Referat Geografia-romaniei

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Geografia-romaniei si de asemenea puteti face Download Referat geografia-romaniei

Citeste fragmente din Referat Geografia-romaniei

Geografia României 1. Aşezarea geografică a României Aşezarea matematică a româniei pe glob a.) Pe latitudine este situată în emisfera Nordică pe paralela de 45o C (este mijlocul exact de la Ecuator la Polul Nord). Paralela de 46o trece prin mijlocul ţării, paralela de 45o fiind mijlocul jumătăţii Sudice. Între 43,37o cea mai Sudică care trece prin Zimnicea şi Horodiştea la 48,15o fiind extremitatea Nordică. b.) Pe longitudine se află în emisfera Estică pe meridianul de 25o care trece prin centrul ţarii. Între Beba Veche la 20,15o cae mai Vestică şi Sulina la 29,41o fiin extremitatea Estică. Aşezare în Europa România se află situată în Europa Centrală, spre Sud-Estul Europei la mijlocul distanţei dintre Atlantic şi Munţii Urali, până la Atlantic 2700 km Capul Finistrre, până la Urali 2600 km, pănă la marea Mediterană 1000 km Capul Matapan iar până la oceanul Indian 2800 km Nordkapp. Deci mai aproape de Mediterană decât de Oceanul Indian. Suprafaţa ţării este de 238.391 km2 care este o mărime mijlocie. Graniţe În Est graniţă cu Republica Moldovă de la Păltiniş Prut până la Vărsarea Prutului în Dunăre. În Nord graniţă cu Ucraina de la Tur până la Păltiniş Prut şi tot cu Ucraina graniţă în Est de Vărsarea Prutului până la vărsarea Chiliei în Marea Neagră. În N-V graniţă cu Ungaria de la Tur până la Beba Veche. În S-V graniţă cu Yugoslavia de la Beba Veche până la Pristol. În Sud graniţă cu Bulgaria de la Pristol până la Vama Veche. Geaniţă maritimă între Vama Veche şi vărarea Chiliei, 244 km. Marea Teritorială este distanţa în larg cu 12 mile marine. GEOGRAFIA FIZICII 1. Caracteristicile reliefului Românesc Refief = neregularităţi ale scoarţei terestre Relieful este variat – sunt prezente toate formele de relief Relief proporţional – fiecare formă de relief reprezintă 1/3 din suprafaţa ţării; 28 % munţii, 28 % câmpii şi 44 % dealuri şi podişuri. Relief concentric – formele de relief se închid unele pe altele ca nişte cercuri având acesaşi centru. Relieful cade în trepte – de la munţi care sunt cei mai înalţi cade la Subcarpaţi, dealuri şi podişuri şi apoi câmpiile. Relieful este portivit de înalt – altitudinea medie este de 420 m, media de înălţime a Carpaţilor este 840 m. De la 0 m în Platforma Continentală până la 2544 m Vf. Moldoveanu. Relieful este simetric - Depresiunea Colinară a Transilvaniei în centru, apoi Munţii Carpaţi, dealurile şi podişurile excarpatice, câmpiile. Formarea şi evoluţia reliefului: relieful s-a format de-a lungul erelor geologice. Mişcările tectonice mai vechi au format podişul Dobrogei, fundamentul Podişului Moldovei şi al Câmpiei Române. Mai târziu se formează munşii şi unităţile din exteriorul său. Cea mai nouă unitate de relief este Delta Dunării. Formarea reliefului României este strâs legat de formarea reliefului European. Uscatul European descreşte în vechime de la Nord la Sud. În N-NVestul Europei cel mai vechi uscat soclul baltic. Acest uscat cuprinde o mare parte din peninsula Scandinavă şi din Marea Britanie şi s-a format în precambian. Foma de cerc a Carpaţilor se dotorează tectonicii plăcilor locale respectiv placa Transilvaniei este înconjurată de placa est-europeană, Mării Negre, Moesică, Panonică. Plăcile sunt sudate şi îndoite cu excepţia Mării Negre care a rămas activă avansând această placă spre Carpaţii Curburii provocând cutremurele Vrâncene. Unităţile majore ale reliefului României: - Munţii Carpaţi formaţi din trei ramuri: Orientali, Meridionali şi Occidentali, ce înconjoară Depresiunea Colinară a Transilvaniei. - Podişurile: Moldovei, Dobrogei, Getic, Mehedinţi. - Dealurile: Subcarpaţii şi Dealurile de Vest. - Câmpiile: Română, de Vest, Delta Dunării. - Platforma continentală a Mării Megre. 2. Caracteristicile Carpaţilor Româneşti Carpaţii României fac parte din lanţul Carpaţilor Europei şi la rândul lor aceştia fac parte dinsistemul Alpino-Carpato-Himalaian. Carpaţii României ţin de la graniţa de Nord la Valea Barcăului ( uni până la Someş). Carpaţii Europei ţin de la bazinul Vienei până la valea Timocului. Aceştia leagă munţii Alpi de munţii Balcani. Sistemul Alpino-Carpato-Himalaian fac legătură între Atlantic şi Pacific. Carpaţii României din tot acest lanţ reprezintă aproximativ 2/3 – 900 km din cei 1600 km ai Carpaţilor Europei care reprezintă cei mai lungi munţi din Europa. Carpaţi Europei – Beskizi: Occidentali, de Mijloc şi Carpaţii Româneşti. Cel mai înalt masiv din Carpaţi este masivul Tatra 2655 m ( numele de Carpaţi vine de la tribul dacic al carpilor). - Carpaţii sun munţi tineri ( alpini) de încreţire. În Vestul Orientalilor au avut loc reacţii vulcanice care au dus la crearea celui mai lung lanţ vulcanic din Europa. - Sunt foarte fragmentaţi ( au multe văi, depresiuni, trecători, pasuri, masive, culmi deci sunt foarte populaţi. - Sunt formaţi din multa feluri de roci ( sedimentare, metamorfice, vulcanice). - Îşi păstrează bine suprafeţele de eroziune ( suprafaţă mai netedă care s-a format undeva sus în trecut). - Pe înălţimile mai au fost acoperiţi cu gheţari, azi dovad lacurile glaciare care s-au format în gropile formate de gheţari. - Au înălţimi medii ( 840 m ) Vf. Moldoveanu 2544 m. - Lăţimea cea mai mare 140 km în zona Obcinelor şi cea mai mică în Făgăraşi 50 km. - Resurse ale subsolului - Sunt bine împăduriţi - Peisaje frumoase şi deci potenţial turistic mare - Munţi uşor de străbătut - În fucţie de Depresiunea Transilvaniei în Est – Carpaţii Orientali Sud – Carpaţii Meridonali Vest – Carpaţii Occidentali Carpaţii Orientali de la graniţa cu Ucraina până la Valea Prahovei. Carpaţii Meridionali de la Valea Prahovei până la Culoaru Timis-Bistra, Cerna. Carpaţii Occidentali de la Valea Dunării până la Valea Barcăului. Carpaţii Orientali Grupa Nordică ( Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) Orientali se întind de la graniţa cu Ucraina până la Valea Prahovei, între Transilvania şi Podişul Moldovei şi Subcarpaţii de Curbură. Munţii tineri de încreţire şi în Vest munţii vulcanici. Munţi de înălţime mijlocie: Vf Pietrosu 2303 m, Vf Piertosu Călimani 2100 m. - În Vest munţi vulcanici deci roci vulcanice ( granite, adezite, bazalte). - În Nord şi centru munţi de încreţire deci roci metamorfice ( sisturi cristaline). - În Est şi Sud două fâşii cu roci sedimentare ( fliş, marne, gresii) - Orientali sunt foarte fragmentaţi cu multe depresiuni, văi, trecători, pasuri. - Paralelismul munţilor, excepţie în Sud unde direcţia este diferină. - Cei mai populaţi, împăduriţi, cu cele mai multe râuri ( Olt, Mureş, Bistriţa, Totruşi, Buzău, Someşul Mare, Prahova, Tisa cu Iza şi Vişeu, Moldoviţa, Suceava, Gurghiu). Grupa Nordică sau Carpaţi Bucovinei şi Maramureşului – ţin de la graniţa cu Ucraina până la Depresiunea Dornelor, Câmpulung, Gura Humorului. Grupa Centrală sau Carpaţi Moldo-Transilvăneni – ţin de la depresiunea Dornelor, Câmpulung, Gura Humorului până la Valea Oituz. Grupa Sudică sau Carpaţii Curburii – ţin de la Oituz până la valea Prahovei. Grupa Nordică – Carpaţii Bucovinei şi Maramureşului Diviziuni: 1. Oaş, 2. Gutâi, 3. Ţibleş, 4. Maramureş, 5. Rodna, 6. Suhad, 7. Bârgău, 8. Obcinele Mestecăniş, 9. Obcina Feredeu, 10. Obcina Mare. Au cornuri tocite şi deci sunt mai joşi, multe resurse naturale ( minereu neferoase, minereuri aur-argintifere). Munţii Rodnei sunt cei mai înalţi cu Vf. Pietrosu 2303 m, Ineu 2279 m, aceste vârfuri au avut gheţari dovadă astăzi lacurile glaciare. Din Rodnei izvorăsc: Someşul Mare, Bistra, Vişeu. Depresiuni: Maramureşului – pe Tisa cu Iza şi Vişeu – Localitatea Sighetul Marmaţiei – ocupaţii lemnăritul, creşterea animalelor, minerit Dornelor – pe Bistriţa – loc. Vatra Dornei – ocupaţii creştera vacilor pt. lapte Câmpulung – pe Moldova – loc. Câmpulung – lemnăritul Trecători: Tihuţa, Prisloc ( cea mai înaltă ), Şetref, Mestecăniş. Grupa Centrală – Carpaţii Moldo-Transilvăneni Între depresiunile Dornelor, Câmpulung, Gura Humorului şi valea Oituzului, depresiunea Brasovului. În Vest munţi vulcanice cu roci vulcanice : Călimani, Gurghiu, Harghita În centru munţi de încreţire cu roci metamorfice ( cristaline ): Bistriţei, Hăşmaş, Giurgeu, Perşani, Rarău-Giumalău. În Est munţi de încreţire cu roci sedimentare ( fliş): Stânişoarei, Tarcău, Goşmanul, Ciuc, Nemira, Bodoc, Baraolt, Berzunţ. Munţii aceştia sunt mai înalţi, mai puţin tociţi, îşi păstrează conurile şi craterele, sunt bine împăduriţi ( conifere ), multe izvoare minerale ( borvizuri ). Munţi de încreţire ( Carpaţii Moldovei ) Giumalău, Rarău – Pietrele Dornei, în dreapta Bistriţei: munţii Bistriţei, munţii Ceahlău 1907 m. Munţii Ceahlău au o mare asemănare cu munţii Bucegi. Depresiuni: - depresiunea Giurgeului – pe Mureş – oraş Gheorghieni – creşterea animalelor. - depresiunea Ciucului – pe Olt – Miercuea-Ciuc – cereale, plante de nutreţ. - depresiunea Comăneşti – pe Trotuşi – Comăneşti – cărbune, sare ( subsol ). Alte depresiuni : Bilbor, Borsec, Vărşag pe Târnava Mare, Baraolt, Caşin, Ghimeş. 쥁