Referat Transporturi
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Transporturi si de asemenea puteti face
Download Referat transporturiCiteste fragmente din Referat Transporturi
CURS NR.6/15NOV1999
TRANSPORTURI AERIENE
Cea mai dinamica modalitate de transport este cea aeriana. Traficul
international de marfuri s-a dublat la fiecare 5-6 ani. In traficul
international au intrat nu numai marfuri clasice ca supliment de bagaj
la transportul calatorilor ci au aparut linii aeriene specializate in
transportul de marfuri. La acestea a contribuit in mod constant pretul
de transport, confortabilitatea primirii si expedierii marfurilor,
siguranta si nu in ultimul rand cooperarea existenta intre companiile
aeriene, ceea ce simplifica foarte mult activitatea beneficiarilor de
transport.
Reglementari internationale privind traficul aerian:
Conventia de la Varsovia 1929- prin aceasta conventie s-au pus bazele
Contractului de Transport Aeriene, materializat prin scrisoarea de
Trasura a Transporturilor Aeriene. Aceasta conventie reglementeaza de
fapt documentele folosite in transporturile internationale aeriene si
precizeaza drepturile si raspunderea civila a carausului aerian pentru
cauzele suferite de calatori, bagaje si marfuri in timpul transportului.
Convetia defineste transportul international aerian ca acel transport la
care punctul de plecare si punctul final de destinatie sunt situate in
tari diferite. Regulile conventiei de la Varsovia se aplica la
transporturile efectuate intre 2 tari contractanete.
Conventia Sanitara Internationala de la Haga 1933- aceasta conventie
reglementeaza masurile de control ce pot fi luate de aeroporturi pentru
protectia sanitara fito sau veterinara cu privire la accesul
aeronavelor, echipajelor acestora, bagajelor si marfurilor in general si
in mod special, atunci cand exista suspiciuni de contaminare sau
infestare.
Conventia de la Chicago 1944- aceasta reprezinta principalul instrument
juridic in domeniul aviatiei civile internationale.
Protocolul de la Haga 1955- cu aceasta ocazie s-a precizat faptul ca
documentele de transport prevazute in Conventia de la Varsovia fac
dovada contractului de transport. De asemenea prin acest protocol s-a
limitat raspunderea carausului si timpul de intocmire a reclamatiilor
privind pierderea sau avarierea marfurilor sau a bagajelor transportate.
In Romania, contractul de transport aerian intern este reglementat de
Codul Aerian Roman aprobat prin ordonanta de urgenta nr 29 din 28
august 1997.
CONTRACTUL DE TRANSPORT INTERNATIONAL AERIAN
Contractul international de transporturi de marfuri dintr-o tara in alta
se manifesta sub forma de scrisoare de transport aerian: AWB AIR sau WAY
BILL.
SCRISOAREA DE TRASURA- reprezinta dovada primirii marfii de catre
compania aeriana pentru a fi transportata si acceptarea conditiilor
generale pe care le are fata de beneficiar. Scrisoarea de transport
aerian se intocmeste in 3 exemple originale si mai multe copii (in
functie de necesitatile beneficiarului de transport). Destinatia celor 3
exemplare este urmatoarea:
primul exemplar poarta mentiunea: pentru exportatori si este semnat de
expeditor si ramane la caraus;
al II-lea exemplar poarta mentiunea: pentru destinatar si este semnat
atat de expeditor cat si de transportator si insoteste marfa pana la
destinatie si se preda destinatarului;
al III- lea exemplar poarta mentiunea: pentru expeditor; este semnat de
transportator dupa primirea marfii la transport si ramane la expeditor
pentru a fi negociat.
Copiile scrisorii de trasura sunt folosite pentru a confirma primirea
de catre destinatar pentru deplinirea formalitatilor vamale, etc.
Principalele mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda o scrisoare de
transport aerian sunt:
punctele de plecare si de destinatie;
mentiunea ca transportul este supus prevederilor conventiei de la
Varsovia;
greutatea, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului,
marcajul si starea marfii predata la transport;
documentele anexate la scrisoarea de transport aerian necesare
indeplinirii formalitatilor vamale, fiscale, fitosanitare si de alta
natura.
numele si adresa destinataturului, eventual numele si adresa centrului
acestuia care urmeaza sa preia marfa pe aeroportul de destinatie;
mentiuni in legatura cu modul de plata a taxelor de transport si a celor
accesorii;
numele si adresa expeditorului;
Modificarile scrisorii de transport aerian poate avea loc in
conformitate cu prevederile conventiei de la Varsovia. In acest sens
expeditorul are dreptul sa retraga marfa de la transport pe aeroportul
de plecare in timpul calatoriei si chiar la destinatie. Deasemenea el
are dreptul sa dispuna predarea marfii unei alte persoana decat cea
mentionata in contractul de transport aerian.
In ceea ce priveste reclamatiile: - in transporturile aeriene acestea
se fac nu mai tarziu de 7 zile pentru bagaje si 14 zile pentru marfa.
SCRISOAREA DE TRANSPORT AERIAN IN TRAFIC CONSOLIDAT
In scopul reducerii costurilor de transport pe calea aerului se
foloseste pe scara din ce in ce mai larga traficul consolidat. Prin
trafic consolidat se intelege gruparea mai multor expeditii pe aer,
postul de plecare pentru un singur aeroport de destinatie si un singur
destinatar; gruparea expeditorilor se realizeaza de casa de expeditii
care colecteaza expeditiile de la mai multi expeditori si intocmeste o
singura scrisoare de transport aerian inscriind ca destinatar tot o casa
de expeditie corespondenta, care efectueaza primirea intregii cantitati.
Companiile aeriene prefera aceasta grupare a marfurilor pentru ca
obtin o economie de forta de munca in activitatea de expeditie si de
intocmire a documentelor.
CASA DE EXPEDITII- realizeaza aceasta grupare si expedierea cu o singura
scrisoare de trasura apartinand mai multor expeditori pentru a beneficia
de tariful companiilor aeriene, valabil in cantitati mari la o singura
exlediere.
Aceasta forma de trafic este avantajoasa si pentru destinatari
intrucat casa de expeditii corespundenta realizeaza de regula
transportul pana la domiciliul destinatarului, intocmind si
formalitatile necesare de import.
Scrisoarea de transport aerian consolidat se numeste: MAWB- MASTER AIR
WAY BILL sau HAWB- HOUSE AIR WAY BILL si este insotita de un manifest de
consolidare.
Principalele elemente care au influentat nivelul tarifelor aeriene:
greutatea marfurilor incarcate la o singura expeditie;
ambalajul marfii care se transporta;
distanta si relatiile de transport;
felul marfii;
felul de ambalare;
modalitatea de angajare a transporturilor.
CURS NR. 1/11.10.1999
TRANSPORTURILE IN SISTEMUL RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE
In cadrul dezvoltarii relatiilor economice internationale a largirii si
diversificarii schimbului commercial intre state, un rol de seama revine
transporturilor si expeditiilor internationale de marfuri.
Transportul= reprezinta o latura importanta a productiei materiale care
prin rolul lor de deplasare a marfurilor influenteaza hotarator si
celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comertul
international.
Constituind mijloc material efectiv pentru comercializarea relatiilor
economice inter- statale transporturile economice internationale pot fi
considerate aparatul circulator al intregii economii mondiale.
Transporturile internationale contribuie direct la:
realizarea acordurilor interstatale de cooperare economica;
realizarea unui sistem de distributie cat mai apropiat de necesitatile
beneficiarilor de……..
introducerea in circuitul mondial a tuturor zonelor de pe glob prin
crearea posibilitatilor de realizare a datoriei statelor de participare
la diviziunea internationala a muncii.
Dinamica cresterii capacitatii de transport pe plan mondial in ultimile
decenii are o tendinta similara cu cea a dinamicii comertului
international. Aceasta este determinate de:
rapiditatea cu care se diversifica productia de bunuri materiale
determina modificari sturcturale in schimburile internationale;
largirea schimburilor economice intre state, cresterea numarului de
parteneri comerciali conduce implicit la cresterea distantelor intre
parteneri.
repartizarea inegala pe plan mondial a factorilor de productie.
pe masura dezvoltarii comertului international, a cresterii distantelor
de transport, a marfurilor de comert exterior s-au majorat cheltuielile
de transport.
dezvoltarea in ritm intens a schimbului de marfuri pe plan international
a determinat si sporirea preocuparilor pentru organizarea activitatilor
de depozitare si manipulare a marfurilor.
transportul international contribuie la realizarea strategiei,
desfacerii marfurilor pe piata internationala.
o influenta hotaratoare asupra activitatii de comert international o au
si transporturile din punct de vedere al calitatii serviciilor prestate
de catre participantii la expeditiile internationale.
ca parte a comertului invizibil transporturile contribuie in mod direct
la echilibrarea balantei de plati externe a unei tari.
CURS NR.2/18.10.1999
TRANSPORTURILE MARITIME
NAVIGATIA LINIE SI NAVIGATIA TRAMP
In practica maritime internationala exista 2 forme distincte de
exploatare comerciala a navelor:
Navigatia neregulata sau TRAMP
Caracteristici:
presupune o navigatie neregulata care nu este legata de o anumita ruta
de transport, de anumite porturi fixe de expediere si de destinatie;
Navele utilizate in navigatia neregulata colinda marile si oceanele in
cautare de marfuri pentru transport, acostand in acele porturi unde
anumiti incarcatori le ofera conditiile de transport cele mai
avantajoase.
fiecare cursa a unei nave TRAMP este legata in general de satisfacerea
cerintelor de transport ale unui singur navlositor care dispune de o
partida de marfa suficienta pentru a ocupa spatiul de transport oferit
de nava in cauza. Rezulta, deci ca navele TRAMP transporta, in general,
marfuri grele si voluminoase cunoscute in practica sub denumirea
generica de “marfa de masa†(titei si derivate petroliere, carbuni,
cereale, ingrasaminte fizice, etc.).
fiecare cursa a unei nave TRAMP are la baza un contract de transport
semnat intre armator si navlositor, cunoscut sub denumirea de “CHARTER
PARTY (CH/ P)â€Â.
Navigatia regulata sau de linie
Caracteristici:
navele de linie furnizeaza servicii unei clientele numeroase care
expediaza marfuri in partizi relativ mici;
la acest tip de navigatie sunt anuntate anticipat calatoriile si
escalele in porturi bine determinate;
o alta particularitate o constituie contractul care imbraca forma
BOOKING-NOTE (aviz de angajament) sau BILL OF LADING (conosament).
ACTIVITATEA DE BROKERAJ
Este o activitate de intermediere intre un proprietar de nave (armator)
si un proprietar de marfuri (navlositor) in vederea angajarii spatiului
necesar incarcarii si transportarii unor marfuri intre 2 sau mai multe
porturi.
Pentru serviciile pe care le face intermediarul (brocker-ul) primeste
din partea armatorilor un comision care este stipulat in CHARTER PARTY
sub forma de procent care se aplica asupra navlului (pret/tona de
bucata).
Dupa natura activitatii, brokerii se impart in mai multe categorii:
Agenti intermediari de asigurare au un rol intermediar in incheierea
asigurarilor si se ocupa cu asigurarea navelor pe o parte si cu
asigurarea marfurilor pe alta parte.
Agentii intermediari de vanzare nave au un rol intermediar in vanzarea
de nave.
Agentii intermediari de vanzare se ocupa de toate operatiunile legate de
incarcarea marfurilor la locul navei.
Agentii de navlosire au un rol intermediary in icheierea contractelor
de navlosire.
CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM
DEF: In transportul de marfuri pe mare, navele sunt angajate pe baza de
contracte de navlosire.
In baza unui astfel de contract, armatorul se obliga sa transporte
marfurile navlositorului sau sa puna la dispozitia acestuia o nava total
sau partial pentru transportul marfurilor pe mare in schimbul unei sume
de bani numita navlu, tarif sau chirie in functie de specificul
contractului incheiat intre cele 2 parti.
Pe plan international, contractul de transport maritime este regelmentat
de Conventia Natiunilor Unite privind transportul pe mare din 1978, care
il defineste astfel: “Orice contract prin care carausul se obliga
contra platii unui navlu sa transporte marfuri pe mare de la un port la
altulâ€Â.
In codul commercial roman art. 557-601 regelementeaza acest contract
sub denumirea de contract de locatiune, fara a-l denumi.
TIPURI DE CONTRACTE DE NAVLOSIL
1. BAREBOAT- CHARTER
Acest tip de contract a aparut in tara noastra dupa 1990. primele
contracte de navlosire BAREBOAT au avut la baza contractul standard
elaborat in 1937 de Comisia de Documentare a Conferintei Internationale
Baltice cu sediul la Copenhag.
Caracteristici:
navlositorul se ocupa cu plata echipajului, intretinerea, reparatii
curente si accidentare, aprovizionare, taxe portuare, in general cu
toata partea financiara a exploatarii financiare si tehnice;
prin contract se precizeaza raspunderea navlositorului de a nu trimite
nava in zone de conflict militar sau zone care nu prezinta siguranta
pentru traficul maritim.
BOOKING-NOTE (avizul de angajare), respective de rezervare a spatiului
de transport necesar pentru expedierea unei cantitati determinate de
marfuri si se foloseste, de obicei, in navigatia de linie.
In acest tip de contract se precizeaza conditiile principale in care se
executa transportul, respectiv marfurile care fac obiectul
transportului, cantitatea si modul de prezentare al acesteia la
transport, portul de incarcare si descarcare, numele si adresa
expeditorului, numele si adresa destinatarului, conditiile de incarcare
descarcare, nivelul navlului.
CHARTER- PARTY (CH/P) incorporeaza conditiile contractului de transport
cu nave de curse neregulate (TRAMP).
El imbraca 2 forme:
VOYAGE- CHARTER PARTY- contractul este semnat pe numar de voiaje;
TIME CH/P – contractul este semnat pe o perioada de timp (3-6 luni-1
an).
CURS. NR3/25.10.1999
PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT
SUB FORMA DE CHARTER- PARTY (CH/P):
Denumirea navei. Caracteristicile principale, inclusive capacitatea
exprimata in unitati de greutate cat si volumetrice.
Date referitoare la perioada in care nava trebuie sa inceapa executarea
voiajului, respectiv data ce se estimeaza ca nava urmeaza sa soseasca in
portul de incarcare.
Modul de avizare privind sosirea navei in portul de incarcare.
Descrierea mafurilor si cantitatea ce urmeaza a fi incarcata pa nava
exprimata in tone sau m3.
Porturile in care trebuie sa opereze nava, respective portul de
incarcare si cel de descarcare.
Navlu, modul de calculare al acestuia si moneda de plata.
Conditia de navlosire, respectiv modul de suportare al costurilor de
incarcare sau descarcare.
Ruta de transport.
Clauze speciale pe care trebuie sa le contina conosamentele in legatura
cu acesta cu CH/P.
Clauze referitoare la forta majora si evenimentele fortuite (risc de
razboi, greve, situatie politica instabila) care ar putea afecta
executarea corecta a contractului.
Clauza de arbitraj.
Situatia navei in momentul incheierii contractului.
Raspunderea in caz de incarcare a marfurilor pe punte.
NAVLU
Definitie navlu= pretul pe care navlositorul il plateste armatorului
pentru deplasarea marfurilor dintr-un port in altul pe ruta cea mai
directa.
Nivelul navlurilor depinde de jocul liber al cererii si al ofertei, de
spatial de transport pe o anumita rel. si pentru un anumit fel de marfa
sau grupa de marfuri.
In acest sens, exista mai multe piete de navluri cum ar fi: piata
transporturilor de carbune, piata de cherestea, de petrol si produse
petroliere, etc. prin urmare, cererea si oferta actioneaza nu pe piata
de transporturi in general, ci pe piata unui anumit grup de marfuri si
un anumit tip de nave.
ELEMENTELE PRETULUI DE COST AL TRANSPORTURILOR MARITIME
Costurile de exploatare si de intretinere a navei pot fi concentrate in
mai multe categorii:
Cheltuielile legate de achizitionarea si intretinerea in stare de
navigabilitate a navei.
Cheltuielile legate direct de exploatare a navei.
Costurile navei necontrolate de armator si legate indirect de
exploatarea navei.
Modalitatea si moneda de efectuare a platii navlului.
De regula, navlul se plateste anticipat efectuarea transportului intr-o
moneda convertibila. In principiu, acasta se plateste cu 5-7 zile
inainte de prezentarea la incarcare sau semnarea conosamentului.
Sunt cazuri cand plata se efectueaza partial sau total la destinatie sau
dupa o anumita perioada de timp dupa sosirea la destinatie (30 zile).
La transportul de linie se prevad clause in cazul deprecierii monedei
tarifare, plata se majoreaza cu “taxa de devalorizareâ€Â.
NIVELUL PRIMELOR DE AISIGURARE
Cheltuielile generale ale firmei de transport.
Conditia de livrare. Principalele conditii de navlosire sunt
urmatoarele:
FOB STIVUIT= in navlu nu se includ cheltuielile de incarcare si cele de
descarcare. Acestea sunt in sarcina vanzatorului.
FIO- FREE IN OUT= franco- incarcat descarcat este clauza in care
cheltuielile de incarcare descarcare nu privesc pe armator, ci pe
navlositor, deci nu sunt incluse in nave (privesc marfa).
FORMELE DE STABILIRE A NAVLULUI
Navlu se fixeaza sub forma unei sume pe tona sau m3 la alegerea
armatorului.
Navlu se mai poate stabili si sub forma de suma globala pe nava.
Navlu poate fi stabilit si pe unitate de timp si nava cum este cazul la
navlosirea unei nave pe o anumita perioada.
Navlu mai poate apare si sub forma de procent din valoarea marfurilor.
ALTI FACTORI CARE INFLUENTEAZA NAVLU
felul marfurilor
capacitatea navei
distanta parcursa in mars
clasificarea navei
normele de incarcare-descarcare
grad de dotare a marfurilor
capacitatea de operare simultana
regimul de lucru
nivelul taxelor de tranzitare prin canale si stramtori
nivelul taxelor portuare
pretul combustibilului
distanta unde se gaseste nava fata de portul de incarcare in momentul
navlosirii
posibilitatea incarcarii cu marfuri la cursul de retur
situatia procesului politic din zona.
CONOSAMENTUL/ BILL OF LADING (B/L)
In mod current B/L def. Un document care evidentiaza incarcarea
marfurilor pe o nava. Potrivit Conventiei Natiunilor Unite, privind
transportul pe mare conosamentul este un document care face dovada unui
contract de transport pe mare si consta in prelucrarea/ incarcarea
marfurilor pe nava de catre caraus, precum si obligatia acestuia de a
livra marfuri contra prezentarii documentelor.
Conosamentul= adeverinta semnata de caraus sau de o persoana
imputernicita de aceasta de regula, comandantul navei, prin care se
dovedeste ca marfurile descrise calitatativ si cantitativ in acest
document au fost incarcate sau preluate pentru a fi transportate
dintr-un prot in altul in scopul de a fi predate persoanei
no………sau posesorului acestui document.
FUNCTIILE CONOSAMENTULUI
Conosamentul= adeverinta semnata de caraus si eliberata expeditorului
pentru a face dovada ca marfurile pe care acesta le descrie au fost
incarcate pe un anumit vas, cu o anumita destinatie sau au fost
incredintate armatorului in vederea transportului.
Conosamentul inseamna dovada existentei contractului de transport.
Conosamentul= titlu reprezentativ al marfurilor care se transporta pe
nava respectiva.
Conosamentul= instrument de credit intrucat pe baza lui se deschide prin
intermediul bancilor creditul necesar finantarii contractului de
vanzare-cumparare.
CURS NR.4/ 1.11.1999
CONTINUTUL CONOSAMENTULUI
Sunt cateva mentiuni care trebuie cuprinse in mod obligatoriu intr=un
conosament:
nat. gen. a marfurilor, marcajele presupuse necesare pentru
identificarea acestora;
starea aparenta a marfurilor;
numele si sediul principal al carausului;
numele incarcatorului;
destinatarul daca este mentionat
portul de incarcare prevazut in contract de tip maritime
numele navei pe care este incarcata marfa
portul de descarcare
locul si data emiterii conosamentului
mentionarea navlului in conosament
nr. exemplarelor negociabile semnate de caraus sau comandantul navei
(set de 3 originale) FULL SET
data incarcarii effective a marfurilor pe punte
denumirea conventiei care guverneaza conosamentul eliberat de caraus
Pentru stabilirea unor eventuale raspunderi numele capitanului trebuie
scris calr, iar sub semnatura acestuia se adauga cuvantul MASTER.
mentiuni pe conosament care pot afecta calitatea sa ca document de
plata.
Cateva mentiuni afecteaza totusi calitatea de conosament curat:
marfa umeda la cereale
saci rupti
butoaie care curg
marfuri incarcate pe punte
Pe baza datelor expediate de furnizorul marfurilor acesta preda
incarcatorului care intocmeste conosamentul in 3 exemplare originale si
10-15 copii nenegociabile.
Acestea au urmatoarea destinatie:
2-3 incarcatorului
2-3 destinatarului
1-2 ag. Navei din portul de incarcare
1-2 ag. Navei din portul de descarcare
1 pt necesit. Armatorului
1-2 se expediaza destinatarului
2-3 se depun la banca incarcatorului
1 se expediaza societatii de asigurare
TIPURI DE CONOSAMENTE
IN FUNCTIE DE MODUL DE TRANSMITERE A PROPRIETATII
conosament nominativ
se elaboreaza in favoarea unei anumite personae nominata expres in acest
document ca fiind singura indreptatita sa solicite armatorului sa-I
predea marfuri inscrise in cantitatea indicata ;
are avantajul ca in caz de pierdere, ratacire sau sustragere a
originalului, persoana care il detine nu-l poate folosi pentru a intra
in posesia marfurilor.
conosament la ordin (TO ORDER)
o forma de evaziune fiscala;
TO ORDER……banca; banca……NOTIFY SC “X†(avizeaza)
Este emis la ordinul unei anumite personae care apoi il poate andosa
unei alte personane.
Prin aceasta andosare, persoana respective devine proprietarul de drept
al marfii.
Modul de transmitere al conosamentului la ordin este asemanator cu cel
al transmit. cambiei.
Andosarea se face in plin cat se nomineaza persoana si in alb cand nu se
indica persoana.
conosament la purtator
este acel tip de conosament pe care sunt inscrise cuvintele le purtator.
Detinatorul conosamentului este si proprietarul marfurilor inscrise in
conosament. Comandantul navei elibereaza marfuri celui care prezinta
acest conosament in portul de descarcare.
TIPURI DE CONOSAMENT DIF. DPDV AL MOMENTULUI INCARCARII MARFURILOR PE
NAVA
conosament incarcat la bord (ship on board)
indica faptul ca marfa a fost incarcata la bordul navei
in majoritatea contractelor de vanzare-cumparare si acreditive se
solicita ca document de plata acest tip de conosament intrucat exista
siguranta ca marfa inscrisa in conosament a fost incarcata si este
practice in curs de deplasare pe nava indicata.
conosament primit spre incarcare
se intampla destul de des ca mafa sa fie predata carausului inainte de
incarcarea pe nava. In acest caz, carausul elibereaza un conosament de
acest gen pentru marfa care nu este incarcata dar care este preluata pe
raspunderea sa.
In fapt, acest document reprezinta o obligatie ferma de a transporta
marfurile nominate in cantitatea descrisa in portul de destinatie
nominat si de a le preda destinatarului.
TIPURI DE CONOSAMENT DIF. DPDV. AL RUTEI SI A DESTINATIEI DE TRANSPORT
ACOPERITA
conosament oceanic sau maritime
Acopera transportul dintr-un prot maritim de incarcare pana la portul
de descarcare.
conosament de serviciu
Atunci cand la transport participa mai multi carausi, respective mai
multe nave participante la executarea transporturilor se pot elibera
conosamente care sa acopere numai o parte din lantul de transport.
Este eliberat la cererea si din ordinul carausului principal.
Nu este un document negociabil.
conosament direct
o data cu dezvlotarea transportului centralizat se aplica pe scara tot
mai larga conosamentul direct, adica acel tip de conosament care acopera
intreaga distanta de transport respectiv distana de la locul de
incarcare indiferent de modalitatea de transport si mijlocul de
transport folosit pana la destinatar.
TIPURI DE CONOSAMENT DIF. DPDV. AL CONTINUITATII TRANSPORTULUI
conosament fara transportare
conosament cu transportare
CURS NR. 5/08.11.1999
EXECUTAREA DE TRANSPORT MARITIM
ANUNTUL DE SOSIRE A NAVEI
Pozitia navei, respective locul unde se afla aceasta in momentul
redactarii si semnarii contractului.
Data de sosire aproximativa a navei in port (E.T.A. – Expected Time of
Arrival). In baza aceastei date incarcatorul ia masurile necesare ca
marfa sa soseasca in port inaintea navei, portul pregateste utilajele,
depozitele, asigura forta de munca necesara.
Avizarile intermediare. Este cunoscuta regula ca marfurile nu se
expediaza in port imediat dupa producerea ei, ci dupa ce nava a fost
avizata ca va sosi pentru incarcare intru-cat tarifele pentru depozitare
in porturi sunt foarte ridicate, ceea ce greveaza asupra costurilor
marfurilor. Avizarile se fac cu 10-15 zile inainte de sosirea marfurilor
in port.
Avizarea definitiva este facuta de comandantul navei prin intermediul
statiei de emisie aflate la bord cu 48 de ore inainte de ajungerea in
port.
LIBERA PRACTICA
La sosirea navei in port, comandantul trebuie sa anunte organele
portuare pentru a primi din partea acestora dreptul de a acosta la dana.
Aprobarea data de organele portuare de a opera in portul respectiv se
numeste libera practica. Acesta se acorda dupa ce nava a fost inspectata
de organele sanitare, vamale si graniceresti.
NOTICE (NAVA ESTE APTA PENTRU INCARCARE)
Notificarea facuta de catre incarcator ca nava este pregatita penru
incarcare din toate punctele de vedere = NOTICE. Aceasta inseamna ca
nava poate sa inceapa incarcarea si armatorul si-a indeplinit toate
obligatiile ce-I reveneau pentru a incepe executarea contractelor de
transport.
Din momentul transmiterii notice-ului nava se gaseste practic la
dispozitia incarcatorului si orice intarziere la incarcare nu mai poate
fi pusa in sarcina armatorului.
Acceptarea notice-ului reprezinta momentul inceperii (scurgerii timpului
normat pentru incarcare).
PLANUL DE INCARCARE (CARGO PLAN)
Pentru buna organizare a incarcarii marfurilor pe nava, astfel incat
operatiunea de incarcare sa dureze cat mai putin posibil, descarcarea mf
sa fie cat mai operativa cu putinta, asigura concomitent o folosire
judicioasa a spatiilor, asigurarea integritatii marfurilor in timpul
incarcarii, dar mai ales pe parcursul transportului si a asigurarii
stabilitatii corespunzatoare a navei pe toata durata voiajului este
necesara intocmirea unei schite a asezarii marfurilor pe nava cunoscuta
sub numele de CARGO PLAN.
Factorii de care se tine seama la intocmirea CARGO PLANLUI:
Natura mf.
Raportul dintre greutate si volumul acesteia
Dimensiunea coletelor si felul ambalajelor
Rotatia porturilor/ ordinea porturilor de escala.
ORDINUL DE IMBARCO-RECIPISA PRIMULUI OFITER
Primul document care insoteste marfurile la incarcarea acestora pe nava
este ordinul IMBARCO care se intocmeste in mai multe exemplare de ag.
navei.
Pe primul comandantul semneaza de primirea mf, din care cauza aceste
document mai este cunoscut ca recipisa primului ofiter.
Printre mentiunile caracteristice acestor documente sunt:
denumirea navei
date referitoare la mf (denumire, calitate, volum, felul ambalajelor,
portul de incarcare si descarcare, data si locul intocmirii documentului
si semnatura primului ofiter).
Este un document a carui principala functie este aceea de a face dovada
preluarii mf de catre nava.
STALIILE
O clauza foarte importanta a contractului de navlosire este cea care
prevede perioada maxima de timp in care navlositorul trebuie sa
realizeze operatia de incarcare si de descarcare fara nici un fel de
penalitate din partea armatorului. In literatura de specialitate aceasta
perioada este cunoscuta sub numele de “timp de staliiâ€Â.
Intrucat in practica apar dese dispute intre armatori si navlisitori in
legatura cu aceasta problema este necesar ca in contractul de navlosire
sa se precizeze foarte clar momentul in care staliile incep sa curga si
intinderea ac. de timp.
Staliile pot sa fie de 2 feluri:
reversibile- acele stalii care pot fi calculate separat pe fiecare port
sau cumulat pe ambele porturi.
Ireversibile- sunt calculate separat pentru portul de incarcare si
separat pentru portul de descarcare.
DOCUMENTE CARE STAU LA BAZA CALC. STALIILOR
7.1. Istoricul operatiunii (STATEMENT OF FACTS)
Este semnat de agentie, comandantul navei si reprezentantii incarcarilor
si reflecta modul in care au decurs operatiuni de incarcare-descarcare
la nava, consemnand in acest timp orice eveniment care poate influenta
direct sau indirect calcularea timpului de stalii.
7.2. TIME SHEET (FOAIA TIMPULUI)
Pe baza instoricului faptelor se intocmeste foaia timpului, document
prin intermediul caruia se calculeaza efectiv timpul de stalii.
Acest document evidentiaza cronologic timpul de stationare al navei in
port si in timpul cheltuielilor pentru efectuarea operatiunii de
incarcare-descarcare.
CONTRASTALII
Imobilizarea navei pentru operatiuni de incarcare -descarcare in afara
timpului de stalii convenit prin clauzele contractuale sau prin referire
la uzantele protuare reprezinta o incalcare a contr. de catre navlositor
care poate aduce prejudicii armatorului.
Navlositorul (expeditorul) este obligat sa plateasca aceste prejudicii
armatorului contra unei sume de bani denumita “contrastaliiâ€Â.
DESPATCH- MONEY= reprezinta suma de bani pe care armatorul o plateste
navlositorului pentru timpul de stalii economisit.
DEMURRAGE= reprezinta valoarea in bani a contrastaliilor pe care
navlositorul o plateste armatorului. De obicei demurrage-ul reprezinta
dublul zilelor de contrastalii.
MANIFESTUL
Toate marfurile incarcate pe nava trebuie mentionate in manifestul vamal
de incarcare. Acesta este un document statistic pentru evidenta
importurilor si exporturilor.
CURS NR.7/22.11.1999
EFECTUL UTIL AL TRANSPORTURILOR
Invingerea distantei dintre producator si consummator;
Presupune investitii, munca.
TRANSPORTUL CONTAINERIZAT /TRANSPORTUL MULTIMODAL
Containerele au aparut in dec V; in desfasurarea traficului
international de marfuri in anul 1960. Primele transporturi cu
containere- SUA- Jamaica.
Containerul nu este un mijloc de transport ci este un
instrument/dispozitiv in care marfurile sunt depozitate in vederea
transportului. Containerul nu are un mijloc propriu de locomotie (precum
vagonul).
Avantajul containerului:
economiseste substantial ambalajul marfii (inainte marfa trebuia
ambalata pentru protejare) mergand pana la aproape substituirea lui-
economii care se exprima asupra valorii mai mici a marfii;
costul asigurarii marfii este mai redus in acest caz;
in cazul transportului conventional – transport maritim trebuie
folosite ambalaje solide pentru protejarea marfurilor.
Pastrarea integritatii marfii. Aceasta cutie protejeaza marfa de efecte
exterioare ce o pot deteriora.
Permite manipularea si transportul marfurilor cu o viteza mai mare.
Nu exista tara care sa nu foloseasca transportul containerizat.
Din 1960 au atras si tarile in curs de dezvoltare.
In Romania 1971-containerizarea impusa de SUA si tarile dezvoltate cu
care aveam comert cu nivel ridicat. Transportul in conditii normale de
7-8 ori mai mare fata de cel cu containere. De aici rezulta ca si
Romania a inceput ambalarea directa in containere. Initial pe plan local
dimensiuni diferite. Pe plan international- standardizare pentru ca
aceste containere nu ar fi asezate in mod corespunzator- rezulta costuri
si cheltuieli suplimentare. Containerizarea a aparut in toate
modalitatile de trafic (naval, rutier, feroviar, aerian –mai mic).
Nu toata lumea doreste o anumita masura, dar ele au fost standardizate
de 20 de picioare-6m lungime; 40 de picioare.
In functie de modelul standard- mijlocul de transport (camioane cu
containere 6 m lungime, sau de 12m. Asezarea presupune fixarea
corespunzatoare, trebuie realizata trailere corespunzatoare, vagoane
corespunzatoare, nave pentru acest transport. S-a facut stivuirea-
costuri suplimentare. S-au facut alte nave specializate pentru
transportul de containere; navele port container sau celulare.
MACARALELE PORTUARE
manipuleaza containerele;
Fata de tehnica din ’60 au aparut elemente noi; aparatele care trebuie
sa incarce containerele; sunt echipamente care in care trebuie sa se
faca investitii mari, dar in acelasi timp perioada de incarcare
(1container/2minute) si de transport este mult mai mica- performante
mari, compensatii/ satisfactii mari banesti care justifica investitiile
facute anterior).
Exista nave care transporta 6000-7000 containere conventional (de 20 de
picioare TEU – Twenty Equivalent Unit).
Constanta linii de navigatie:
ZIM (Israel)- Calafa (Port de escala M. Mediterana)- Istambul- Constanta
–Odessa- Georgia. Lucreaza din 1973.
- 1992 ZIMROM (ROMTRANS+ ZIM) –inchirierea de containere pentru
transportul international de marfuri.
- CMA- Soc din Franta (Companie Maritime d’Affaires de Monde)- Grecia-
escala mare.
CLASIFICAREA CONTAINERELOR
In functie de marfurile transportate;
Containere:
Lungime Latime Inaltime Greutate
20 picioare 8 picioare 6-8 picioare 21.5 tone
40 picioare 8 picioare 9 picioare 26 tone
Containerele pentru transportul marfuri gen.:DV (dry van)- o cutie cu
dimensiuni standardizate, sunt construite din otel, otel+fibra de
sticla, otel +Al.; se pot introduce 21.5 tone.
Containerele DV High Cube- de cubaj mai mare;
Containerul pentru marfurile grele ce nu pot fi impinse si nu intra pe
usa containerul: open top-cutie metalica cu acoperis liber, sunt
prevazute cu o prelata pentru a proteja marfuile contra intemperiilor.
Containere pentru transportul marfuri grele – FLAT RECK – suport pe
care se asaza echipamente grele (echipamente chimice, etc.). Containerul
+ incarcatura nu trebuie sa depaseasca 40 de tone.
Containere cu o laterala deschisa- folosita pentru transportul de
marfuri speciale.
Containere reefer- marfuri refrigerate, congelate- sunt prevazute cu
instalatie proprie de produs frig. La bordul navei exista un dispozitiv
de introducere a prizei energie.
Containerele tanc- marfuri lichide (bauturi, vin vrac, ulei comestibil-
cu imbuteliere la locul de destinatie).
Nu pot fi containerizate produse inflamabile.
Transportul 1982- SUA 16.35% din PNB; 1993- 10.5% din PNB.
TRANSPORTUL MULTIMODAL
Executarea unui transport a aceleiasi mf. Cu cel putin 2 mijloace de
transport diferie, dar cu acelasi document de transport.
Transportul din usa in usa (door to door) presupune lipsa de griji
pentru cumparator, fluiditatea transportului.
Cei care fac transporturi multimodale- operatori multimodali MTO
multimodal transport operator.
Notiune de progres in invingerea distantiei de la purtator la
consummator.
70% din veniturile anuale ale ROMTRANS sunt incasari in valuta.
Tarile maritime (SUA, Anglia, Olanda, Norvegia, Suedia) castiga foarte
multi bani din transporturi.
CURS NR. 11/10.01.2000
ZONELE LIBERE SI PARADISURILE FISCALE
TERITORIUL VAMAL
Cuprinde teritoriul in care este in vigoare acelasi regim vamal, se
aplica aceeasi legislatie vamala. De obicei, teritoriul vamal coincide
cu teritoriul politic al statului.
Teritoriul vamal este delimitat prin frontierele vamale.
In cazul teritoriului vamal poate avea loc extinderea acestuia, care de
cele mai multe ori apare sub forma uniunilor vamale. Alteori, poate avea
loc o restrangere a teritoriului vamal care presupune exceptarea unei
parti a teritoriului politic de sub dispozitiile stabilite pentru
teritoriul vamal. Acest lucru se poate realiza prin infiintarea de zone
libere, porturi libere, antrepozite vamale, zone de prelucrare
industriale, etc.
CONCEPTUL DE ZONA LIBERA
Zona libera reprezinta cea mai completa foma a regimurilor vamale
suspensive. In esenta, prin lege, se prevede ca intr-un perimetru sau
zona bine determinata a unui teritoriu national sa poata fi introduse
marfuri in vederea prelucrarii si comercializarii lor, in principiu, pe
terte piete fara aplicarea restrictiilor tarifare si netarifare a
regimului vamal in comparatie cu teritoriul national corespunzator
spatiul rezerat zonei vamale libere.
In practica internationala facilitatilor de natura vamala le sunt
asociate facilitati de natura fiscala, zonele respective purtand numele
de zone libere.
CARACTERISTICI ALE ZONELOR LIBERE
Amplasamentul zonei= este de regula restrans la o suprafata de teren
limitata de frontiere naturale sau artificiale si situata in apropierea
sau in interiorul unei cai de transport prin care se tranziteaza un
volum mare de marfa de imoport si export.
Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi si diverse acte
normative care permit accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si
fara restrictii de cantitate cu conditia ca acestea sa nu fie prohibite
de ligislatia tarii respective.
Activitatea zonei poate include o gama variata de operatiuni.
Administrarea zonei libere revine de regula unui organ special denumit
adm./ autoritatea zonei libere pe baza unor norme de functionare emise
in baza legislatiei specifice instituite de autoritatile tarii de
resedinta.
ACTIVITATILE DESFASURATE IN ZONELE LIBERE
Toate marfurile de origine straina cu exceptia celor care sunt prohibite
la import pot fi introduse in zona libera, inmagazinate, expuse,
vandute, reconditionate, combinate cu alte marfuri straine sau nationale
ori supuse altor manipulari sau transnformate industrial autorizate fara
a fi supuse lagislatiei vamale a tarii respective, ca de exemplu: -
operatii de manipulare, sortare, ambalare, vopsire.
Operatie de innobilare prin prelucrare sau prin asamblare si montaj.
ZONELE LIBERE DIN ROMANIA SI LEGISLATIA CARE REGLEMENTEAZA ACESTE
ASPECTE
In Romania, legea 84/1992 regelmenteaza toate aspectele legate de zonele
libere.
Zonele libere:
Sulina, Constanta S Agigea, Braila, Galati, Giurgiu, Curtici.
CURS NR. 10/ 13.12.1999
ACTIVITATEA DE VAMUIRE A MARFURILOR DE IMPORT- EXPORT
POLITICA COMERCIALA= cuprinde ansamblul normelor adoptate de stat ca
atribut al suverantiatii sale pentru reglem. comportamentului
persoanelor autorizate in raportul lor comercial international.
Politica comerciala determina modul de conexare a evolutiei nationale
la economia mondiala prin norme de ordin administrativ, fiscal, vamal si
valutar.
Politica comerciala a oricarui stat face parte integranta din politica
sa economica generala indeplinind in conditiile economiei mondiale
contemporane o functie majora in mecanismul interdependentelor economice
internationale.
POLITICA VAMALA= reprezinta o componenta a politicii comerciale care
cuprinde totalitatea reglementarilor normelor emise de stat prin
institutii abilitate care vizeaza intrarea sau iesirea din tara a
marfurilor si care implica:
Controlul marfurilor si mijloacelor de transport cu ocazia trecerii
frontierei vamale.
Indeplinarea formalitatilor vamale.
Impunerea vamala prin plata creantelor vamale.
TAXELE VAMALE
Reprezinta un impozit indirect perceput de catre stat asupra marfurilor
atunci cand ele trec granitele vamale ale tarii respective, acestea
fiind suportate in final de catre consumatori.
Clasificarea taxelor vamale:
in funtie de obiectul impunerii:
Taxele vamale de import- impozite percepute de catre stat asupra
marfurilor straine la importul lor intr-o anumita tara. Ele constituie
mijlocul principal al protectionismului vamal din tarile capitaliste.
Tot din aceasta categorie mai fac parte si suprataxele.
Taxa vamala de export- se percepe de catre stat asupra marfurilor
indigene la exportul lor in strainatate. Aceste taxe nu au o raspnadire
prea mare si se aplica mai ales la acele categorii de marfuri pentru
care tara respectiva este principalul exportator pe piata mondiala si
doreste sa obtina un venit suplimentar, fie sa ridice pretul la
produsele respective pe piata mondiala.
Taxa vamala de transit- se percepe de catre stat asupra marfurilor
straine care trec pe teritoriul vamal al tarii respective.
Dupa scopul lor:
Taxele vamale fiscale –reprezinta acele taxe (nu sunt prea ridicate )
care se percep cu un singur scop, de a aduce venituri.
Taxele vamale protectioniste/ prohibitive- taxele care au ca principal
scop crearea unei bariere pentru marfurile straine, bariere prin
intermediul carora se urmareste eliminarea concurentei straine pe piata
tarii respective in infaptuirea expansiunii pe pietele externe.
Taxele vamale preferentiale- sunt acordate de catre tarile capitaliste
dezvoltate care sunt donatoare de preferinte vamale tarilor in
dezvoltate.
Taxele vamale de retorsiune/ de raspuns- reprezinta rasupunsul dat unui
alt stat care impune restrictii la importul de marfuri dintr-un alt
stat.
Dupa modul de percepere:
Taxele vamale specifice- constau dintr-o suma specifica de bani
raportata la o unitate de masura, volum, etc.
Taxele vamale ad- valorem- aceste taxe se stabilesc sub forma unui
procent din valoarea marfurilor. Tariful vamal de import al Romaniei
este ad- valorem.
TARIFUL VAMAL
Reprezinta o lista a produselor care fac obiectul importurilor cu
indicarea taxei vamale pe produse.
Clasificarea tarifelor vamale:
Tariful cu o coloana/simplu care cuprinde o singura lista de taxe vamale
si care se aplica importurilor provenind din toate tarile.
Tariful cu mai multe coloane/ compus care poate contine mai multe
coloane:
Coloana taxelor generale autonome/ baza- se aplica tarilor carora nu li
se acorda clauza natiunii celei mai favorizate (MFN).
Coloana taxelor conventionale- se aplica produselor din tarile carora li
s-a acordat MFN.
Coloana taxelor preferintiale- se aplica produselor din tara cu care au
fost incheiate acorduri de preferinte vamale.
Incadrarea tarifara a produselor se face pe baza nomenclatorului vamal
de la Bruxelles in care produsele care fac obiectul comertului
international sunt structurate pe criterii merceologice incepand de la
materii prime pana la produse industirale.
In acest nomenclator exista 99 de capitole si 21 repartizate in 21 de
sectiuni. Primele 2 cifre din pozitia tarifara= codul de capitol;
urmatoarele 2= codul grupei de marfuri; urmatoarele 2= codul de pozitie;
iar ultimile 2= codul pozitiei conf. detalierii nat. care a fost
stabilit prin HG/1993.
CURS NR. 9/06.12.1999
TRANSPORTURI FEROVIARE
Transporturile feroviare internationale sunt regelmentate de CIM. In
conf. cu regululile uniforme CIM, calea ferata este obligata sa preia la
transport orice transport cu vagoane complete, cu conditia ca
pregatitorul:
sa se conformeze regulilor CIM;
sa fie posibil de realizat cu mijloace de transport normale;
sa nu fie impiedicat de fapte pe care nu le poate evita calea ferata.
Contractul de tip feroviar se incheie intre predatorii marfurilor la
transport si statia de predare a caii ferate din tara de expeditie care
actioneaza ca reprezentant unic al tuturor cailor ferate participante la
transportul in cauza.
Contractul de transport se considera incheiat in momentul in care calea
ferata de predare a preluat marfuri la transport confirmata prin
aplicarea stampilei pe scrisoarea de trasura.
O scrisoare de trasura trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele
date:
numele si adresa predatorului;
denumirea statiei de predare;
denumirea marfii;
numele si adresa destinatarului;
greutatea marfii;
numarul coletelor si descrierea ambalajului;
numarul vagoanelor;
enumerarea detaliata a documentelor cerute organelor vamale/ alte
autoritati anexate la scrisoarea de trasura.
Setul scrisorilor de trasura cuprinde:
Originalul- insoteste transportul pe tot parcursul si se elibereaza
destinatarului odata cu marfa.
Foaia de expeditie.
Avizul si adeverinta de primire care insotesc marfa pana la destinatar
pentru confirmarea primirii mf.
Duplicatul- ramane la predator pentru a face dovada expedierii mf pe
cale ferata si este folosit de expeditor in incasarea contravalorii mf
expediate.
Marca scrisorii de trasura in statia de frontiera.
Certificatul scrisorii de trasura.
Copia scrisorii de trasura ramane la statia de expediere.
Termenul de executare a contractului de transport se compune din:
Termenul de expediere;
Termenul de executare a transportului propriu zis.
Termene suplimentare ce se acorda in plus cailor ferate pentru
indeplinirea formalitatilor vamale.
TARIFELE IN TRANSPORTURILE FEROVIARE
Tarifele feroviare de marfuri reprezinta instrumente de realizare a
politicii economice ale cailor ferate regelmentate conditiilor de
efectuare a transporturilor ferate pe teritoriul tarii respective.
Ele exprima cuantumul taxelor de transport si a taxelor accesorii pe
care caile ferate sunt indreptatite sa le incaseze pentru executarea
transporturilor in trafic international si a unor prestatii speciale la
conditiile prevazute reprezentand interesele unui stat sau a unui grup
de state.
Rolul tarifelor se manifesta in urmatoarele directii:
Reflectarea in mod justificat a cerintelor legii valorii asigurarii
rentabilitatii activitatii de transport feroviar per total, dar in
acelasi timp pe produse in mod diferintiat;
Stimularea rationalizarii transporturilor;
Stimularea folosirii capacitatii de transport (incarcare) a vagoanelor.
Reducerea stationarii mijloacelor de transport sub operatiuni de
incarcare- descarcare, respectiv folosirea vagoanelor la cat mai multe
transporturi.
In activitatea de transport si expeditii se folosesc urmatoarele tarife:
Locale- prevad nivelul taxelor de transport pentru diferite categorii de
marfuri de la punctul de frontiera al unei tari la o statie din interior
sau de la o statie din interior la punctul de frontiera.
Internationale- sunt folosite in traficul international pentru plata
taxelor de transport, a marfurilor de import-export. Acestea pot fi:
tarife de transit, tarife directe, tarife comune, tarife speciale,
oficiale, reduse.
TRANSPORTURILE AUTO
1. CONVENTIA REFERITOARE LA CONTRACTELE INTERNATIONALE DE TRANSPORT DE
MARFURI TIP CMR
Aceasta conventie a fost semnata la Geneva, 1956 si prin ea sunt
reglementate in mod uniform conditiile generale in care se incheie si se
executa contractul de transport rutier de marfuri reprezentat prin
scrisoare de trasura de tip CMR.
Contractul de transport tip CMR se prezinta sub forma scrisorii de
trasura si se considera incheiat atunci cand marfa a fost incarcata in
camion, iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trasura de preluare
a mf.
ELEMENTELE OBLIGATORII PE CARE TREBUIE SA LE CUPRINDA SCRISOAREA DE
TRASURA
Numele si adresa expeditorului.
Locul si data intocmirii scrisorii de trasura.
Numele si adresa transportatorului.
Locul si data primirii mf pentru transport.
Locul prevazut pentru eliberarea mf.
Numele si adresa destinatarului mf.
Denumirea curenta a mf.
Numarul coletelor.
Cantitatea exprimata in kg/alte unitati dupa caz: perechi, bucati, etc.
Instructiuni privind formalitatile vamale.
Termenul in care trebuie executat transportul.
Lista documentelor anexate la scrisoarea de trasura.
2. CONVENTIA VAMALA REFERITOARE LA TRANSPORTUL INTERNATIONAL SUB
ACOPERIREA CARNETELOR T.I.R.
Aceasta conventie a fost elaborata in 1975 si relementeaza un regim de
tranzit al marfurilor adoptat la transportul multimodal tinand seama de
cerintele si tehnicile moderne de transport.
Marfurile transportate sub carnetul TIR in vehicule rutiere sigilate
sau in containere sigilate incarcate pe vehicule rutiere nu sunt supuse
de regula controlului vamal si nu sunt supuse platii sau consemnarii
drepturilor si taxelor de import sau de export de organele vamale.
3. ACORDURILE BILATERALE RUTIERE
Desi exista un numar mare de acorduri si conventii multilaterale in
transporturile internationale rutiere, acestea n-au putut insa
regelmenta toate aspectele foarte contradictorii de la o tara la alta
care sa permita executarea de transporturi auto in traficul
international.
In acest context aproape toate tarile au reglementat aceste probleme
specifice prin acoduri bilaterale. Acestea sunt semnate de Ministerul de
Transport din tarile respective si stabilesc anual un contingent numeric
privind autorizatiile de tranzit.
Autorizatiile pentru transporturile directe si cele de tranzit pot fi
gratuite sau cu plata.
4. FACTORII CARE INFLUENTEAZA NIVELUL DE PRET IN TRANSPORTURILE AUTO
Destinatia de transport;
Tipul de autocamion folosit;
Specificul soselelor;
Felul marfurilor;
Posibilitatea folosirii camionului la cursa de retur;
Nivelul de pret al combustibilului in tarile de parcurs;
Nivelul taxelor de folosire a drumurilor;
Sezon si clima.
CURS NR.8/29.11.1999
ACTIVITATEA DE EXPEDITIE
A aparut o data cu diversificarea activitatii umane si cu dezvoltarea
activitatii economice;
Presupune un grad inalt de specializare (comerciantii nu mai avut timp
si pentru activitatea de expeditie)- s-a specializat o categorie sociala
care aduce servicii comerciantilor.
Societatea moderna – tendinta de globalizare si tendinta de soc.mici
– activitatea de transporturi si expeditie presupune cunoasterea unor
activitati din sectoare diferite/ diverse care puse cap la cap duc la
preturi competitive;
Expeditorul/ expeditionarul este un intermediar care pune fata in fata
cumparatorul si vanzatorul de mf cu carausul.
Conditia franco-uzina: vanzatorul nu are obligatii in legatura cu
mijlocul de transport.
Conditia CIF (franco-destinatar) cumparatorul nu are atributii in
legatura cu organizarea transportului;
Majoritatea contractelor se incheie inainte de a aparea marfa. Ea apare
atunci cand se pune problema transportului.
Activitatea de expeditie- activitatea de organizare a transportului.
Expeditorul =“arhitectul transportuluiâ€Â; el construieste modul in
care marfa va fi transportata.
Este important de stiut cat din bug.vanz/ cumparator trebuie acordat
transportului.
Activitatea expeditorului trebuie inceputa inainte de aparitia mf.
Expeditorul trebuie sa organizeze transportul mf in conditii sigure,
eficienta maxima, timp minim.
Expeditorii in marea lor majoriate nu detin mijloace de transport
proprii (acestea apartin carausului).
Una din calitatile expeditorului- el trebuie sa actioneze in
conformitate cu dispozitiile primite de la cel care-I da mandatul de
expeditie (vanz/cumpr). El trebuie sa actioneze cu grija bunului
gospodar, cu loialitate.
Expeditorul raspunde numai de greselile proprii. Daca el primeste
dispozitii gresite el nu este tras la raspundere, dar trebuie sa
atentioneze cu privire la consecinte.
Trebuie sa cunoasca conditii ce privesc transporturile- legi,
reglementari ce trebuie respectate pe timpul transporturilor (vamale, de
mediu, calitate, ambalajul, reglementari ale tarilor de transit);
reglemenari vamale- cele mai importante (acordul vamal al tarilor pe
unde mf tranziteaza, tarifele vamale, etc.)- organele vamale apleaza la
cunostintele expeditorului.
Trebuie sa cunoasca rutele de transport, mijloacele de transport.
Activitatea expeditorului incepe inainte de incheierea contractului
comercial.
Un atribut al expeditorului este de a explica vanz/ cump (clientului
sau), regulile de comert.
Acordarea de informatii catre clientela privind mjloacele de transport,
viteza cu care mijlocele de transport pot duce la destinatie mf.
Expeditorul pregateste calculatiile tarifare privind cheltuielile de
transport, cheltuielile accesorii privind activitatea de transport (taxe
vamale, de tranzitare, de ambalare, de insotire a mf, etc.).
Expeditorul poate executa in numele vanzatorului/ cump plata pentru
cheltuielile de transport+ accesorii.
Acordarea de asistenta pentru ambalarea, marcarea si pregatirea mf.
Pb------ protejarea mf (interesul vanzat.)- tendinta spre
containerizarea generala (pt toate marfurile).
-------- marcarea mf- se pot rataci, pierde, sechestra- duc la
neexacutarea contractului. Nu vizeaza numai destinatia, ci si atentia de
manipulare- marfurile fragile (un pahar), umbrela (mf nu trebuie
pastrata in ploaie), 2 sageti duble (varfurile indica ca mf trebuie pusa
cu varfurile in sus), etc.
Alegerea mijlocului de transport si a rutelor cele mai economice
transportului mf in cauza.
Intocmirea formalitatilor privind asigurarea mf pe durata transportului
(toata mf este bine sa fie asigurata). Variante: asigurarea la costuri
cat mai reduse.
ROMTRANS –societate de asigurari: TRANS WORLD ASIG.
Intocmeste deci necesarul bunei desfasurari a transporturilor (scrisori
de trasura, controleaza intocmirea altor documente, declaratii vamale).
Avizeaza din timp si in conformitate cu contractul de transport pe cel
care-I da mandat asupra situatiei mf.
TRANSPORTURI DEVI
PAGE
PAGE 1
ì¥Â`
