cea laterala
pe directia vest-est de 150 km insumeaza un areal de 33,8 mii km.p
Factorii geografici si naturali se imbina armonios suplinind imaginea
"plaiului mioritic".
Pe tot intinsul teritoriului se prefigureaza un relief de cimpie
deluroasa, inclinata de la nord-vest spre sud-est, mai inalta in zona
centrala, atingind altitudinea maxima de 429,5 m pe dealul Balanesti.
Zona centrala a tarii este acoperita de paduri, traditional numite
codri, care cedeaza spre extremitatea nordica stepei Baltului, iar spre
cea sudica-stepei Bugeacului.
O clima temperat-continentala favorizeaza individualitatea celor patru
anotimpuri. Iernile blinde si scurte cedeaza in martie-aprilie
primaverilor instabile. Acestora le succed verile calduroase si uscate
cu temperatura medie de +22 0 C. Ele sunt preludiul toamnelor bogate,
calde, uneori ploioase si suficient de lungi.
Peste 3000 de riuri si riulete isi impletesc cursurile formind reteaua
hidrografica a tarii. Doar sapte din ele au o lungime de peste 100 km:
Nistrul cu o lungime de 1 352 km, dintre care 630 km pe teritoriul
republicii, Prut cu lungimea de 967 km, inclusiv 695 pe teritoriul
republicii, Raut - 286 km, Cogilnic - 243 km, Bic - 155 km, Botna - 152
km, etc.
HYPERLINK
"http://www.iatp.md/istorie/romana/contemporana/ilustratii/stefan_cel_ma
re.jpg" "_blank" Trecutul istoric releva semnificatii speciale ale
acestor cursuri. Capitala republicii, orasul Chisinau, atestat
documentar la data de 17 iulie 1436 a crescut si s-a dezvoltat pe
malurile Bicului. Actualmente este un important centru politic,
economic, stiintific si cultural din republica.
Simbolurile de stat sunt drapelul tricolor (rosu, galben, albastru),
stema (acvila romana cu cruce in ghiara stinga) si imnul de stat "Limba
noastra".
Noua organizare teritorial-administrativa consemneaza 10 judete si doua
unitati teritorial-autonome: Gagauz-Yeri si Transnistria cu statut
nedefinit.
Statisticile din 1997 atesta o majoritate etnica romaneasca de 65%,
fiind in acelasi timp gazda toleranta a mai multor etnii: 13% -
ucraineni, 12% - rusi, 10% - bulgari, gaguzi, evrei, armeni, s.a.
Intruniti intr-un numar de 4363000 fac o densitate medie de 128
locuitori pe km.p., situindu-se printre primele locuri in Europa de
Sud-Est.
Statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la
pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatilor lor etnice,
culturale, lingvistice si religioase. Este garantata libertatea
constiintei. Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit
statutelor proprii; sunt autonome si separate de stat. Majoritatea
populatiei Republicii Moldova este de confesiune crestin ortodoxa,
inclusiv gagauzii, se remarca insa si alte comunitati religioase
(catolice si protestante).
Datorita conditiilor climaterice favorabile, precum si fertilitatii
inalte a solurilor Republica Moldova este o tara agrar-industriala. Dupa
suprafata solurilor fertile, predominante fiind cele de ciornoziom,
Republica Moldova ocupa primul loc in lume. Agricultura si industria
reprezinta baza economiei, ajungind la 40% din PIB si asigurand locuri
de munca la circa 43% din resursele de forta de munca activa. Productia
agrara reprezinta 75% din exportul total al Republicii Moldova. Intre
tarile Europei de Est Republica Moldova este unul dintre producatorii de
baza a vinurilor, fructelor si legumelor. Astfel, vinurile reprezinta
50% din volumul de export al Republicii Moldova pe pietele din Occident,
Asia si America. In anul 1998, exportul vinurilor a atins 13,9 mln
decalitri la pretul de 190 mln USD.
Busnessul mic si mijlociu in mare masura formeaza piata muncii,
producerea marfurilor de consum, a serviciilor de prima importanta
pentru necesitatile populatiei.
Atit sistemul economic cit si cel educational se afla in proces de
reformare. Se asigura dreptul la invatatura prin invatamintul general
obligatoriu, prin invatamintul liceal, profesional, superior precum si
prin alte forme de instruire si perfectionare. Invatamintul de stat este
laic.
Sistemul educatiei prescolare este format din 1192 de institutii
prescolare. Invatamintul general este format din trei trepte: invatamint
primar (clasele I-IV), invatamint gimnazial (clasele V-IX) si invatamint
liceal (clasele X-XII). In republica functioneaza 1469 scoli de cultura
generala, inclusiv 1065 unde studiile se fac in limba romana, celelalte
sunt scoli pentru alolingvi - gagauzi, bulgari, ucraineni, rusi, etc.
Se observa o tendinta in cresterea numarului gimnaziilor si liceelor
private.
Invatamintul secundar profesional asigura insusirea unei profesii,
precum si perfectionarea si recalificarea muncitorilor calificati si a
persoanelor disponibilizate.
Invatamintul superior are drept scop pregatirea, perfectionarea si
recalificarea la nivel superior a specialistilor si cadrelor stiintifice
in diverse domenii. Invatamintul superior include colegii, institute,
universitati si academii. Durata studiilor in colegii este de 2-3 ani,
iar in universitati de 4-6 ani. In republica functioneaza 11 institutii
de invatamint superior de stat si 35 private cu 6 colegii afiliate. Sunt
inregistrate de asemenea, 10 colegii independente si 42 institutii
preuniversitare.
Transformarile democratice din ultimul deceniu al secolului al XX-lea
din Europa de Est si Sud-Est au determinat revirimente esentiale si in
evolutia politica a Basarabiei. Dupa destramarea URSS Parlamentul
Republicii Moldova a adoptat la 23 iunie 1990 Declaratia de
suveranitate, iar la 27 august 1991 Marea Adunare Nationala de la
Chisinau proclama Independenta Republicii Moldova, adoptata de catre
Parlament in aceeasi zi. Aceste transformari au consfintit revenirea la
limba romana, la alfabet latin si spiritualitate romaneasca.
In baza Constitutiei adoptata la 29 iulie 1994 si intrata in vigoare la
27 august 1994 Republica Moldova este un stat independent, suveran si
indivizibil. Constitutia proclama neutralitatea statului, neadmiterea
dislocarii de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau.
Modificarile constitutionale din vara anului 2000 legifereaza forma de
guvernamint - republica parlamentara. Anterior - de la 3 septembrie 1990
pina la 29 iulie 1994 a fost republica prezidentiala. Regimul politic de
la 29 iulie 1994 pina la 5 iulie 2001 a fost republica
semiprezidentiala. Democratia se exercita in conditiile pluralismului
politic.
Esichierul politic din Republica Moldova cuprinde potrivit ultimelor
date (februarie 2001) 31 de partide si miscari social-politice
inregistrate la Ministerul Justitiei.
In rezultatul alegerilor semi-libere din 25 februarie 1990 puterea
legislativa este mostenita de Sovietul Suprem al RSSM. Avind in
componenta sa o majoritate neocomunista (2/3) confruntata cu o opozitie
unionista (1/3) reprezentata de Frontul Popular din Moldova, sub
presiunea miscarilor de eliberare nationala si a Marilor Adunari
Nationale, acest parlament accepta unele hotariri importante pentru
destinul viitoarei Republici Moldova. Intre acestea - schimbarea
denumirii de RSSM in Republica Moldova (23 mai 1991); adoptarea
"Declaratiei de independenta" (27 august 1991) si a imnului de stat.
Primele alegeri libere din 27 februarie 1994 au favorizat consolidarea
unei majoritati parlamentare agrariene, careia i-a revenit dreptul si
responsabilitatea adoptarii textului Constitutiei Republicii Moldova la
29 iulie 1994. Noile alegeri parlamentare din anul 1998 au consemnat o
victorie relativa a Partidului Comunist care a fost eclipsata de unirea
fortelor democratice in Alianta pentru Democratie si Reforme, aflata la
guvernare pina la 12 noiembrie 1999. Alegerile anticipate din 25
februarie 2001, cistigate distantat de Partidul Comunist care
actualmente detine o majoritate de 2/3 in Parlament.
Primul presedinte al Republicii Moldova a fost ales Mircea Snegur mai
intii de catre Parlament la 3 septembrie 1990 iar la 8 decembrie 1991
este ales prin alegeri libere, democratice. La alegerile prezidentiale
din decembrie 1996, in cel de-al doilea scrutin electoral victoria i-a
revenit lui Petru Lucinschi.
Tentativa de a alege noul presedinte in decembrie 2000 a pus in
dificultate Parlamentul, fapt care a condus la dizolvarea sa si la
alegeri anticipate.
In zece ani de independenta Republica Moldova a reusit sa stabileasca
legaturi diplomatice cu peste 110 state din lume.
La 2 martie 1992 Republica Moldova a devenit membru plenipotentiar al
ONU. Republica Moldova este participant activ al Comunitatii Statelor
Independente (CSI) dupa aderarea sa la aceasta structura in decembrie
1991.
Prima dintre statele CSI a fost admisa cu drepturi depline la Consiliul
Europei in 1995, a doua a semnat documentul-cadru al Parteneriatului
pentru Pace. Republica Moldova incearca sa coopereze activ la Consiliul
de Cooperare Nord-Atlantica si Organizatia pentru Pace si Securitate in
Europa.
Relatiile actuale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeana sunt
definite de Acordul de Parteneriat si Cooperare, semnat in 1994 si
intrat in vigoare in 1998. Strategia proclama drept obiectiv final
aderarea la UE, iar drept obiective majore pe termen scurt si mediu -
accederea in calitate de membru plenar in Pactul de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est.
Prin semnarea acordului din 1997 Moldova a devenit membru cu drepturi
depline al miscarii tarilor francofone.
In anul 1997 a fost inclusa in programul pentru crearea pietei agricole
comune a tarilor membre ale Initiativei Central-Europene.
Aceste cooperari ramin calea cea mai reala de integrare a Republicii
Moldova in spatiul european de securitate, insa programul electoral al
actualei guvernari comuniste stipuleaza alte oportunitati in politica
externa privind apropierea de Uniunea Rusia-Bielarusi.
ì¥Â`